Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 6/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.6/A/2010
Ședința publică din 02 februarie 2010
PREȘEDINTE: Popovici Corina JUDECĂTOR 2: Țarcă Gabriela
Judecător: - - - președinte secție penală
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de către condamnatul apelant, născut la data de 04 august 1989, fiul lui și, deținut în Penitenciarul Târgu Mureș, împotriva sentinței penale nr.222/P din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect revizuire, prev. de art.394 din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul apelant în stare de arest și asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, avocat în baza delegației de asistență judiciară obligatorie nr.15 din 04 ianuarie 2010 emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
La întrebarea instanței, condamnatul arată că nu a reușit să-și angajeze un apărător ales și dorește să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind excepții sau cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea apelului penal declarat de către condamnat.
Avocat arată instanței că susține apelul penal declarat de condamnat și solicită admiterea acestuia cu motivarea că acesta nu se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, condamnarea lui făcându-se pe baza unor probe care nu au fost dovedite în cauză.
Reprezentantul parchetului apreciază ca nefondat apelul penal declarat de condamnatul revizuient, pe cale de consecință solicită respingerea acestuia ca atare și menținerea în totalitate a sentinței penale nr. penale nr.222/P din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, sentință prin care în mod legal și temeinic s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuient. În esență, cererea de revizuire fiind motivată pe temeiul art.394 lit.b din Codul d e procedură penală, declarații și mărturii mincinoase, arată că astfel de mărturii mincinoase nu au fost constatate astfel cum cere art.395 Cod procedură penală printr- hotărâre definitivă de condamnare sau o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală pe de o parte, dar pe de altă parte, nu s-au formulat plângeri împotriva acestor mărturii mincinoase și cum nici din oficiu nu au fost constatate, inexistența cazului de revizuire este mai mult decât evident, iar soluția de respingere legală și temeinică.
Condamnatul revizuient solicită instanței admiterea cererii sale de revizuire întrucât martorii care au fost audiați nu au spus adevărul, a primit o condamnare de 15 ani închisoare pentru acele mărturii false, iar ceea ce a scris domnul procuror în rechizitoriu nu este totul adevărat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.222/P din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, s-a respins cererea de revizuire formulată de către condamnatul, împotriva sentinței penale nr. 246/P/2007 din 04 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, rămasa definitiva prin decizia penala nr. 1334/10.04.2008 a ICCJ ca inadmisibila.
În baza art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală, a fost revizuentul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului
Din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților s-a virat în favoarea Baroului B suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat conform delegației nr. 4476/23.09.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penala nr. 246/P/2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bihors -a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa rezultanta de 12 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 174-176 lit. d Cod penal, art. 211 alin. 2 lit. b și 2/1 lit. a și c Cod penal, 192 alin. 2 Cod penal, art. 208-209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, art. 217 alin. 1 Cod penal și art. 20 raportat la art. 220 și 217 alin. 4 Cod penal, toate cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.
Prin decizia penala nr. 7/A/2008 pronunțata de către Curtea de Apel Oradeas -a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și s-a majorat pedeapsa rezultanta aplicata condamnatului la 15 ani închisoare prin aplicarea unui spor de 2 ani 6 luni la pedeapsa cea mai mare de 12 ani 6 luni închisoare stabilita pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav.
Recursul declarat de către inculpat a fost respins de către ICCJ prin decizia penala nr. 1334/2008 astfel ca hotărârea Tribunalului a rămas definitiva astfel cum a fost modificata prin decizia Curții de Apel.
În fapt, în sarcina condamnatului s-a reținut ca în seara zilei de 27.02.2007, împreuna cu s-a deplasat la locuința victimei, au escaladat gardul împrejmuitor, au bătut la geamul casei și când aceasta a deschis ușa, s-au repezit la ea, au lovit-o, au doborât-o la pământ și amenințând-o cu cuțitul i-au cerut bani. Apoi, au legat victima cu o și au căutat prin încăpere bani, găsind suma de 25 de lei pe care și i-au însușit. La ieșire din casa victimei, condamnatul a înțepat victima cu cuțitul în zona pieptului și a deschis butelia de aragaz în ideea de a provoca un incendiu care sa distrugă urmele infracțiunilor. În aceeași seara, s-au deplasat la locuința părții vătămate unde au escaladat gardul împrejmuitor, au tăiat cablul telefonic și cu ajutorul unui topor au încercat sa forțeze ușa de intrare în casa fără a reuși. În acest timp, a sosit în zona mașina politiei, astfel ca inculpații au fugit, fiind prinși de abia a doua zi de către jandarmi.
Față de cererea de revizuire, în urma verificării actelor de la dosarul cauzei, prin prisma cazurilor de revizuire strict limitativ prev. de art.394 Cod procedură penală, s-a constatat că starea de fapt a fost corect reținută, iar vinovăția inculpatului pe deplin dovedită.
Revizuentul nu a indicat martorii ce ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasa, iar procurorul, în urma cercetărilor efectuate nu a identificat vreo plângere penală pentru mărturie mincinoasa cu privire la vreunul din martorii audiați în aceasta cauza, nefiind pronunțata vreo hotărâre judecătoreasca care să se fi pronunțat pe fond în ce privește comiterea vreunei infracțiuni de mărturie mincinoasa de către martorii audiați în cauza și nici nu a fost data vreo ordonanța de către procuror în același sens.
Întrucât constatarea faptelor care constituie infracțiuni reprezintă atributul exclusiv al organelor judiciare, singurele în măsură să se pronunțe asupra existentei elementelor constitutive ale infracțiunii, simpla pretindere ca anumiți martori ar fi săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasa nu poate fi încadrata în cazul de revizuire prev. de art. 394 alin. 1 lit. b Cod de procedură penală și nu se mai impune verificarea celei de a doua condiție, prevăzuta de alin. 3 art. 394 Cod de procedură penală, privind darea unei hotărâri nelegale și netemeinice ca urmare caracterului pretins mincinos al declarațiilor martorilor, cu atât mai mult cu cât poziția inculpatului în cursul judecații a fost de recunoaștere a comiterii infracțiunilor.
Ca atare, cererea de revizuire nefiind întemeiată pe niciunul dintre cazurile prevăzute expres și limitativ de lege, în raport și cu decizia nr. LX/2007 a secțiilor unite a ICCJ, în baza art. 403 alin. 3 Cod de procedură penală, prima instanță a respins cererea de revizuire formulată de către condamnatul împotriva sentinței penale nr. 246/P/2007 din 04.09.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- rămasa definitiva prin decizia penala nr. 1334/10.04.2008 a ICCJ ca inadmisibilă. În baza art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală a obligat revizuientul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților s-a virat în favoarea Baroului B suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat conform delegației nr. 4476/23.09.2009.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel condamnatul revizuient criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și pe fond, admiterea cererii de revizuire întrucât hotărârea de condamnare se bazează pe declarațiile mincinoase ale martorilor audiați în cauză.
Examinând hotărârea atacată prin prisma apelului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală și art.378 din același cod, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar apelul declarat de condamnatul revizuient apare ca nefondat și, în consecință, în baza art.379 pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală va fi respins ca atare.
În cererea formulată, condamnatul a solicitat revizuirea sentinței penale nr.246 din 4 septembrie 2007 Tribunalului Bihor, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1334 din 10 aprilie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu motivarea că aceste hotărâri s-au bazat pe declarațiile mincinoase ale martorilor audiați în cauză, fără însă a indica martorii care au declarat mincinos.
Constatarea primei instanțe în sensul că nu s-a făcut dovada existenței motivului de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.b din Codul d e procedură penală - invocat de condamnat - este reală, astfel că, în mod corect, aceasta a procedat la respingerea cererii de revizuire.
Cazul de revizuire prevăzut în art.394 alin.1 lit.b din Codul d e procedură penală este supus - pentru a fi considerat admisibil - unor condiții anume determinate de lege.
Două dintre condiții privesc latura substanțială a acestui motiv de revizuire, iar a treia condiție, latura lui formală. Din punct de vedere substanțial, legea subordonează admisibilitatea revizuirii următoarelor condiții: săvârșirea de către un martor, expert sau interpret a infracțiunii de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere (art.394 alin.1 lit.b din Codul d e procedură penală); mărturia mincinoasă să fi dus la darea unei hotărâri nelegale sau netemeinice (art.394 alin.3 din Codul d e procedură penală).
Sub aspect formal, legea cere ca declarațiile mincinoase să fie dovedite anterior, prin hotărârea judecătorească sau prin ordonanță a procurorului (dacă prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei), iar în cazul când aceste organe judiciare - instanță sau procuror - nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, declarațiile mincinoase să fie constatate și dovedite în chiar procedura de revizuire (art.395 din Codul d e procedură penală).
În speță, nu este incident cazul prevăzut de art.394 lit.b din Codul d e procedură penală, întrucât nu există o hotărâre judecătorească, aflată sub autoritatea lucrului judecat, prin care să se dovedească că martorii audiați în cauza a cărei revizuire se cere au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Prin urmare, nefiind realizată una din condițiile cerute de lege pentru ca cererea de revizuire să poată fi admisă, apelul declarat de condamnatul revizuient apare ca nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozițiilor art.379 pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală și art.189 din același cod, condamnatul revizuient apelant va fi obligat să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, conform delegației nr.25 din 4.01.2010, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat apelul penal declarat de revizuientul apelant, născut la 4 august 1989, din Penitenciarul Târgu Mureș, împotriva sentinței penale nr.222 din 10 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu revizuientul apelant.
Pronunțată în ședința publică azi, 2 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
red.dec.- /05.02.2010
jud.fond
tehnored.4ex./05.02.2010
Președinte:Popovici CorinaJudecători:Popovici Corina, Țarcă Gabriela
