Plângere împotriva ordonanței procurorului privind măsurile preventive (art. 140 ind.2 c.p.p.). Încheierea 103/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.103/
Ședința publică de la 18 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Valentin Iancu
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva încheierii nr.164 din data de 12.12.2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-, având ca obiect plângere împotriva ordonanței procurorului privind măsurile preventive.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul petent G - personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului, învederează instanței că de la ordonanța anterioară din data de 3 noiembrie 2008, procurorul de caz a arătat în ordonanța atacată astăzi cea din data de 5 decembrie 2008, care sunt motivele pentru care se impune prelungirea măsurii prevăzută de art.145 Cod procedură penală, respectiv administrarea mijloacelor de probă care sunt necesare cauzei. Solicită a se constata că măsura solicitată de procuror este justificată în raport de modalitatea în care a fost motivată ordonanța de către procurorul de caz și prin admiterea recursului, consecința este de respingere a plângerii formulată de petentul G împotriva ordonanței din data de 5 decembrie 2008 Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA. Precizează că petentul este cercetat pentru o activitate infracțională bogată, împreună cu alte persoane constituite într-un grup au sustras o cantitate mare de produs petrolier, având calitatea de complice la săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Având cuvântul, avocat pentru intimatul petent G, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA și menținerea hotărârii instanței de fond, ca temeinică și legală. Învederează instanței că, în ultimele 30 de zile, în cauză au fost audiați doar 4 martori, analiza de laborator nu a fost depus la dosar, iar în ultimele 4 luni inculpatul nu a fost chemat niciodată la Parchet.
Având ultimul cuvânt, intimatul petent G arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său și solicită a se avea în vedere că prezintă probleme de sănătate și urmează să se interneze pentru investigații.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea nr.164 din data de 12.12.2008, pronunțată în dosarul nr-, TRIBUNALUL CONSTANȚA, a dispus:
"În baza art.1402Cod procedură penală;
Admite, ca fondată, plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței nr.423/P/2008, din 05.12.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
În baza art.1402alin.7 Cod procedură penală,
Revocă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpatul G prin ordonanța nr.423/P/2008, din 05.12.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
Măsura se comunică potrivit art.145 alin.21Cod procedură penală la rămânerea definitivă a prezentei încheieri.
Respinge, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală,
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia."
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.145 alin.2 Cod procedură penală în cursul urmăririi penale durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea nu poate depăși 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungită în condițiile legii. Măsura obligării de a nu părăsi localitatea poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, în caz de necesitate și numai motivat.
Se poate observa că motivele invocate la fiecare prelungire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea dispuse față de inculpat au constat în interesul desfășurării în bune condiții a urmăririi penale, dată fiind natura și complexitatea cauzei și necesitatea aflării inculpatului la dispoziția organelor de urmărire penală, ținând seama de modalitatea de săvârșire a infracțiunilor și de gradul de pericol social al acestora, de calitatea inculpatului, care este agent de poliție, precum și de împrejurarea că în cauză nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri preventive.
Complexitatea cauzei nu poate fi invocată în mod repetat ca fiind un motiv temeinic care să justifice prelungirea acestei măsuri preventive.
În opinia instanței simpla invocare a acestor motive, fără o motivare detaliată din care să rezulte și la acest moment necesitatea acestei măsuri, nu justifică prelungirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
Temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă, în condițiile în care, pe de o parte, nu există nici o dovadă că în toată această perioadă inculpatul nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse, iar pe de altă parte, considerăm că s-au depășit limitele rezonabile ale acestei măsuri.
Pe de altă parte, revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea trebuie examinată și în raport cu dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și a art.2 din Protocolul nr.4 adițional la Convenție.
În sistemul european de protecție a drepturilor omului, conceptul de libertate are două componente: primul este cel prevăzut în art.5 din Convenție care garantează libertatea și siguranța persoanei, acestea privind libertatea sa fizică, și anume dreptul oricărei persoane de a nu fi reținută sau arestată în mod abuziv; cel de-al doilea privește restricțiile la libertatea de circulație, care intră în domeniul de aplicarea al art.2 din Protocolul nr.4 adițional la Convenție. Dreptul la liberă circulație atât în interiorul unui stat, cât și între state nu este absolut, exercitarea acestuia putând face obiectul unor restrângeri, astfel cum sunt prevăzute în art.2 paragraful 3 din Protocolul 4.
Cât privește necesitatea menținerii măsurii preventive într-o societate democratică, instanța europeană a statuat că prevederile aplicabile într-un stat trebuie să respecte pe cât posibil valorile unei societăți democratice. Pe de altă parte, autoritățile judiciare naționale pot dispune restrângerea libertății de mișcare a unei persoane cu respectarea necesității proporționalității măsurii și a scopului pentru care aceasta a fost aplicată.
Totodată, se constată că în decursul ultimei prelungiri a acestei măsuri, în cauză au fost audiați doar 4 martori. Deși în cuprinsul ordonanței din 05.12.2008, s-a menționat că s-a efectuat și o expertiză și, în mod generic, s-a menționat că au fost efectuate și alte activități, fără a fi concret enumerate, acestea nu se regăsesc în volumele de urmărire penală.
Împotriva încheierii de ședință de judecată nr.164 din 12.12.2008 privind pe intimatul petent G, a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivele de recurs, se solicită casarea încheierii recurate și rejudecând să se dispună prelungirea măsurii prevăzută în art.145 Cod procedură penală cu consecința respingerii plângerii inculpatului împotriva ordonanței din 5.12.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, prin prisma criticilor aduse din probele dosarului se constată următoarele:
Prin rezoluția nr.423/P/31.07.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚAs -a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.208 alin.1-209 alin.1 lit."a, g, i" alin.3 lit.a și alin.4 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.323 alin.1 Cod penal. Prin încheierea nr.93 din 8.08.2008 a Tribunalului Constanțas -a respins propunerea de arestare preventivă, dispunându-se față de inculpat luarea măsurii obligării dea nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 zile măsură ce a fost prelungită prin ordonanțele nr.423/P/4.09.2008, nr.423/P/3.10.2008; nr.423/P/3.10.2008 și nr.423/P/5.12.2008.
Potrivit art.145 alin.2 Cod procedură penală în cursul urmăririi penale, măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu poate depăși 30 de zile și poate fi prelungită numai în raport de necesitate și numai motivat.
Întrucât în cauză, nu s-a făcut dovada că inculpatul nu și-a respectat obligațiile impuse și faptul că la aceeași prelungire, se motivează pe complexitatea cauzei dar și în raport de dispozițiile din art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.2 din Protocolul nr.4 adițional la Convenție, în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală se va respinge ca nefundat recursul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva încheierii nr.164 din data de 12.12.2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 decembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.:
Red.hot.jud.: -/Tehonred.gref./2 ex./22.12.2008
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu, Valentin Iancu
