Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 1/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr.-

SENTINȚA PENALĂ nr. 1/ P /2008

Ședința publică din 9 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare - în primă instanță - plângerea penală formulată depetentul, domiciliat în S M, str. - nr.6,.5, județul S M, împotriva rezoluției din data de 28.09.2007, emisă în dosarul nr.239/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, menținută prin rezoluția nr.385/VIII.1/ 16.11.2007, a procurorului general din cadrulParchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, potrivit dispozițiilor art. 278/1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat petentul, asistat de avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr.91/13.12.2007, emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet Individual de Avocat, lipsă fiind făptuitorul.

Ministerul Publica fost reprezentat prin domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus,după care:

Reprezentantul petentului depune la dosar copia xerox statutului profesiei de avocat, un articol din ziarul de Nord Vest din 12 martie 2007, o copie din Registrul special - al Judecătoriei Satu Mare privind denumirea și sediul Uniunii V Românească, arătând totodată, că nu are alte probe.

Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra plângerii.

Reprezentantul petentului susține plângerea solicitând admiterea acesteia, considerând ca fiind nelegale și netemeinice soluțiile atacate. Apreciază că, în mod greșit, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de avocatul din cadrul Baroului SMs ub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, cu motivarea că faptele reclamate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, câtă vreme este dovedit fără putință de tăgadă că făptuitorul folosind mijloace frauduloase a obținut semnătura sa pe delegația avocațială unde a fost trecut ulterior onorariu de 50 milioane lei, într-un dosar al Judecătoriei Marghita, ce a avut ca obiect ordonanță președințială de evacuare. Mai susține petentul că nu a semnat niciodată un contract de asistență judiciară cu " Casa de Avocați " și mai ales pentru o asemenea valoare. Pe de altă parte, în acest dosar avea calitate de pârât ca și petentul, el fiind obligat să se prezinte la proces pe propriile sale cheltuieli, instanța de judecată stabilind cheltuieli de judecată în valoare de 787,5 Ron în favoarea pârâților, deci nu avea de ce să-l plătească pe acesta câtă vreme și-a făcut apărarea. De asemenea, nu putea să-l angajeze pe ca avocat pentru acest onorariu de 50 milioane lei, față de obiectul cauzei - ordonanță președințială și față de împrejurarea că este pensionar cu o pensie de 345,2 lei, iar acum acesta îi cere o de 500 lei lunar, dovedind reaua credință. să arate că pe contractul de asistență juridică și împuternicirea avocațială sunt semnături diferite, rezultând că făptuitorul prin vicleșug și abuz de încredere i-a luat aceste semnături. În consecință se impune admiterea plângerii și trimiterea cauzei la procuror pentru a se începe urmărirea penală și a se face completări în vederea stabilirii vinovăției făptuitorului. Cu onorariu conform delegației avocațiale depusă la dosar.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondată a plângerii și menținerea ca legală și temeinică a rezoluției procurorului. Consideră că în mod corect s-a dispusneînceperea urmăririi penale față de avocatul, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate.

CURTEA DE APEL,

DELIBERÂND:

Asupra cauzei penale de față,

În baza actelor și lucrărilor aflate la dosar constată următoarele:

Prin plângerea adresată Curții de APEL ORADEA la data de 3.12.2007, înregistrată la această instanță la 4.12.2007 ( 1-3), petentul a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției din 28.09.2007, dată în dosar nr.239/2007 de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA menținută prin rezoluția din 16.11.2007 a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA și trimiterea dosarului cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorul, respectiv continuarea cercetării penale în vederea stabilirii vinovăției acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 20 - 215 alin.2 Cod penal, art.290 și art.291 Cod penal. Totodată, petentul a solicitat acordarea sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu pentru avocat ales ( 17).

Petentul,prin apărătorul său a susținut, în esență, că în mod eronat s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de avocatul din cadrul Baroului S " câtă vreme este dovedit fără putință de tăgadă că făptuitorul folosind mijloace frauduloase a obținut semnătura sa pe delegația avocațială, unde a fost trecut ulterior onorariu de 50 mil. lei" De asemenea, petentul a pretins că niciodată nu a semnat un contract de asistență juridică cu acest avocat și " mai ales pentru o asemenea sumă", având în vedere obiectul cauzei - ordonanță președințială și veniturile mici realizate din pensia sa. în sprijinul acestei ultime alegații date referitoare la adresa sa de domiciliu, inserate greșit de către făptuitorul în contractul de asistență juridică.

Din examinarea ansamblului actelor și lucrărilor de la dosar, curtea de apel reține următoarele:

Prin plângerea penală formulată la 3.01.2006 ( dosar nr.32/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare ), petentul a reclamat faptul că făptuitorul, fără a avea consimțământul său și în lipsa sa a încheiat un contract de asistență juridică în care s-a inserat faptul că l-a împuternicit pe avocatul să-l reprezinte în dosarul nr.456/2003 al Judecătoriei Marghita, iar semnătura de pe delegație nu-i aparține. Totodată, petentul a susținut că avocata, din cadrul Baroului de Avocați SMa procedat în mod similar, întocmind în fals un contract de asistență juridică în care a înscris cu titlu de onorariu o sumă de bani exagerat de

În ceea ce privește acuzele aduse făptuitorului, este de relevat că petentul a susținut că există contrarietate între delegația de avocat emisă în baza contractului de asistență juridică nr.4/4.06.2003, pe care s-a trecut onorariu de 50 milioane lei și împuternicirea avocațială în care s-a înscris suma de 10 milioane lei, ceea ce dovedește intenția clară a făptuitorului de a-l înșela, cu atât mai mult cu cât veniturile sale obținută din pensie, care nu depășesc 4 milioane lei, nu-i permitea încheierea unui astfel de contract. De asemenea, petentul a susținut că făptuitorul, prin investirea cu formulă executorie a contractului de asistență juridică, în vederea executării silite a săvârșit tentativă la infracțiunea de înșelăciune.

În cursul cercetărilor penale, după efectuarea raportului de constatare tehnico științifică nr.40178/21.02.2006 ( 171-183), văzând concluziile raportului, respectivă că " semnătura în litigiu depusă în dreptul mențiunii client de pe aversul actului tipizat, intitulat contract de asistență judiciară nr.4 din 4.06.2003 a fost executată de către numitul ", petentul a revenit asupra susținerilor anterioare, necontestând semnăturile de pe contractul de asistență juridică și de pe delegația emisă în baza contractului.

Prin rezoluția din 28.09.2007, emisă în dosar nr.239/P/ 2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și pentru învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 290 Cod penal, art.291/1 Cod penal și art.20 Cod penal raportat la art.215 Cod penal. Procurorul a reținut că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și infracțiunea de uz de fals, prevăzute de art.290 și art.291 Cod penal nu există în materialitatea lor, iar cât privește infracțiunea prevăzută de art.20 Cod penal raportat la art.215 Cod penal s-a apreciat că lipsește latura obiectivă a infracțiunii. Referitor la acuzele aduse făptuitoarei, având în vedere că aceasta a decedat ( 20) la data de 13.03.2007, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 Cod de procedură penală combinat cu art.10 lit. "g" Cod de procedură penală.

Împotriva acestei rezoluții, la 19.10.2007, a formulat plângere petentul, apreciind că cercetările efectuate în cauză sunt incomplete, iar soluția dată de procuror este nelegală și netemeinică.

Prin rezoluția din 16.11.2007 emisă în dosar nr.385/VIII.1/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, procurorul general a respins ca neîntemeiată plângerea petentului. În considerentele soluției se arată că potrivit probelor administrate în cauză, semnătura de pe contractul de asistență juridică aparține petentului, aspect necontestat de acesta și, prin urmare nu se poate demonstra în nici un mod că, făptuitorul a completat discreționar și a folosit contractul de asistență juridică fără consimțământul petentului. Totodată, fapta făptuitorului de a investi cu formulă executorie contractul de asistență juridică nr.4/2003, în vederea executării silite în raport cu petentul s-a considerat că nu realizează trăsăturile esențiale ale tentativei la infracțiunea de înșelăciune. Înscrisul respectiv fiind apreciat ca valabil este generator de drepturi și obligații contractuale, neputându-se reține că prin acest mijloc făptuitorul a realizat un fals material injust care se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune.

Rezoluția pronunțată în cauză este legală și temeinică.

Conform dispozițiilor art.278/1 alin.1 Cod de procedură penală combinat cu art.28/1 pct.1 lit. "b" Cod de procedură penală ( modificat prin Legea nr.79/26.03.2007), petentul a formulat plângere împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale dată în dosar nr. 293/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA apreciind-o ca nelegală și netemeinică.

Susținerile petentului că făptuitorul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.290 și art.291 Cod penal sunt nefondate.

Petentul a relevat împrejurarea că avocatul a falsificat un contract de asistență juridică pentru că a înscris discrediționar o sumă de bani exagerat de M - 50 milioane lei - cu titlu de onorariu, deși el nu a semnat nici un contract prin care să angajeze un avocat care să-i reprezinte interesele în fața instanței sau a vreunei instituții sau formațiuni politice sau apolitice ( a se vedea plângerea petentului și declarația datată 24.09.2007, la procuror). Apoi, petentul a arătat că nu contestă semnătura de pe contractul de asistență juridică ( a se vedea în acest sens și raportul de constatare tehnico - științifică nr.40178/21.02.2006 întocmit de S M - Serviciul criminalistic, în concluziile căruia se inserează că nu există nici un dubiu cu privire la faptul că semnătura de la rubrica client de pe contractul de asistență juridică nr.4/4.06.2003 îi aparține petentului), dar invocă că " nu a cunoscut și nu s-a angajat la obiectul și onorariul acestui contract".

Potrivit actelor și lucrărilor aflate la dosar rezultă că la data de 4.06.2003 s-a încheiat un contract de asistență juridică între avocatul și petentul ( 166), contract în baza căruia s-a emis împuternicirea avocațială din aceiași dată ( 81). Pe baza acestui contract, petentul a fost reprezentat la Judecătoria Marghita, în dosar nr.456/2003, într-o cauză civilă având ca obiect - ordonanță președințială - ( a se vedea ordonanța nr.388/4.06.2003 emisă de Judecătoria Marghita - 110-111). Cu acea ocazie, avocatul a reprezentat și pe pârâții și intervenienta V Românească - Filiala Jud. S M ( a se vedea contractul de asistență juridică nr.2-4/2003 și împuternicirile avocațiale existente la filele 83, 80).

Din depoziția martorului ( 148) rezultă că el, în calitate de secretar executiv la Uniunea V Românească, iar ca vicepreședinte a aceleași formațiuni au încheiat contracte de asistență juridică cu avocatul pentru a-i reprezenta în dosar nr.456/2003 al Judecătoriei Marghita.

Susținerile acestui martor se coroborează cu concluziile raportului de constatare tehnico științifică întocmit de Serviciul criminalistic din cadrul IPJ S M, precum și cu depozițiile făptuitorului ( 120; 121-126) și demonstrează că, contractul de asistență juridică încheiat în formă scrisă la 4.06.2003 a fost semnat de părți, inclusiv de petent și respectă toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții, dobândind dată certă la momentul înregistrării lui în registrul oficial de evidență al avocatului. Prin urmare, alegațiile petentului că nu s-a aflat în localitate la data încheierii contractului nu poate fi acceptate de către Curtea de Apel.

Este de reliefat că, acest contract respectă prevederile art.127 din Statutul profesiei de avocat din 13.01.2005, fiind un contract valid. Cât privește onorariul, art.133 alin.1 și 2 din actul normativ invocat prevede că " se stabilesc liber între avocat și client. la data încheierii ( contractului), înainte de începerea asistenței și/sau reprezentării clientului", astfel cum s-a realizat în cauza dedusă judecății, actul normativ prevăzând și posibilitatea fixării unor onorarii periodice ( art.134 alin.5/1).

Avocatul, în limitele conferite de contractul de asistență juridică încheiat cu petentul, la data de 4.06.2003 l-a reprezentat pe acesta în dosar nr.456/2003 al Judecătoriei Marghita, acționând în interesul clientului, conform dispozițiilor art.113 alin.3 din Statutul profesiei de avocat și art.34 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificată prin legea nr.231/2000 și Legea nr.161/2003.

Alegațiile petentului privind neconcordanța între sumele de bani înscrise pe contractul de asistență juridică și cele inserate în împuternicirea avocațială sunt reale, însă pentru ca să fie întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 Cod penal, ca un act sub semnătură privată trebuie să producă consecințe juridice, ori, în speță, cel ce produce consecințe juridice este contractul de asistență juridică, care astfel cum am reliefat anterior respectă condițiile cerute de lege, și, prin urmare, nu se poate aprecia că ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal. Totodată, este de menționat că doar contractul de asistență juridică nr.4/2003, semnat de petent este de natură a produce consecințe juridice, iar pentru faptul că petentul a știut de contract și l-a semnat, nu se poate susține că nu a fost încunoștințat și cu privire la onorariu.

Contractul de asistență juridică este guvernat de reguli din dreptul procesual civil, respectiv principiul disponibilității părților, principiu general de drept care se completează cu prevederile Legii nr.51/1995, cu modificările ulterioare.

În consecință, sub acest aspect soluția pronunțată de procuror este legală și temeinică. Evident că nesubzistând elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.290 Cod penal, nu se poate susține că s-a uzat de un act fals, pentru a produce consecințe juridice astfel că, nu există infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.291 Cod penal.

Afirmațiile petentului că avocatul a intenționat să-și fixeze onorariul în baza unui pact " de quota litis" nu sunt probate, petentul susținând că avocatul i-a propus să insereze în contract o sumă de bani mai M pentru ca în situația în care rezultatul judiciar al cauzei este pozitiv "să împartă banii", iar făptuitorul a arătat contrariul ( a se vedea susținerile petentului în fața instanței precum și susținerile invocate în declarația făptuitorului - 123-124). Petentul apreciind eronate datele invocate în contract și împuternicire s-a adresat conform art.137 din statutul profesiei de avocat și art. 65 din Legea nr.51/1995, modificată, Baroului de Avocați S

Pretinsele încălcări ale legii și Statutului avocaților de către făptuitor au fost cenzurate de către Baroul d e Avocați S M, consiliul respingând ca neîntemeiată plângerea, apreciind că avocatul nu a săvârșit fapte în legătură cu profesia, de natură prejudicia onoarea și prestigiul profesiei de avocat ( 55-56).

Probele administrate în cauză au demonstrat că semnătura existentă pe contractul de asistență juridică aparține petentului. Astfel, instanța nu poate accepta ideea acreditată de petent că făptuitorul a folosit un contract de asistență juridică " completat discreționar și fără consimțământul petentului". Prin urmare, fapta avocatului de a investi cu formulă executorie contractul de asistență juridică nr.4/6.03.2003 în vederea executării silite ( 35), nu întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.20 raportat la art.215 alin.2 Cod penal. Potrivit contractului de asistență juridică părților le incumbă anumite drepturi și obligații contractuale, neputându-se reține că prin acest mijloc făptuitorul a urmărit realizarea unui folos material injust, care se circumscrie laturii obiective a tentativei la infracțiunea de înșelăciune. De altfel, la pct.4.7 din contractul de asistență juridică este inserat că "toate litigiile privind. executarea contractului pot fi supuse regulilor de procedură prevăzute de lege și de Statutul profesiei de avocat" ori avocatul a procedat conform prevederilor legii solicitând și obținând prin încheierea nr.1890/19.12.2005 a Judecătoriei Satu Mare ( dosar nr.10363/2005 - 35), investirea cu formulă executorie a contractului.

În consecință, față de ansamblul tuturor actelor și lucrărilor aflate la dosar, văzând și lipsa indiciilor temeinice că făptuitorul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat, precum și împrejurarea că în cauză s-au efectuat numeroase acte de cercetare penală, ceea ce nu justifică completarea urmăririi penale, în baza art.278/1 alin.8 lit. "a" teza II Cod de procedură penală, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției procurorului de la Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA din 28.09.2007, menținută prin rezoluția procurorului general nr.385/VIII.1/2007.

Totodată, instanța va respinge cererea petentului de acordare a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în primă instanță, reprezentând onorariu pentru avocat ales ( 17)..

În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 Cod de procedură penală petentul va fi obligat să plătească statului suma de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit. "a" teza II Cod de procedură penală.

RESPINGEca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat în S M, str. - nr.6,.5, județul S M, împotriva rezoluției din data de 28.09.2007, emisă în dosarul nr.239/P/2007 al Parchetului Curții de APEL ORADEA, menținută prin rezoluția nr.385/VIII.1/ 16.11.2007, a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.

Respinge cererea petentului privind acordarea sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu pentru avocat.

În baza prevederilor art.192 alin.2 Cod de procedură penală obligă petentul la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuielile judiciare către stat, în primă instanță.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu făptuitorul.

Pronunțată în ședința publică, azi 9 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. hot. PME/18.01.2008

Tehnored. AS/18.01.2008

2 ex.

Președinte:Pătrăuș Mihaela
Judecători:Pătrăuș Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 1/2008. Curtea de Apel Oradea