Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 101/2008. Curtea de Apel Craiova

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr- - Art. 2781C.P.P.-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚA DE FOND

SENTINTA PENALĂ Nr. 101

Ședința publică de la 21 mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liana Balaci judecător

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror.

.

Pe rol, soluționarea plângerii formulate de petenta, împotriva rezoluției din 17 decembrie 2007 dată în dosarul nr. 842/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și a rezoluției nr. 193/II/2/2008 din 11 februarie 2008 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petenta asistată de avocat ales, lipsind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind formulate cereri noi și reprezentantul Parchetului neavând obiecțiuni, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat, având cuvântul pentru petentă, solicită admiterea plângerii, așa cum a fost formulată, deoarece în conformitate cu art.245 Cod pr.penală, procurorul avea obligația de a trimite dosarul instanței civile care să se pronunțe cu privire la anularea actelor false, cu precizarea că petenta nu a avut cunoștință de existența certificatului de moștenitor, astfel încât se impune admiterea plângerii și reținerea cauzei spre judecare de către instanța competentă.

Reprezentantul Parchetului, pune concluzii de respingerea plângerii ca nefondată, întrucât rezoluția atacată este legală și temeinică, procurorul neavând obligația în această situație de a trimite cauze instanței civile.

Dezbaterile fiind închise;

CURTEA:

Asupra procesului penal de față;

Prin rezoluția din 17 decembrie 2007 dată în dosarul nr. 842/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public, pentru infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 289

Cod Penal

S-a reținut că persoana vătămată a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, prin care a sesizat că numitul a atestat date nereale în certificatul de moștenitor nr. 2212 din 10 noiembrie 1988, referitoare la numele unor persoane și adrese, precum și voința moștenitoarei, care nu a renunțat la moștenire în favoarea fratelui său.

De asemenea, petiționara a sesizat și faptul că numitul ar fi uzat de documentele false în fața instanței și astfel, ar fi executat anumite modificări în certificatul de moștenitor.

Prin Ordonanța nr. 5886/P/2007 din 19 noiembrie 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiovaa dispus neînceperea urmăririi penale față de, pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, cu motivarea că acesta a decedat la 02 iulie 2007 și a disjuns și declinat cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, în vederea efectuării cercetărilor față de notarul public, cu privire la datele nereale înscrise în certificatul de moștenitor nr. 2212 din 10.11. 1988 emis de pe urma defunctului.

Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei, organul de urmărire penală a constatat că, în speță, s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale, astfel că, în temeiul art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. g C.P.P. a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, pentru infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 289 Cod Penal, reclamată în plângerea petentei.

Împotriva acestei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, a formulat plângere petenta, iar prin rezoluția nr. 193/II/2/2008 din 11 februarie 2008 dată de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus respingerea acestei plângeri, ca neîntemeiată, constatându-se în esență că cele susținute de petentă în plângere sunt nefondate, întrucât, conținutul certificatului de moștenitor nr. 2212 este identic cu cel ridicat în copie de la Judecătoria Craiova, al cărei original se află în arhiva acestei instanțe.

Pe cale de consecință, s-a apreciat că nu se impune infirmarea soluției de neurmărire penală dată de procuror în această cauză

Împotriva rezoluțiilor menționate anterior, petenta a formulat plângere la data de 07 martie 2008, ce a fost înregistrată la instanță sub nr-.

În motivarea plângerii, petiționara a arătat că soluțiile procurorului și procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, criticate în cauză, sunt nelegale și netemeinice, susținând în esență că, prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de făptuitorul, nu au fost aplicate în mod complet dispozițiile art. 228 alin. 7, partea finală din C.P.P. respectiv nu s-au aplicat disp. art. 245 alin. 1 lit.1.

De asemenea, s-a susținut că organul de urmărire penală a pronunțat soluția fără a verifica toate actele succesorale privind succesiunea defunctului, cu atât mai mult cu cât, printre aceste documente nu se afla declarația sa de renunțare, cum greșit s-a menționat în certificatul de moștenitor nr. 2212/10 noiembrie 1988 întocmit de intimatul - notar public.

Petenta a solicitat admiterea plângerii, desființarea ambelor rezoluții date de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA în cauză și rejudecarea de către instanță potrivit dispozițiilor art. 2781pct. 8 lit. c

C.P.P.

În susținerea plângerii, petiționara a depus la dosar xerocopii ale certificatului de moștenitor nr. 2212/10.11.1988, adresa nr. 193/II/2/2008 și rezoluția din 11 februarie 2008, dată de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, adresa și rezoluția nr. 842/P/2007 din 17 decembrie 2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

În vederea unei juste soluționări a cauzei, instanța a dispus atașarea dosarului de urmărire penală nr. 842/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, precum și copia rezoluției dată de Procurorul General în același dosar.

Din analiza actelor și lucrărilor existente în dosarul de urmărire penală menționat anterior, Curtea constată că plângerea formulată de petenta este nefondată și urmează a fi respinsă, pentru următoarele considerente:

Prin plângerea formulată de petentă s-a invocat faptul că notarul public a atestat date nereale în certificatul de moștenitor nr.2212 din 10 noiembrie 1988, referitoare la numele unor persoane și adrese, precum și la voința petentei în calitate de moștenitoare care nu a renunțat la moștenire în favoarea fratelui său, .

Prin rezoluția atacată s-a constatat că a intervenit una dintre cauzele care înlătură răspunderea penală, respectiv prescripția, în raport de dispozițiile art.122 alin.1 lit.d Cod penal și mai mult, critica adusă de petentă, în sensul că certificatul de moștenitor menționat mai sus ar fi fost realizat în perioada 2002-2004, este nefondată, deoarece conținutul acestuia este identic cu cel ridicat în copie de la Judecătoria Craiova, al cărui original se afla în arhiva acestei instanțe (din acest act rezultă că a fost întocmit la data de 10 noiembrie 1988, iar petenta este indicată la rubrica "străin de succesiune prin neacceptare").

În ceea ce privește solicitarea petentei, în sensul încălcării de către procuror a dispozițiilor art.245 Cod pr.penală, se constată următoarele:

Urmărirea penală nu poate fi începută atunci când există unul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prev.de art.10 Cod pr.penală, situație în care activitatea de urmărire penală se finalizează prin încetarea urmăririi penale (în cauza de față s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât dreptul la acțiune penală s-a stins prin întrunirea termenului de prescripție prevăzut de lege).

În cauzele în care acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, în temeiul art.245 și art.249 Cod pr.penală, prin ordonanța de neîncepere sau de scoatere de sub urmărire penală, procurorul dispune asupra restituirii lucrurilor care, potrivit art.118 Cod penal nu sunt supuse confiscării speciale și asupra restabilirii situației anterioare săvârșirii infracțiunii.

Din prevederile acestui text de lege, precum și din prevederile art.169 și 170 Cod pr.penală, rezultă că procurorul are competența de a dispune cu privire la repararea pagubei în natură numai prin restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.

Prin urmare, ori de câte ori repararea pagubei în natură nu se face prin restituirea lucrurilor sau restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, ci prin desființarea totală sau parțială a unui înscris sau prin orice alt mijloc de reparare, competența de a dispune repararea pagubei în natură aparține instanței de judecată.

Însă, instanța penală are competența de a dispune cu privire la repararea pagubei în natură, inclusiv prin desființarea totală sau parțială a unui înscris, dacă acțiunea civilă este alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, fie prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, potrivit art.14 alin.2 Cod pr.penală, fie prin exercitarea din oficiu a acțiunii civile în cazurile prevăzute de art.17 alin.1 Cod pr.penală, iar instanța penală este sesizată atât cu soluționarea acțiunii penale, cât și cu soluționarea acțiunii civile, rezolvarea acțiunii civile de către instanța penală fiind strâns legată de rezolvarea acțiunii penale, așa cum rezultă și din prevederile art.346 Cod pr.penală.

Pentru cauzele în care acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, cum este și cazul de față, nicio formă de procedură penală nu prevede competența acestei instanțe de a se pronunța cu privire la acțiunea civilă și de a dispune repararea pagubei în natură prin desființarea totală ori parțială a unui înscris.

Ca atare, în lipsa unei norme de procedură care să prevadă competența instanței penale de a soluționa acțiunea civilă în cauzele în care procurorul a adoptat soluție de netrimitere în judecată și în raport cu prevederile art.184 Cod pr.civilă, potrivit cărora când nu este caz de procedură penală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă, prin orice mijloace de dovadă, competența de a dispune desființarea totală sau parțială a unui înscris în cauzele în care acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, aparține instanței civile.

În ceea ce privește dreptul la acțiunea pentru desființarea totală sau parțială a unui înscris, întrucât art.45 alin.1 Cod pr.civilă, prevede că Ministerul Public poate porni acțiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, apreciem că în raport de principiul disponibilității, ca principiu general al desfășurării procesului civil, acțiunea pentru desființarea totală sau parțială a unui înscris aparține părților.

Menționăm însă din nou că din actele premergătoare de organul de urmărire penală a rezultat că certificatul de moștenitor prezentat de petentă este identic în conținutul său cu cel aflat în arhiva Judecătoriei Craiova.

În raport de aceste considerente,plângerea petentei este nefondată, astfel încât în baza art.2781alin.8 lit.a Cod pr.penală, va fi respinsă, menținând rezoluția atacată ca legală și temeinică.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta, împotriva rezoluției din 17 decembrie 2007 dată în dosarul nr. 842/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și a rezoluției nr. 193/II/2/2008 din 11 februarie 2008 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

Obligă petenta la 20 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru partea prezentă și de la comunicare pentru partea lipsă.

Pronunțată în ședința publică de la 21 mai 2008.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

T/. 16.06.2008

Președinte:Liana Balaci
Judecători:Liana Balaci

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 101/2008. Curtea de Apel Craiova