Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 102/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR-

SENTINȚA PENALĂ NR.102

Ședința publică din data de 07 august 2008

PREȘEDINTE: Ioana Nonea

GREFIER - - -

Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerii formulată potrivit disp.art.278/1 Cod procedură penală de petentul domiciliat în comuna, sat,-, județul D, împotriva rezoluțiilor nr.387/P/2007 din 22 martie 2008 și nr.693/II/2/2008 din data de 18 aprilie 2008 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel în dosarul nr.387/P/2007.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 04 august 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când, instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data 07 august 2008 când a dat următoarea hotărâre:

CURTEA:

Asupra cauzei penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Rezoluția nr.387/P/2007 din 22 martie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de:

- - executor judecătoresc - cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.26 rap.la art.215 Cod penal, art.246 Cod penal, art.289 Cod penal și art.291 Cod penal;

- - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.215 Cod penal, art.289 Cod penal, și

-, reprezentant al SC" "SRL Târgoviște - cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.215 Cod penal și art.289 Cod penal, întrucât faptele reclamate nu există.

Pentru a dispune astfel, procurorul a reținut pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză, următoarele:

Persoanele vătămate SC" Import"SRL B, filiala acesteia SC" Serv"SRL cu sediul în localitatea, județul D și domiciliat în comuna, județul D, au formulat plângeri penale împotriva executorului judecătoresc, titular al Biroului Executorului judecătoresc din Târgoviște, solicitând să se facă cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, uz de fals și complicitate la înșelăciune.

De asemenea, persoana vătămată a formulat plângere penală și împotriva numiților și pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals intelectual.

Referitor la plângerea formulată de SC" - Import"SRL B, s-a reținut că aceasta a reclamat faptul că în timpul executării silite a sentinței nr.1493/07 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ce a făcut obiectul dosarului execuțional nr.126/2007, făptuitorul, prin exercitarea abuzivă a funcției, a extins executarea silită și asupra filialei din comuna, județul D, fără ca aceasta să fie parte în dosar, producându-i astfel atât un prejudiciu material cât și unul moral. Totodată, s-a sesizat faptul că executorul judecătoresc ar fi încălcat disp.art.454 Cod procedură civilă, în sensul că acesta era obligat să comunice și debitorului actele de instituire a popririi.

Examinând actele din dosarul de executare nr.126/2007 s-a reținut că la 21 februarie 2007 creditoarea SC""SA a formulat cerere de executare silită împotriva debitoarei SC" - Import"SRL B pentru punerea în executare silită a sentinței nr.1493/07 octombrie 2005 Tribunalului Dâmbovița, investită cu formulă executorie prin încheierea din Camera de Consiliu dată la 26 mai 2006.

Prin sentința sus menționată, debitoarea a fost obligată la plata următoarelor sume: 9.041.123.803 lei ROL contravaloare, 1.601.395.843 lei ROL dobânzi legale aferente debitului până la 01 august 2005 și 416.000 lei cheltuieli de judecată.

Se reține că la aceeași dată s-au solicitat relații Primăriei comunei, județul D, referitor la patrimoniul debitoarei, iar potrivit comunicării puse la dispoziție de către creditoare de pe site-ul Ministerului Justiției - Oficiul Național al Registrului Comerțului a rezultat că debitoarea, cu sediul în B, se identifică ca având CUI R -, astfel că au fost emise dispoziții de poprire către toate unitățile bancare cu sediul în circumscripția teritorială a Judecătoriei Târgoviște.

A fost fixat și termen de executare și respectiv de deplasare la punctul de lucru al debitoarei în comuna, județul D aflat în circumscripția teritorială a județului D pentru data de 05 iunie 2007, dar, întrucât prin sentința civilă nr.1885/15 mai 2007 Judecătoria Târgoviștea anulat actele de executare întocmite de executorul judecătoresc în dosarul nr.126/2007, nu s-a mai efectuat deplasarea la punctul de lucru al debitoarei.

În urma recursului declarat de către creditoare împotriva sentinței prin care au fost anulate formele de executare, prin decizia civilă nr.1773/30 octombrie 2007 Tribunalul Dâmbovițaa admis recursul, a modificat în tot sentința și a respins contestația la executare.

Pe baza acestei decizii, creditoarea a solicitat continuarea executării silite înregistrate la BEJ sub nr.126/2007 din 10 martie 2008.

În raport de probele la care s-a făcut referire anterior, procurorul a apreciat că în cauză nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, întrucât făptuitorul a procedat conform prevederilor legale și cererii creditoarei.

În legătură cu plângerea persoanei vătămate SC" "SRL Târgoviște cu sediul în comuna -, județul D, s-a reținut că aceasta a solicitat să se facă cercetări față de executorul judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât cu ocazia executării silite din dosarul nr.335/2007, în mod abuziv a pus poprire pe contul societății deschis la BCR - Sucursala Târgoviște.

În urma audierii făptuitorului și după verificarea actelor din dosarul de executare, s-a apreciat că activitatea desfășurată de acesta în calitate de executor judecătoresc este circumscrisă prevederilor legale și nu se pot reține în sarcina sa, acte comisive sau omisive pentru conturarea infracțiunii de abuz în serviciu.

În ceea ce privește plângerea formulată de persoana vătămată, s-a reținut că aceasta a formulat plângere penală împotriva făptuitorului, acuzându-l că și-a desfășurat în mod abuziv calitatea de executor judecătoresc cu ocazia efectuării actelor de executare silită în dosarul nr.302/2005. S-a susținut că făptuitorul a organizat licitația de vânzare a unui imobil situat în comuna, sat,-, județul D aparținând părții vătămate fără a avea competența materială, fără a delimita, partaja, bunurile soției sale, de bunurile personale, deși i-a fost comunicat atât verbal cât și scris că există titlu în favoarea Autorității Naționale a Vămilor și că organizarea licitației trebuia efectuată de executorii acestei autorități.

Totodată, a reclamat faptul că a vândut acel imobil la un preț derizoriu și în asociere cu numitul - licitator persoană fizică și - reprezentant legal al SC" "SRL Târgoviște - licitator persoană juridică, a întocmit în fals procesul verbal de licitație din 03 septembrie 2007 în scopul inducerii în eroare.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că făptuitorul a avut de executat sentința penală nr.742/12 mai 2004 pronunțată de Judecătoria sector 2 B, prin care persoana vătămată a fost obligată în solidar cu alți inculpați la plata de despăgubiri civile în cuantum de 751.888.564 lei către SC""SA cu sediul în B, sens în care s-a întocmit dosarul de executare nr.302/2005 iar Judecătoria Târgoviște, prin Încheierea din Camera de consiliu din 25 iunie 2005 încuviințat executarea acestui titlu.

Întrucât prin hotărârea de condamnare a fost menținut sechestrul asigurător dispus prin ordonanța din 28 noiembrie 2002 B, în dosarul nr.00415/2002 asupra bunurilor proprietatea lui, ordonanță adusă la îndeplinire prin procesul verbal din 23 decembrie 2002 și care privea bunurile proprietatea debitorului, respectiv casă de locuit și teren situate în localitatea, județul D, la data de 21 iunie 2005 s-a emis în baza disp.art.500 Cod procedură civilă, somație de plată ce a fost înscrisă la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară potrivit încheierii nr.14112/24 iunie 2005 acestei instituții. Somația a fost comunicată debitorului la data de 24 iunie 2005 conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 20 din dosarul execuțional.

În cadrul procedurii, executorul judecătoresc a solicitat relații de la Primăria cu privire la averea debitorului și a întocmit proces verbal de situație la data de 21 iunie 2005.

Urmare relațiilor oferite de Primăria comunei, conform cărora debitorul a vândut averea sa numitei (mama acestuia) în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de BNP sub nr.666/24 februarie 2004 și constatând apariția unui impediment la executare, creditoarea a solicitat instanței constatarea nulității absolute a actului de înstrăinare, având în vedere faptul că debitorul nu putea vinde proprietatea câtă vreme se menținuse măsura sechestrului asigurător prin procesul verbal din 23 decembrie 2002.

Creditoarea SC""SA Bad epus la dosarul de executare copia sentinței civile nr.3284/21 septembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Târgoviște prin care i-a fost admisă cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.666/24 februarie 2004, iar la 11 aprilie 2007 certificatul nr- eliberat de Tribunalul Dâmbovița, din care rezulta faptul că apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.3284/2006 a fost respins.

În raport de înscrisurile la care s-a făcut referire anterior, s-a reținut că anterior executării nu se justifica partajarea averii debitorului față de soția sa, conform art.493 alin.1 Cod procedură civilă, întrucât averea urmărită prin executare aparținea numai debitorului care, la data încheierii contractului de vânzare cumpărare nr.666/24 februarie 2004 era necăsătorit, așa cum rezultă din conținutul contractului, înstrăinând bunurile în calitate de unic proprietar.

Reține procurorul că nici acuzația referitoare la nelegalitatea organizării licitației nu este adevărată, deoarece persoanele interesate au îndeplinit condițiile de participare, depunând oferte de cumpărare, precum și cauțiunile de 10 %, dovedite cu recipisele de consemnare.

De asemenea, se reține că din procesul verbal de licitație din 03 septembrie 2007 rezultă că s-au respectat cele trei strigări succesive prev.de art.509 Cod procedură civilă, iar adjudecatar a fost declarat potrivit art.509 alin.5, partea finală Cod procedură civilă, numitul care a oferit cel mai mare preț.

S-a motivat de asemenea, că din declarația făptuitorului a rezultat că nu a purtat nicio discuție legată de furnizarea de informații cu caracter confidențial prin care să lezeze interesele persoanei vătămate și nici nu a efectuat activități de inducere în eroare cu ocazia vânzării la licitație a bunurilor urmărite, iar instanța, prin sentința civilă nr.4489 din 15 noiembrie 2007 validat actele de executare ale făptuitorului.

Împotriva Rezoluției nr.387/P/2007 din 22 martie 2008 formulat plângere în temeiul art.278 Cod procedură penală petentul, ce a fost respinsă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI prin rezoluția nr.693/II/2/2008 din 18 aprilie 2008, menținându-se ca legală și temeinică rezoluția de neîncepere a urmăririi penale.

În termen legal, petentul a formulat plângere în temeiul disp.art.278/1 alin.1 Cod procedură penală ce a fost înregistrată la Curtea de APEL PLOIEȘTI sub nr- din 06 mai 2008, criticând rezoluțiile adoptate de procurori de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea plângerii, s-a susținut că în mod greșit procurorul general a menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale reținând că în cauză nu s-au concretizat probe sau indicii că ar fi fost săvârșită o infracțiune, întrucât persoanele ce urmau a fi audiate în cauză nu aveau calități derizorii, fiind vorba de, fost proprietar și, actual proprietar, fiind necesară totodată audierea sa, ca persoană vătămată, precum și a altor martori.

S-a susținut că executorul judecătoresc a făcut o executare silită nelegală, pornind o licitație împotriva unor persoane ce nu au obligații de plată, încălcând astfel grav dreptul de proprietate al persoanelor îndreptățite.

Pentru motivele invocate s-a solicitat admiterea plângerii și pronunțarea unei soluții legale.

În vederea soluționării plângerii a fost atașat dosarul de urmărire penală nr.387/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Curtea, examinând plângerea formulată de petentul în raport de motivele invocate, pe baza actelor și lucrărilor cauzei și a textelor de lege incidente, apreciază că soluțiile pronunțate de procurori sunt legale și temeinice, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin plângerea formulată, persoana vătămată a solicitat efectuarea de cercetări față de executorul judecătoresc sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, uz de fals și complicitate la înșelăciune, susținând, în esență, că în timpul efectuării actelor de executare silită în dosarul nr.302/2005 a încălcat dispozițiile legale în materie, cu consecința prejudicierii grave a intereselor acestuia, dar și a altor persoane.

Totodată, a susținut că același executor judecătoresc a înstrăinat imobilul proprietatea sa la un preț derizoriu și în asociere cu numitul, licitator persoană fizică și, licitator persoană juridică, au întocmit în fals procesul verbal din 03 septembrie 2007 în scopul de a-l induce în eorare, motiv pentru care a formulat plângere penală și împotriva numiților și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și înșelăciune.

Actele premergătoare efectuate în cauză, respectiv înscrisurile aflate în dosarul de executare nr.302/2005 al BEJ,declarațiile executorului judecătoresc și hotărârile judecătorești aflate la dosar confirmă soluția adoptată de procuror de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimaților cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.246 Cod penal, art.289 Cod penal, art.291 Cod penal și art.26 rap.la art.215 Cod penal, și, fiecare cercetat sub aspectul infracțiunilor prev.de art.215 Cod penal și art.289 Cod penal, întrucât faptele reclamate nu există.

Rezultă astfel din acestea că prin sentința penală nr.742/12 mai 2004 pronunțată de Judecătoria Sector 2 B în dosarul nr.2187/2003, persoana vătămată, condamnată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, a fost obligată, în solidar cu alți inculpați, la plata de despăgubiri în cuantum de 751.888.564 lei ROL către partea civilă SC""SA cu sediul în

Urmare cererii formulată de creditoare a fost întocmit dosarul de executare nr.302/2005 iar Judecătoria Târgoviște, prin Încheierea de ședință din 25 iunie 2005 încuviințat executarea silită a acestui titlu.

Trebuie menționat că prin aceeași hotărâre de condamnare s-a dispus menținerea sechestrului asigurător dispus prin ordonanța din 28 noiembrie 2002 în dosarul nr.00415/2002 asupra bunurilor proprietatea numitului, act pus în executare prin procesul verbal din 23 decembrie 2002 și care privea bunurile proprietatea acestuia situate în comuna, județul D, respectiv casă de locuit și teren.

Drept consecință, în temeiul art.500 din Codul d e procedură civilă, a fost emisă somație de plată înscrisă la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară conform încheierii nr.14112/24 iunie 2005 și comunicată debitorului la data de 24 iunie 2005.

În timpul desfășurării executării silite, Primăria comunei a comunicat executorului că debitorul a înstrăinat averea sa numitei conform contractului de vânzare cumpărare autentificat de Biroul Notarului Public sub nr.666/24 februarie 2004, astfel că, la cererea creditoarei, prin sentința civilă nr.3284/21 septembrie 2006 Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr153 din 30 martie 2007 Tribunalului Dâmbovița, s-a constatat nulitatea absolută a actului de înstrăinare.

Ulterior, urmare cererii creditoarei privind continuarea executării silite, au fost emise de către executorul judecătoresc noi somații de plată și s-a dispus adjudecarea imobilului de către numitul, care a oferit cel mai mare preț.

În raport de întreg materialul probator administrat în cauză, instanța apreciază că executorul judecătoresc și-a îndeplinit obligațiile de serviciu cu respectarea dispozițiilor legale în materia executării silite imobiliare și a normelor ce reglementează activitatea executorilor judecătorești, iar actele premergătoare efectuate nu constituie indicii privind săvârșirea de către acesta a vreuneia dintre infracțiunile imputate, cum de altfel nu se poate reține în sarcina intimaților și comiterea infracțiunii de înșelăciune și fals intelectual, aceștia participând la desfășurarea licitației după onorarea obligațiilor impuse licitatorilor, așa încât procesul verbal de adjudecare, ca act final al executării, este legal.

De altfel, instanța constată că motivele invocate de petent și care au constituit temei pentru antrenarea răspunderii penale a persoanelor sus arătate au fost verificate și de instanța civilă urmare contestației la executare formulată de petentul, iar prin sentința civilă nr.4489 din 15 noiembrie 2007 Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia civilă nr.575 din 06 mai 2008 Tribunalului Dâmbovița, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată, constatându-se că executarea silită desfășurată de executorul judecătoresc este conformă tuturor dispozițiilor legale aplicabile în materie, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, filele 16 - 22.

Nemulțumirea petentului legată de împrejurarea că procurorul a pronunțat soluția de neîncepere a urmăririi penale pe baza unui probatoriu incomplet, respectiv prin neaudierea sa, a numitelor și -, precum și a altor persoane, nu poate constitui temei pentru admiterea plângerii atâta vreme cât din analiza actelor premergătoare la care s-a făcut referire anterior, nu rezultă indicii temeinice, verosimile, din care să reiasă săvârșirea de către vreuna din persoanele cercetate a uneia din faptele imputate, așa încât, nefiind începută urmărirea penală împotriva unui făptuitor ori pentru o faptă penală, nu se justifică audierea persoanei vătămate ori a martorilor.

Nici sentința civilă nr.398 din 28 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria depusă de petent nu constituie motiv de admitere a plângerii, având în vedere că aceasta este opozabilă doar persoanelor între care s-a purtat procesul, constatându-se totodată că a fost pronunțată ulterior încheierii executării silite ce a format obiectul dosarului nr.302/2005 și prin urmare nu poate fi avută în vedere la examinarea presupusei activități infracționale a intimatilor.

Pentru considerentele expuse, Curtea apreciind că soluțiile pronunțate de procuror sunt juste iar criticile petentului nu se justifică, în baza disp.art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va respinge plângerea ca nefondată, menținând rezoluțiile atacate ca legale și temeinice.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat în comuna, sat,-, județul

Menține ca legale și temeinice rezoluțiile date de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr. 387/P/2007.

Obligă petentul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă la dezbateri de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 august 2008.

Președinte

Grefier

Red.IN

Tehnored.EV

2 ex./12.08.2008

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

Președinte:Ioana Nonea
Judecători:Ioana Nonea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 102/2008. Curtea de Apel Ploiesti