Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 1052/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.2781Cod pr.penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.1052
Ședința publică de la 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Mircea Mugurel Șelea
- - - JUDECĂTOR 3: Constantin
- judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 21 octombrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind recursul declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr.326 din 22 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.326 din 22 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în baza art.2781alin.8 lit.a cod procedură penală, s-a respins plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței nr.75/P/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și ordonanței nr.533/II/2/2009 a de pe lângă Tribunalul Dolj, ca nefondată, și s-a menținut ordonanța atacată. A fost obligat petentul către intimat la 200 lei onorariu avocat, și la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
În motivare, tribunalul a reținut că prin ordonanța nr.75/P/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută și pedepsită de art.20 rap.la art.174 cod penal, cauza fiind declinată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova pentru soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămate corporală gravă prev.de art.182 cod penal.
Petentul a reclamat faptul că în data de 4 decembrie 2008, în jurul orelor 12, în timp ce se deplasa călare pe un, s-a întâlnit cu, acesta reproșându-i că l-a stropit cu noroi în urmă cu o zi, după care, l-a lovit cu muchia toporului în zona lateral a capului și apoi i-a mai aplicat o lovitură de intensitate mai mică în piciorul stâng.
Potrivit certificatului medico legal nr.3161/2 din 18 decembrie 2008, petentul a suferit leziuni care au necesitat 45-50 zile îngrijiri medicale, iar în completarea certificatului medico-legal, prin adresa nr.473/2 din 18 februarie 2009, Lac omunicat faptul că leziunile nu au pus în primejdie viața petentului, dar au dus la hipoacuzie neurosenzorială de intensitate medie a urechii stângi.
Tribunalul a reținut că acțiunea de lovire a avut loc pe fondul unei altercații verbale, spontane, între părți, petentul lovindu-l o singură dată cu muchia neascuțită a toporului, pentru ca imediat să lovească cu același obiect și cu intensitate redusă, piciorul persoanei vătămate, fugind spre locuință.
În opinia instanței de fond, intimatul nu a acționat cu intenția de a ucide victima, deoarece nu a intervenit vreo cauză exterioară care să-l împiedice să lovească persoana vătămată într-o zonă vitală. Pentru această concluzie s-au mai avut în vedere natura și intensitatea loviturii, arma folosită și leziunile care nu au pus în primejdie viața victimei.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs petentul, în motivare arătând că hotărârea este nemotivată și nu a răspuns tuturor motivelor arătate în plângere.
Astfel instanța de fond nu a avut în vedere faptul că intimatul l-a lovit pe petent cu toporul în zona capului, precum și intensitatea loviturii care au implicații asupra încadrării juridice a faptei.
A mai arătat că cercetările efectuate în cauză sunt incomplete și necorespunzătoare, în condițiile în care făptuitorul nu a fost audiat de procuror.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că este fondat.
Petentul a formulat plângere penală împotriva intimatului, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art.20 cod penal rap.la art.174 cod penal, arătând în plângere că la data de 4 decembrie 2008, intimatul a lovit cu muchia toporului de jos în sus, în zona lateral- a capului, după care i-a aplicat o lovitură de intensitate mai mică în piciorul stâng, cauzându-i un traumatism cranio-cerebral, așa cum este descris în actele medico-legale și producându-i leziuni care au necesitat 45-50 zile îngrijiri medicale.
A mai arătat că după primirea loviturii a căzut de pe, pierzându-și cunoștința, iar agresorul a fugit imediat spre casa lui.
Petentul a depus acte medicale și certificatul medico legal nr.3161/2 din 18 decembrie 2008.
Urmare a adresei efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj. LCa precizat că leziunile de violență prezentate de petent, nu i-au pus în primejdie viața, dar au dus la hipoacuzie neurosenzorială de intensitate medie a urechii stângi.
Pentru a ajunge la concluzia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.20 cod penal raportat la art.174 cod penal, procurorul s-a limitat doar la audierea petentului.
Ori, în condițiile în care intimatul l-a lovit pe petentul cu muchia toporului, în zona capului, producându-i leziunile ce au fost descrise în certificatul medico-legal depus la dosar, din care sugestivă cu privire la intensitatea loviturii este "fractura comunitivă craniană temporo-parietal stânga ușor depresivă cu focar subiacent de contuzie hemoragică cerebrală de circa 2,5 cm", doar audierea persoanei vătămate nu este suficientă pentru a se concluziona că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor.
În acest context, din motive ce țin de echitatea procesului, trebuie să aibă loc o anchetă efectivă în cadrul căreia procurorul trebuie să audieze nemijlocit părțile implicate în incident și martorii care au asistat la acesta, cât și persoanele care au ajuns la fața locului imediat și au aflat ce s-a întâmplat.
Totodată, în funcție de actele medicale ce au legătură cu leziunile produse de intimat, prezentate de partea vătămată, procurorul avea posibilitatea să aprecieze asupra oportunității efectuării unei expertize medico-legale, pentru a se stabili cu exactitate toate consecințele loviturii asupra stării de sănătate și integrității corporale și în funcție de concluzii, se stabilea încadrarea juridică a faptei.
Curtea observă că atât procurorul, cât și instanța de fond nu au avut în vedere sau nu au apreciat corect, la stabilirea intensității loviturii, leziunile prezentate de persoana vătămată așa cum au fost arătate în actele medico-legale.
Mai mult, tribunalul, în motivarea sentinței nu a arătat că intimatul l-a lovit pe petent cu toporul în zona capului, limitându-se a sublinia că "nu a intervenit vreo cauză exterioară, care să-l împiedice să lovească persoana vătămată într-o zonă vitală, ci a ales să o lovească într-o altă zonă, referindu-se doar la lovitura aplicată în piciorul persoanei vătămate".
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.38515alin.1 pct.2 lit.d cod procedură penală, recursul va fi admis, va fi casată sentința, iar în baza art.2781alin.8 lit.b cod procedură penală, se va admite plângerea, va fi desființată ordonanța nr.75/P/2009 din 2 martie 2009 Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și se va trimite cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale.
Cu această ocazie, procurorul va audia nemijlocit petentul, intimatul și martorii care a asistat la incident, precum și persoanele care au ajuns imediat la fața locului, respectiv mama petentului, fratele petentului, fratele mamei petentului, precum și alte persoane, care potrivit declarațiilor părților, au cunoștință în mod direct sau indirect de incident.
Totodată, în funcție de actele medicale noi prezentate de petent, procurorul va aprecia asupra oportunității efectuării unei expertize medico-legale pentru a se stabili cu exactitate toate consecințele loviturii asupra stării de sănătate și integrității corporale a victimei.
În final, în funcție de probele administrate, procurorul va stabili împrejurările producerii incidentului, motivul pentru care intimatul a lovit-o pe victimă, intensitatea loviturii, consecințele acesteia și implicit încadrarea juridică a faptei.
În cazul în care procurorul va aprecia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, dar fapta este susceptibilă de o altă încadrare juridică, va proceda la schimbarea încadrării juridice iar în funcție de aceasta, va stabili competența.
În această ultimă situație nu se impune ca procurorul să dispună asupra infracțiunii de tentativă la omor, întrucât în cazul în care intimatul va fi trimis în judecată pentru o altă infracțiune (de exemplu prev.de art.181 sau 182 cod penal), ar fi îngrădită posibilitatea instanțelor de a stabili că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.20 cod penal rap.la art.174 cod penal și eventual să-l condamne pentru această infracțiune, având în vedere dispozițiile art.2781alin.11 cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarata de petentul împotriva sentinței nr.326 din 22 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Casează sentința.
Admite plângerea.
Desființează ordonanța nr.75/P/2009 din 2 martie 2009, Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și trimite cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 octombrie 2009.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.
IS/12.11.2009
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Mircea Mugurel Șelea, Constantin
