Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 11/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- art.2781pr.pen.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA NR.11
Ședința publică din 28 martie 2008
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul prin mandatar, împotriva sentinței penale nr.37 din 24.XI.2006 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA.
La apelul nominal a răspuns mandatar, pentru revizuientul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând cererea în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Mandatar, a solicitat admiterea cererii și anularea hotărârii întrucât semnătura de pe declarația din data de 1.11.2004 nu-i aparține revizuientului, iar semnăturile de pe declarațiile din data de 20.10.2004 nu aparțin martorilor și. Totodată a solicitat a fi efectuată o expertiză grafologică.
Procurorul a arătat că proba solicitată de reprezentantul revizuientului a fost avută în vedere la soluționarea plângerii, solicitând respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate pe sistem audio,
După deliberare,
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față, constată:
Prin sentința nr.607/16.2007 (dosar -) - secția penală - a trimis cererea de revizuire formulată de petiționarul prin mandatar împotriva deciziei penale nr.1763 din 29.03.2007 a la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA cu motivarea că cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanța care a soluționat cauza în primul grad de jurisdicție.
Prin referatul nr.51/III/6/2008 Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVAa înaintat instanței concluziile sale, solicitând respingerea cererii de revizuire întrucât motivele invocate de revizuient nu constituie împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de APEL SUCEAVA la data de 10.03.2008, iar pentru soluționare s-a dispus atașarea dosarului - în care s-a pronunțat sentința penală nr.37/24.XI.2006 a cărei revizuire se cere.
Din lucrările acestui dosar Curtea constată următoarele: prin sentința penală nr.37/24.XI.2006 a Curții de APEL SUCEAVAs -a respins ca nefondată plângerea formulată în temeiul art.2781pr.pen. de petentul împotriva rezoluției nr.38/P/26 mai 2006 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale și fals intelectual prev. de art.288 și 289 Cod penal, pe considerentul că din probele administrate nu rezultă săvârșirea acestor fapte.
Soluția a fost confirmată de Procurorul General adjunct care prin rezoluția nr.161/II/2 din 9 august 2006 respins plângerea ca neîntemeiată.
Instanța a reținut că în dosarul penal nr.1432/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani au fost cercetați inculpații (nepotul petentului ) și G pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, fiind audiați ca martori, printre alții și,.
Petentul a susținut că atât declarația sa cât și a celor 2 martori menționați este falsă, deoarece el nu a dat nici o declarație în fața comisarului. Instanța a reținut din probele administrate și respectiv declarația intimatului și a șefului Postului de Poliție, agent, că declarațiile martorilor au fost luate la sediul Poliției din pe formulare tipizate, de față fiind și agentul.
Cum cei 2 inculpați au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, în fața instanței petentul a declarat că își menține declarația de la urmărire, fără a susține că a fost falsificată.
Împotriva sentinței penale nr.37/2006 a Curții de APEL SUCEAVAa formulat recurs petentul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a reținut că intimatul nu a falsificat declarația sa și pe ale martorilor, declarații pe care le-a folosit apoi în dosarul penal pe care l-a instrumentat.
Prin decizia penală nr.1763/28.03.2007 a respins ca nefondat recursul reținând că în dosarul penal nr.1432/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.
Au fost cercetați numiții și G pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.2 Cod penal, parte vătămată fiind numitul Cercetările au fost efectuate inițial de organele de poliție din com., jud. B, care au audiat în calitate de martori pe petent, pe și pe.
Martorii au fost reaudiați de Biroul Cercetări Penale din cadrul Poliției D, declarațiile fiind consemnate pe formulare tipizate de intimatul.
Inculpații și G au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.1432/P/2004 din 11.02.2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.2 Cod penal, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, sub nr.1271/2005.
În fața instanței de judecată, petentul a fost audiat în calitate de martor la data de 17.05.2005, arătând că își menține declarația dată în faza de cercetare penală, același lucru declarând-l și martorii și.
Intimatul a arătat că a audiat în calitate de martori pe recurent și pe și, consemnând declarațiile acestora pe formulare tipizate, care au fost semnate de martori după citirea lor.
De asemenea, martorul, șef al postului de poliție din com. arată că a fost de față la audierea martorilor care a avut loc în incinta postului de poliție din comună.
În cadrul cercetărilor efectuate de conducerea Poliției mun. D, martorii au arătat că declarațiile corespund realității și au fost semnate personal de aceștia, după citire.
Instanța de recurs reține și că semnăturile petentului recurent de pe plângerile adresate parchetului și instanței corespund cu semnătura de pe declarația pe care o contestă, scrisul fiind de asemenea identic.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire petentul arătând că la data de 29.03.2007 a solicitat să se facă expertiză grafologică a celor 2 semnături false, expertiză care nu s-a efectuat și că în ședința publică din 17.05.2006 a arătat expres că nu își menține declarația dată în faza de cercetare penală, motivând că partea vătămată G are un frate în poliția S, care la rândul său, este în relații cu intimatul.
Analizând cererea de revizuire, Curtea constată că aceasta este formulată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive pronunțată în temeiul art.2781alin.8 lit.a pr.pen.
Potrivit art.393 hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă.
În raport de prevederile art.393 și 394.pr.pen. pot fi supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești definitive prin care a fost rezolvat fondul cauzei, printr-o soluție de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art.393 pr.pen. și numai pentru cazurile prev. în art.394 din același cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
În cauză, revizuientul a formulat cerere, solicitând revizuirea unei hotărâri ce nu îndeplinește condițiile prev. de art.393 pr.pen. și nici nu a invocat motive care să fie susceptibile a fi încadrate în cazurile prev. de art.394 pr.pen.
În consecință, având în vedere și decizia - secțiile unite - nr.XVII din 19.03.2007, Curtea va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
În temeiul art.192 alin.2 pr.pen. revizuientul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire formulată de petentul împotriva sentinței penale nr.37 din 24.XI.2006 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA ca inadmisibilă.
Obligă revizuientul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru revizuient și de la comunicare pentru intimat.
Pronunțată în ședința publică din 28.03.2008.
Președinte, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex.
03.04.2008
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana
