Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 11/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 11
Ședința publică de la 03 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției procurorului din 30 octombrie 2008 dată în dosarul nr. 257/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură, nota de precizări, formulată de petent, privind excepția inadmisibilității plângerii, pusă în discuție la termenul anterior.
Petentul arată că nu are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul cu privire la plângerea formulată.
Petentul având cuvântul arată că a formulat în scris concluzii cu privire la excepția inadmisibilității plângerii și apreciază că Înalta Curte de Casație și Justiție este competentă în a soluționa prezenta plângere.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că în funcție de calitatea persoanei, competența de soluționare a plângerii revine Curții de APEL IAȘI.
În ceea ce privește fondul cauzei, plângerea este inadmisibilă, soluția dată în cauză este legală și temeinică, nu s-a stabilit că procurorul a dat dovadă de rea credință iar soluția pronunțată a fost dată în baza probelor administrate în cauză. Formulează concluzii de respingere a plângerii.
Petentul având cuvântul arată că nu are cunoștință dacă reprezentantul Ministerului Publica avut în vedere rezoluția din dosarul nr. 257 sau celelalte rezoluții atașate.
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin rezoluția din 30.10.2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, în dosarul nr. 257/P/2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, agent șef adjunct în cadrul Poliției Municipiului I, pentru infracțiunile prev. de art. 246, art. 2481, art. 256, art. 264, art. 288-293 și art. 323 Cod penal, -, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, pentru infracțiunile prev. de art. 246, 2481, art. 256, art. 264, art. 288-293 și art. 323 Cod penal, judecător Judecătoria Iași, pentru infracțiunile prev. de art. 246 și art. 264 Cod penal.
Din actele premergătoare efectuate în cauză la plângerea petentului, procurorul a reținut:
În fapt, a fost angajat al Societății Naționale de Cruce Roșie din România, Filiala I, în funcția de contabil, în perioada 19.05.2003-19.11.2003. În acest timp societatea la care a lucrat a primit ajutoare umanitare din străinătate pe care le-a împărțit mai multor beneficiari din zona I-ului, fiind întocmite documente în acest sens, parte din ele fiind semnate și de petent.
După ce nu i s-a mai prelungit contractul de muncă la unitatea de mai sus, a reclamat comiterea mai multor infracțiuni de către și, director, respectiv secretar, la Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Filiala I, aceștia fiind cercetați, printre altele, în dosarul nr. 1781/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
A mai reclamat tot pe și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 ind. 1, 248, 256, 289, 291 Cod penal, fiind constituit dosarul nr. 3257/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, după cum a reclamat și pe numitul, factor poșta, pentru art. 195 alin. 1-2 Cod penal, aspecte cu privire la care s-au efectuat cercetări în dosarul nr. 1357/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
În dosarul nr. 1781/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, a reclamat, în principal, săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual de către numiții și, director, respectiv secretar, la Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Filiala I (unitate la care fusese și el angajat în anul 21003, pentru cca. 6 luni). Faptele sesizate ar fi constat în aceea că, în calitățile mai sus precizate, cei reclamați ar fi comis mai multe ilegalități în exercitarea atribuțiilor ce le reveneau.
Sesizarea fusese inițial adresată, Serviciul Teritorial Iași, care, prin rezoluția 5/P/2004, a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru art. 17 lit. "c, d" din Legea nr. 78/2008 după care și-a declinat competența în soluționarea restului plângerii către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași petentul a venit cu alte completări, cauza fiind înregistrată sub nr. 1781/P/2004 și repartizată spre verificare ag. șef de poliție, din cadrul Poliției Municipiului I, Secția a III-a de Poliție.
În verificarea celor sesizate agentul de poliție a administrat un probatoriu complex (reaudierea petent, verificări de scripte, audieri persoane, verificări situații de gestiune, începere urmărire penală, audiere învinuiți, prezentare material de urmărire penală, etc.) pentru lămurirea tuturor aspectelor reclamate.
Prin ordonanța nr. 1781/P/2004 din 11.04.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, după evaluarea probatoriului, apreciind că acesta este complet și legal administrat (fiind astfel realizată o verificare a tuturor aspectelor sesizate), procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților pentru faptele de instigare la fals intelectual și uz de fals cu privire la învinuitul, respectiv pentru fals intelectual față de învinuita și aplicarea unei sancțiuni administrative acestora.
S-a dispus totodată neînceperea urmăririi penale față de în legătură cu celelalte infracțiuni cercetate.
Împotriva soluției a formulat plângere petentul, dar prin rezoluția nr. 2405/II/2005 aceasta i-a fost respinsă de către prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, fiind apreciată ca nefondată.
În dosarul nr. 1357/P/2006 a reclamat săvârșirea infracțiunii de violare a sechestrului corespondenței de către numitul, factor poștal, care având de transmis două citații petentului (la datele de 02.08.2003 și 02.09.2005) nu le-ar fi predat efectiv destinatarului și ar fi consemnat în mod nereal că acestea au fost afișate pe ușa locuinței.
Cauza a fost repartizată spre soluționare numitului, agent șef adjunct în cadrul Poliției Municipiului I, Secția a III-a de Poliție, care a procedat la audierea persoanei acolo reclamate, a solicitat relații de la "Poșta Română", l-a citat și audiat pe, care a precizat că-și menține sesizarea inițială, depunând încă un memoriu în care mai erau puse în discuții și alte fapte penale, pretins comise de același factor poștal.
După finalizarea cercetărilor, prin referatul din 28.03.2006, s-a propus neînceperea urmăririi penale.
Prin rezoluția 1357/P/2006 din 06.02.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, după o examinare completă a aspectelor sesizate și după evaluarea probatoriului, apreciind că acesta este complet și legal administrat, procurorul - a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de pentru art. 195 alin. 1-2 Cod penal, întrucât în cauză erau incidente prev. art. 10 pct. 1 lit. "d" Cod procedură penală.
a formulat plângere împotriva soluției, dar aceasta i-a fost respinsă prin rezoluția 3309/II/2/2007 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
La data de 05.10.2007 petentul a formulat o nouă plângere împotriva acelei rezoluții pe care a adresat-o Judecătoriei Iași, care, prin sentința penală nr. 3552 din 03.12.2007 (dosar nr-), a respins-o ca nefondată, menținând soluția de neîncepere a urmăririi penale din dosarul nr. 1357/P/2006. În dosarul nr. 3257/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, a reclamat pe, fostul său șef la Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Filiala I, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 194, 215 ind. 1, 248, 256, 289, 291 Cod penal. Faptele reclamate ar fi constat în aceea că cel reclamat ar fi semnat în fals, în locul petentului, statul de salarii pe luna noiembrie 2003, încasând drepturile bănești cuvenite lui.
Și această cauză a fost repartizată spre soluționare numitului, agent șef adjunct în cadrul Poliției Municipiului I, Secția a III-a de Poliție.
Acesta a procedat la audierea persoanei acolo reclamate, din dosarul nr. 3257/P/2006, a reaudiat petentul, care a mai depus alte memorii, au fost solicitate, depuse și examinate înscrisuri (state de plată, adrese, comunicări, notificări).
După examinarea sesizării și după evaluarea probatoriului din respectiva cauză, apreciind că au fost verificate toate aspectele semnalate, că probatoriul este complet și corect administrat, prin rezoluția 3257/P/2006 din 08.11.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, pronunțându-se cu privire la toate faptele reclamate, procurorul - a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, apreciind că faptele reclamate nu există și sunt deci aplicabile prev. art. 10 pct. 1 lit. "a" Cod procedură penală.
Petentul a formulat plângere împotriva soluției, aceasta fiindu-i respinsă prin rezoluția 1785/II/2/2007 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași. a formulat o nouă plângere împotriva soluției pe care a adresat-o Judecătoriei Iași, dar prin sentința penală nr. 157 din 23.01.2008 a fost respinsă ca nefondată.
Urmare acestor soluții de neîncepere a urmăririi penale petentul a formulat plângere împotriva agentului de poliție, procurorului - și a judecătorului, fost procuror, pentru mai multe fapte penale.
Din coroborarea plângerii petentului cu înscrisurile la care s-a făcut referire procurorul a reținut că faptele nu există și în consecință a dispus neînceperea urmăririi penale.
Astfel, se reține, cu privire la că:
- referatele prin care propunea soluționarea dosarelor nr. 1357/P/2006 și nr. 3257/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași reflectă, în forma prevăzută de lege, punctul de vedere profesional al celui reclamat, fondat pe evaluarea judicioasă a probatoriului legal administrat în respectivele cauze, iar propunerile formulate de acesta au fost confirmate de procuror și de către instanța de judecată care a menținut soluțiile procurorului, apreciindu-le legale sub toate aspectele;
- nu există nici un indiciu și nici un motiv pentru care persoana reclamată ar fi "dictat și declarația învinuitului, pentru ca favorizarea infractorului să fie completă ", așa încât sub acest aspect acuzele formulate sunt total nefondate, imaginare, iar faptele reclamate inexistente;
- faptul că atât procurorul cât și instanța de judecată au confirmat soluțiile propuse de agentul de poliție în soluționarea celor două dosare arată că organul de cercetare penală reclamat a verificat în mod complet, în baza unui probatoriu bine administrat, aspectele reclamate, dând dovadă de diligență și competență profesională, așa încât acuza conformă căreia "în mod intenționat nu a avut un rol activ în aflarea adevărului " nu este fondată; totodată se va reține că circumstanțele cauzei nu impuneau ca organul de poliție să stabilească salariul petentului pe o anumită perioadă de timp, sau să facă inventarul casieriei fostului loc de muncă al reclamantului, după cum
- nu era necesar ca, în verificarea celor sesizate de petent, organul de poliție reclamat să procedeze la "actualizarea salariului" lui sau la efectuarea unei expertize contabile, iar
- proces-verbal "necitibil" cuprinde elementele necesare pentru ca cel interesat să poată da curs invitației organului de poliție de a-și exprima punctul de vedere cu privire la probatoriile pe care le dorește a fi administrate în cauză; probatoriul deja administrat a evidențiat că petentul nu a fost împiedicat sau inhibat de astfel de "iregularități" când a dorit să-și comunice, prin diverse memorii, cererile sale, după cum
- faptul că nu ar fi indicat numărul dosarului pe referatul întocmit în cauza 3257/P/2006, este irelevant sub aspectul implicației asupra înțelegerii obiectului cauzei, pentru că fondul celor constatate prin referat trimite la sesizarea din dosarul cu nr. de mai sus, face o examinare a probatoriului administrat în verificarea acelei sesizări și propune o soluție funcție de toate acele aspecte.
Cu privire la - s-a reținut că, înainte de soluționarea cauzelor, procurorul a examinat plângerile formulate de petent, completările formulate de acesta, a avut în vedere cererile de probatorii solicitate, a evaluat concludența și utilitatea lor și, prin prisma acestor elemente, a făcut o apreciere ansamblului probatoriului administrat de organul de cercetare penală, după care, considerând că cercetarea este completă, a dat soluțiile legale.
Legalitatea și temeinicia rezoluțiilor criticate sunt confirmate de instanța de judecată care le-a examinat în soluționarea plângerilor formulate de reclamant împotriva acestora.
Cu privire la faptul că ex-procurorul ar fi aplicat o sancțiune administrativă în dosarul nr. 1781/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași "fără a soluționa toate capetele de acuzare", s-a reținut că magistratul la care face trimitere petentul a examinat sub toate aspectele plângerea formulată de, completările formulate prin diverse memorii de către acesta, a avut în vedere cererile de probatorii solicitate de reclamant, verificând dacă, în funcție de concludența și utilitatea acestora, au fost administrate de organul de poliție, a avut în vedere faptul că în legătură cu parte din aspectele reclamate s-a mai dat o soluție în cauză de către, Serviciul Teritorial Iași (care, prin rezoluția 5/P/2004, a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru art. 17 lit. "c, d" din Legea nr. 78/2008), a făcut o apreciere asupra ansamblului probatoriului administrat de organul de cercetare penală, după care, considerând că cercetarea este completă, a prezentat soluția ce urma a fi dată în cauză, motivând-o în fapt și în drept, după care a dispus conform legii.
Soluția i-a fost comunicată petentului.
Plângerea formulată de petent împotriva ordonanței prin care a fost soluționat dosarul nr. 1781/P/2004 a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva ordonanței procurorului, petentul avea posibilitatea formulării unei alte plângeri, la instanța de judecată, în condițiile prev. de art. 278 ind. 1 Cod procedură penală.
În legătură cu fapta aceluiași magistrat care, devenind judecător, nu s-ar fi abținut în judecarea dosarului - al Judecătoriei Iași, este de observat că "în cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut cerere de abținere, aceasta poate fi recuzată atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, de oricare din părți, de îndată ce partea a aflat de existența cazului de incompatibilitate", art. 51 Cod procedură penală.
Petentul a avut la dispoziție această posibilitate legală, în măsura în care a constatat că ar fi existat un caz de incompatibilitate prevăzut de lege, astfel că eventuala "neabținere" de către judecător putea fi "remediată".
Împotriva rezoluției a formulat plângere petentul cu motivarea că în soluționarea plângerilor nu s-au respectat principiile de drept penal și procesual penal, că a fost obstrucționat în calitatea procesuală pe care a avut-o, că organele de urmărire penală au făcut greșeli inadmisibile, că rezoluțiile nu sunt motivate.
Plângerea formulată nu este admisibilă.
Împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor de netrimitere în judecată se poate face plângere în fața judecătorului numai după ce petentul a formulat plângere la prim-procurorul parchetului ori procurorul general după caz.
Dacă plângerea i-a fost respinsă ori nu a fost soluționată în termen de 20 zile, persoana vătămată, ori altă persoană interesată poate face plângere împotriva rezoluției sau ordonanței la instanța competentă în condițiile art. 2781Cod penal.
Petentul nu a uzat de această procedură prealabilă. Interpelat cu privire la acest aspect, a susținut că este instanța competentă a soluționa plângerea.
În cursul judecății a formulat plângere și împotriva procurorului care s-a pronunțat prin rezoluția atacată.
Față de poziția procesuală a petentului, apreciem că nu ne aflăm în cazul prevăzut de art. 2781alin. 13 Cod procedură penală, petentul având cunoștință de procedura prevăzută de lege, procedură de care nu a înțeles să uzeze.
Pentru că nu a fost folosită procedura prevăzută de disp. art. 2781Cod procedură penală, plângerea formulată nu este admisibilă și va fi respinsă ca atare potrivit art. 2781alin. 8 lit. "a" Cod procedură penală.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției procurorului din 30 octombrie 2008 dată în dosarul nr. 257/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, pe care o menține.
Obligă petentul să achite statului 200 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și de la comunicare pentru intimați.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 februarie 2009.-
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
11.02.2009/2 ex.-
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea
