Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 113/2008. Curtea de Apel Craiova

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr- - art. 2781C.P.P.-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚĂ DE FOND

SENTINȚA PENALĂ Nr. 113

Ședința publică de la 13 Iunie 2008

PREȘEDINTE: Aurel Ilie președinte Secție Penală

Grefier: - - -

.

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate în încheierea de ședință din 3 iunie 2008 pronunțarea fiind amânată succesiv la data de 10 iunie 2008 și la data de 13 iunie 2008, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre privind judecarea plângerii formulate de petiționarul împotriva ordonanței nr. 30/P/2008 din 16 ianuarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și a rezoluției nr. 249/II/2/2008 din 22 februarie 2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

CURTEA

Asupra plângerii de față.

Constată că, prin Ordonanța nr. 30/P/2008 din 16 ianuarie 2008, a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAs -a dispus, în temeiul art. 228 al. 6 rap.C.P.P. la art. 10 lit. g C.P.P. neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii, și, foști judecători, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru infracțiunile de abuz în serviciu prev. de art. 246 și Cod Penal favorizarea infractorului prev. de art. 264 Cod Penal, - colonel, - colonel, - lt.colonel, -, -, -, -, -, -, - colonel, pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246

Cod Penal

Totodată s-a mai dispus:

- disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt în vederea efectuării de cercetări cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu de către numitul.

- disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în vederea efectuării de cercetări față de, și, pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246

Cod Penal

În fapt s-a reținut că, la data de 19 decembrie 2007 petiționarul s-a adresat organelor de urmărire penală cu o plângere prin care sesiza faptul că, anterior anului 1989, a fost urmărit în mod abuziv de ofițeri din cadrul fostei securități, că acest lucru l-a determinat pe - directorul Liceului Agroindustrial din, unde era angajat ca profesor - să-i desfacă contractul de muncă iar judecătorul de la Judecătoria Caracali -a respins contestația împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă, favorizându-i pe ceilalți făptuitori, hotărârea fiind luată ca urmare a concluziilor puse în instanță de procurorul, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

Recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de judecătorul a fost respins de judecătorii de la Tribunalul O l t, respectiv, și.

Plângerea a fost înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal care, la rândul său, cu adresa nr. 39/P/2008 din 03.01.2008 a înaintat-o Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAa constatat intervenită prescripția răspunderii penale astfel că s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii, și, foști judecători, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru infracțiunile de abuz în serviciu prev. de art. 246 și Cod Penal favorizarea infractorului prev. de art. 264 Cod Penal, - colonel, - colonel, - lt.colonel, -, -, -, -, G -, -, G - colonel, pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246

Cod Penal

Față de celelalte persoane față de care a fost formulată plângerea, având în vedere calitatea pe care aceștia o aveau la data la care se susține comiterea faptelor, s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, respectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

Împotriva acestei soluții petiționarul a formulat plângere la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

Plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 279/II/2/2008 din 22 februarie 2008.

Continuând procedura prev. de art. 2781petiționarul C.P.P. a formulat plângere la instanță.

În motivarea plângerii petiționarul a arătat, în esență, faptul că ordonanța și rezoluția sunt nelegale întrucât nu se putea constata prescripția răspunderii penale deoarece cursul prescripției a fost suspendat.

Petiționarul a arătat că, până la apariția Legii nr. 187/1999, nu a avut acces la propriul dosar întocmit de securitate și abia după intrarea în vigoare a acestei legi a constatat faptul că în acest dosar apar un număr de 14 agenți de securitate și 32 de informatori.

În aceste condiții petiționarul a apreciat că sunt aplicabile disp. art. 128 întrucât Cod Penal o împrejurare legală a împiedicat punerea în mișcare a acțiunii penale.

Petiționarul a mai arătat că numitul este omis din alineatul 1 al "soluției" ordonanței și este menționat abia la alineatul 3 - prin care se disjunge și se declină competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal - deși în opinia sa, acesta intra în categoria celor de la alineatul 1, ca participant în completul de judecată, împreună cu judecătorii și procurorii.

Petiționarul a criticat ordonanța sub aspectul disjungerii cauzei și declinării competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt pentru numitul, a arătat că în plângerea sa a făcut referiri și la alte persoane pe care nu le cunoaște iar procurorul nu a făcut demersuri în vederea identificării lor și că nu se menționează nimic despre constituirea sa ca parte civilă.

La data de 6 mai 2008 petiționarul a depus o precizare a plângerii, act în care în esență menționează faptul că, până în anul 2003 nu a cunoscut că a avut întocmite pe numele său 3 dosare de urmărire, de către fosta securitate și că nu a cunoscut numele agenților de securitate și al informatorilor aceștia având numai nume și coduri de securitate astfel că nu putea "să-i cheme în judecată"; a menționat că a solicitat CNSAS deconspirarea numelui acestor persoane dar nu a primit răspuns.

Într-o altă precizare, depusă la data de 3 iunie 2008 petiționarul se plânge de faptul că agenții de securitate i-au violat corespondența și l-au bătut, insultat și calomniat.

Petiționarul susține că termenul prescripției a fost suspendat și prin faptul că, imediat după eliberarea de către CNSAS a copiilor după dosarul său de securitate, în termen de 2 luni, a formulat plângere împotriva tuturor acestor făptuitori, plângere respinsă de Parchetul C și de Tribunalul O l Totodată menționează că a formulat plângere penală împotriva fiecărui făptuitor în parte, direct la instanța de judecată, dar aceste dosare au fost tergiversate pnetur a se putea invoca prescripția.

În susținerea plângerii sale petiționarul a depus la dosar copia dosarului de securitate, copia nr. 627/22.02.2008 a Judecătoriei Tg. J, pronunțată în dosar nr- (cauză similară) și a solicitat proba cu martori.

Analizând plângerea formulată în raport de motivele invocate, actele și lucrările dosarului și în conformitate cu disp. art. 2781C.P.P. instanța constată următoarele:

Din interpretarea disp. art. 2781al. 7 rezultă C.P.P. că legalitatea și temeinicia soluțiilor de netrimitere în judecată este apreciată de instanță pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei - adică dosarul de urmărire penală - și a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Prin urmare instanța nu poate încuviința o probă cu martori așa cum solicită petiționarul.

Totodată, ceea ce poate fi atacat în instanță este soluția de netrimitere în judecată adoptată de organul de urmărire penală și, prin urmare instanța nu poate cenzura soluțiile de disjungere dispuse în cauză.

Instanța reține însă că plângerea petiționarului este întemeiată din următoarele considerente:

În plângerea inițială, adresată organelor de urmărire penală, petiționarul menționează, în parte, pe fiecare din persoanele împotriva cărora formulează sesizarea și indică și infracțiunile pentru care înțelege să facă această sesizare.

Se observă că, în afară de infracțiunea de abuz în serviciu, clar indicată - și care se regăsește ca atare în Codul Penal - este menționată și așa numita infracțiune de "poliție politică", dar sunt indicate și alte infracțiuni cum ar fi de pildă loviri, injurii, tortură, "corupere de minori de a face poliție politică (față de de pildă). Totodată, în sesizare petiționarul arată că, o consecință a dosarului său de securitate a constituit-o faptul că era anchetat, cercetat, bătut,torturatla Securitatea jud.

Chiar dacă organul de urmărire penală nu este ținut de încadrarea juridică dată de petiționar în plângerea sa, se impunea însă a se face o analiză concretă a faptelor imputate fiecăreia dintre persoanele respective, în vederea realizării unei corecte încadrări juridice și, abia după aceea se putea analiza dacă este incidentă sau nu vreuna din situațiile ce împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.

Astfel instanța apreciază că se impunea a se stabili în concret căreia dintre persoanele reclamate i se impută de ex. tortura urmând a se stabili apoi - pe baza celor relatate de petiționar - dacă faptele pe care le descrie se pot încadra la infracțiunea de tortură ca atare, loviri sau alte violențe, purtate abuzivă etc. și abia după aceea se putea analiza eventuala incidență a prescripției răspunderii penale.

Instanța constată și faptul că deși petiționarul, prin însăși sesizarea pe care a făcut-o, a indicat faptul că unii din cei menționați în plângere sunt decedați, neînceperea urmăririi penale a fost dispusă invocându-se prescripția și nu decesul.

Ori, în opinia instanței, decesul făptuitorului - ca și cauză ce înlătură răspunderea penală - are prioritate în raport cu prescripția, chiar dacă ambele sunt menționate la aceiași literă a art. 10 C.P.P.(lit. g).

În plus, organul de urmărire penală nici măcar nu a stabilit identitatea exactă a celor împotriva cărora s-a formulat plângere ori domiciliul lor actual pentru îndeplinirea procedurilor de citare.

Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că plângerea petiționarului este întemeiată și, luând în considerare soluțiile limitativ prevăzute de art. 2781al. 8 C.P.P. va admite plângerea, va desființa rezoluția nr. 249/II/2/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și, în parte, ordonanța nr. 30/P/2008 din 16 ianuarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, numai în ceea ce privește soluția de neîncepere a urmăririi penale nu și soluțiile de disjungere.

Se va trimite cauza procurorului pentru completarea cercetărilor, în vederea începerii urmării penale.

Organul de urmărire penală va proceda la audierea nemijlocită a petiționarului pentru stabilirea în concret, pentru fiecare din persoanele față de care inițial se dispusese neînceperea urmăririi penale, a actelor și faptelor ce li se impută, stabilirea încadrărilor juridice, începerea "in rem" a urmăririi penale și verificarea apoi, pentru fiecare făptuitor și pentru fiecare infracțiune în parte, a situațiilor ce pot atrage înlăturarea răspunderii penale ( de ex. decesul - dovedit cu actul de deces - sau prescripția).

În analiza pe care organul de urmărire penală va trebui să o facă cu privire la intervenirea termenului de prescripție a răspunderii penale (după stabilirea în concret a faptelor și încadrărilor juridice) se vor indica termenele de prescripție și se va face și o analiză a celor susținute de petiționar în sensul că acest termen ar trebui considerat ca fiind suspendat pe durata în care accesul la dosarul de securitate i-a fost interzis ca urmare a unor dispoziții legale.

Văzând și disp. art. 192 C.P.P. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petiționarul împotriva ordonanței nr. 30/P/2008 din 16 ianuarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și a rezoluției nr. 249/II/2/2008 din 22 februarie 2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

Desființează rezoluția nr. 249/II/2/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și, în parte, ordonanța din 16 ianuarie 2008 dată în dosar 30/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și trimite cauza procurorului pentru completarea cercetărilor în vederea începerii urmării penale.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și părțile prezente și de la pronunțare pentru părțile lipsă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 iunie 2008.

- -

Grefier,

- -.

Red. Jud.

4 ex.

Președinte:Aurel Ilie
Judecători:Aurel Ilie

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 113/2008. Curtea de Apel Craiova