Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 117/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - ART. 2781C.P.P.-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚĂ DE FOND
SENTINȚA PENALĂ Nr. 117
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Aurel Ilie președinte Secție Penală
Grefier: - - -
.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror.
Pe rol, judecarea plângerii formulate de petiționarul împotriva rezoluției nr. 91/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 215 al. 1 și Cod Penal de art. 246
Cod PenalLa apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petiționarul și av. pentru intimatul lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care, constatând dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra plângerii.
Petiționarul solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluției și suportarea de către intimat a rigorilor legii.
Se arată că acesta a comis infracțiunea de abuz în serviciu întrucât a început executarea silită într-un dosar în care formele de executare fuseseră anulate. Totodată acesta a adăugat suma de 5 milioane lei de la executarea anulată, la noua executare și a comis astfel infracțiunea de înșelăciune pentru care petiționarul se constituie parte civilă cu suma menționată.
Av. pentru intimat solicită respingerea plângerii apreciind că rezoluția atacată este legală și temeinică.
Se solicită obligarea petiționarului la plata de cheltuieli judiciare.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondată.
Se arată că, din admiterea contestației la executare și anularea primelor forme de executare nu rezultă neapărat faptul că executorul judecătoresc a fost de rea-credință astfel că soluția organelor de urmărire penală este temeinică și legală.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra plângerii de față.
Constată că, la data de 9 ianuarie 2008 petiționarul a formulat plângere penală împotriva executorului judecătoresc pentru infracțiunile de abuz în serviciu și înșelăciune și împotriva numitei pentru înșelăciune și instigare ("îndemn") la abuz în serviciu.
Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de A care, prin ordonanța nr. 9/P/2008 din 28.01.2008 și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiovaa reținut că petiționarul a formulat plângerea penală împotriva executorului judecătoresc, pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cod Penal, întrucât acesta a întocmit o somație imobiliară în baza unui dosar de executare silită ce fusese anulat printr-o decizie a Tribunalului Mehedinți și pentru înșelăciune întrucât a adăugat comisionul de 5 milioane lei de la dosarul de executare anulat la comisionul pentru somația imobiliară pentru care nu a mai cerut avizul instanței.
Verificând plângerea petiționarului, pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză s-au reținut în fapt următoarele:
Prin civ. nr. 557/10.11.2004 a Judecătoriei Baia de As -a admis o acțiune de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta împotriva pârâtului și s-a dispus ieșirea din indiviziune și atribuirea unor loturi.
Pentru egalizarea valorică a celor două loturi pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei o sultă de 1946,32 lei și cheltuielile de judecată de 338 lei.
Sentința definitivă a fost investită cu formulă executorie la data de 09.06.2005 după care, la data de 16.06.2005 s-a adresat executorului judecătoresc pentru executarea silită a sumelor de bani pe care trebuia să le primească.
Prin încheierea din 17.06.2005 a Judecătoriei Baia de Aa fost încuviințată cererea de executare silită iar executorul judecătoresc a întocmit dosarul de executare nr. 35/E/2005 în baza căruia a emis ordonanță de poprire pe salariul pe care petiționarul îl primea de la Reșița.
Petiționarul a formulat contestație la executare, respinsă inițial prin civ. nr. 540/23.11.2005 a Judecătoriei Baia d e A, admisă însă în urma recursului, prin civ. nr. 303/R/2006 a Tribunalului Mehedinți.
Prin această decizie s-a dispus anularea formelor de executare din dosarul nr. 35/E/2005 și emiterea altor forme de executare pentru suma de 1261,59 lei din care 923,59 lei sultă și 338 lei cheltuieli de judecată.
La data de 01.11.2007 executorul judecătoresc a emis o nouă somație prin care îl înștiințează pe petiționar că, în termen de 15 zile va trebui să plătească suma de 1261,59 lei plus 1000 lei cheltuieli de executare, în caz contrar urmând a se proceda la vânzarea bunului imobil compus din casă și teren, situat în com., sat, jud. M precum și suprafața de 2093 mp teren din suprafața de 4137 mp teren, situată în aceiași localitate.
Noile forme de executare au fost întocmite tot în baza dosarului de executare nr. 35/E/2005 și au fost înscrise în carta funciară. Se menționează însă că, în cartea funciară a fost menționat ca nr. al dosarului de executare 35/E/2007 deși în cerea sa executorul judecătoresc a menționat numărul corect 35/E/2005.
Organul de urmărire penală a arătat că actele executorilor judecătorești sunt supuse controlului instanțelor pe calea contestațiilor la executare astfel că, raportat și la cele arătate mai sus, s-a apreciat că faptele reclamate nu există.
Cu privire la plângerea formulată împotriva lui s-a reținut că, printr-o rezoluție anterioară cu nr. 257/P/2005 din 22.09.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia d e A, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. a C.P.P. astfel că nu se mai impune declinarea competenței către această unitate de parchet.
Împotriva acestei rezoluții petiționarul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, plângere ce a fost respinsă prin rezoluția nr. 557/II/2/31.03.2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
În plângerea adresată instanței de judecată, în temeiul art. 2781C.P.P. petiționarul se arată nemulțumit de soluția adoptată de organul de urmărire penală arătând în esență faptul că, din moment ce dosarul nr. 35/E/2005 a fost anulat în instanță, executorul judecătoresc nu mai putea face executare silită în baza acestuia.
În opinia sa executorul judecătoresc trebuia să întocmească alte forme de executare adică să reia procedura de la capăt iar suma de bani cheltuită cu prima executare nu mai putea fi solicitată.
Din acest motiv consideră că executorul judecătoresc a comis două infracțiuni de abuz în serviciu și anume:
- întocmirea a 2 executări silite pe un dosar a cărui anulare se cerea Tribunalului Mehedinți și a 4 executări silite după ce Tribunalul Mehedinți hotărâse anularea
- adăugarea sumei de 5 milioane lei ROL de la executarea anulată la noua executare pe care nu a cerut-o nici unei instanțe.
Petiționarul s-a arătat nemulțumit și de felul în care bunurile au fost atribuite fizic la ieșirea din indiviziune.
În vederea soluționării plângerii s-a dispus atașarea pentru observare a dosarului de urmărire penală iar petiționarul a depus în copie raportul de evaluare a bunurilor, somații și publicații de vânzare.
Analizând plângerea petiționarului în raport de actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În primul rând se reține faptul că nu poate fi pus în discuție și nu poate fi analizat modul în care s-a făcut lotizarea bunurilor și repartizarea acestora către și acest lucru făcându-se prin civ. nr. 557/2004 a Judecătoriei Baia d e A, definitivă și irevocabilă.
În al doilea rând se constată că susținerile petiționarului privind comiterea de către executorul judecătoresc a infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 246 și Cod Penal/sau înșelăciune prev. de art. 215 al. 1 Cod Penal, sunt neîntemeiate.
Executorul judecătoresc a întocmit dosarul de executare nr. 35/E/2005 și a început executarea silită în baza unui titlu executoriu valabil și având încuviințarea instanței de judecată.
Primele forme de executare au vizat o executare silită prin poprire asupra salariului petiționarului și au fost anulate într-adevăr prin civ. nr. 303/r705.04.2006 a Tribunalului Mehedinți.
Motivul anulării acestor forme de executare l-a constituit faptul că, ulterior începerii executării, titlul executoriu a fost modificat printr-o încheiere de îndreptare eroare materială, fiind redusă suma pe care o avea de plată cu titlul de sultă, de la 19.463.200 lei ROL la 9.235.900 lei ROL.
Deși instanța nu o spune în mod expres, este logic că ceea ce a anulat au fost formele de executare ce vizau suma inițială (somație de plată, ordonanța de poprire) și nu titlul executoriu ca atare sau încheierea de încuviințare a executării silite.
Mai mult, Tribunalul Mehedinția dispus emiterea unor noi forme de executare care să se refere la sulta de 9.235.900 lei la care se adăugau cheltuielile de judecată de 3.380.000 lei, ceea ce executorul judecătoresc a și făcut ulterior.
Faptul că nu a fost anulat titlul executoriu ci numai forme de executare l-a îndreptățit pe executorul judecătoresc să mențină numărul inițial al dosarului de executare el fiind în continuare investit cu executarea inițială.
Petiționarul nu a făcut dovada faptului că, după ce Tribunalul Mehedinția anulat formele de executare inițiale, executorul judecătoresc a persistat în menținerea acestora.
Dimpotrivă, noile forme de executare au vizat o executare silită imobiliară și au fost întocmite ca atare.
Referitor la faptul că executorul judecătoresc ar fi adăugat la cheltuielile privind noua executare suma inițială de 5 milioane lei cheltuieli de la prima executare ce fusese anulată, se constată că acest lucru nu rezultă din somațiile întocmite.
Practic, somațiile imobiliare se referă la o sumă de 10.000.000 lei cheltuieli de executare fără a se face vreo referire la faptul că această sumă ar include și cheltuielile anterioare.
În aceste condiții, nemulțumirile petiționarului cu privire la cuantumul cheltuielilor de executare nu pot fi soluționate decât tot pe calea unei contestații la executare.
Referitor la numita se reține că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nu se referă și la aceasta, deși petiționarul a formulat în mod expres plângere și împotriva ei și s-ar fi impus ca organul de urmărire penală să adopte o soluție nu doar să facă trimitere la o rezoluție anterioară.
Cum însă în procedura prev. de art. 2781instanța C.P.P. analizează plângerea formulată numai în raport de persoanele care o formulează și de persoanele față de care organul de urmărire penală adoptă soluția de netrimitere în judecată, se constată așadar că instanța nu se poate pronunța.
Față de toate aceste considerente, în conformitate cu disp. art. 2781al. 8 instanța va respinge plângerea petiționarului ca nefondată.
Văzând și disp. art. 192, 193 instanța C.P.P. îl va obliga pe petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat și a celor efectuate de intimat, atestate de chitanța depusă la dosar de apărătorul acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petiționarul împotriva rezoluției nr. 91/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 215 al. 1 și Cod Penal de art. 246
Cod PenalObligă petiționarul la plata sumei de 30 lei cheltuieli judiciare statului și 2000 lei cheltuieli judiciare către intimat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 iunie 2008.
- -
Grefier,
- -
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie
