Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 118/2008. Curtea de Apel Timisoara

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr. 118 PI

Ședința publică de la 26 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Ionescu

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea plângerii formulată de către petentul împotriva rezoluției nr. 15/II/2/2008 din 28.01.2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, și a rezoluției din 04.12.2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosar nr. 588/P/2007.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată depuse la dosar, prin registratură, note de ședință, de către petent și văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată plângerea în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii formulate de către petent, soluțiile date de parchet fiind temeinice și legale și pe care și le însușește.

CURTEA,

Deliberând asupra plângerii de față, constată următoarele:

Pe rolul Curții de Apel Timișoara, sub nr-, s-a înregistrat plângerea formulată de petentul Atila, împotriva rezoluției nr. 15/II/2/2008 din 28.01.2008 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a rezoluției din 04.12.2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, în dosar nr. 588/P/2007.

La dosarul cauzei s-au atașat dosarele de urmărire penală, formate ca urmare a plângerilor părții vătămate Atila.

Petentul a depus plângere împotriva unor executori judecătorești și împotriva unor funcționari din cadrul Primăriei C, apreciind că din cauza acestora nu a intrat în posesia imobilului din CF 5007 C, str. M -, aceștia fiind vinovați de săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu.

Din administrarea probelor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, a reținut că la data de 03.01.1974, familia a cumpărat de la C -S, imobilul situat în C, str. -, înscris în CF nr.5007, fără teren. Prin Ordinul nr. 82/30.03.1998, Prefectura Județului C - S, la propunerea Primăriei Municipiului C, a atribuit în proprietate familiei suprafața de 180², din terenul evidențiat în CF nr.5007, nr.top.986/1.

Tatăl petentului, numitul ( decedat în anul 2004)a formulat diferite acțiuni, pentru redobândirea unor proprietăți, printre care și terenul evidențiat în CF 5007 C, în suprafață totală de 378 mp, din care 180², fuseseră distribuiți familiei în anul 1998.

Prin SC nr. 1223/1999, a Judecătoriei Caransebeș, rămasă definitivă la data de 17.05.2000, s-a dispus restituirea în întregime a imobilelor, inclusiv întreg terenul de 378 mp, neținându-se cont de Ordinul Prefecturii, de atribuire a suprafeței de 180 mp, familiei.

Ulterior, a solicitat executarea silită a dispozițiilor SC nr. 1223/1999 a Judecătoriei Caransebeș, formându-se de către executorul judecătoresc, dosarul execuțional nr. 322/2000.

În anul 2001, se efectuează de către executorul judecătoresc, punerea în posesie pentru toate imobilele, mai puțin terenul de 378 mp, deoarece judecătorul delegat, a respins cererea de intabulare prin încheierea din 06.11.2000, având în vedere Ordinul Prefecturii C -

Ulterior, a solicitat prin acțiunea adresată Judecătoriei Caransebeș, anularea Ordinului nr. 82/1998 a Prefecturii C - S, acțiune respinsă prin SC nr. 1678/2001, soluție care a rămas definitivă ca urmare a respingerii apelului și ulterior a recursului, de către Curtea de Apel Timișoara.

În anul 2004, se adresează din nou instanței, pentru constatarea nulității absolute a Ordinului nr.82/1998 a Prefecturii C - S, acțiune respinsă prin SC nr. 771/2004 a Judecătoriei Caransebeș, soluție rămasă definitivă prin respingerea apelului, ulterior a recursului de către Curtea de Apel Timișoara (DC nr. 959/R/2005).

După decesul lui, demersurile judiciare sunt continuate de fiul acestuia, petentul Atila, care intabulează suprafața de 198 mp, din CF nr. 5007 C, deoarece diferența de 180 mp, a fost atribuită familiei.

S-a constatat că, potrivit dosarului execuțional nr. 322/2000/23.10.2007, executor judecătoresc, că ultimul act de executare a fost în 03.06.2004, iar la data formulării de continuare a executării de către Atila, executarea era perimată, conform art.389 alin.1 Civilă.

Cod Penal

S-a mai constatat că, în dosarul execuțional nr.322/2000, executorul judecătoresc nu a încheiat nici un act de executare silită și că în acest dosar există o revocare de procură pentru Atila, iar procura specială de reprezentare este pentru.

Față de această stare de fapt, s-a constatat că executorii judecătorești, nu au săvârșit vreo faptă de natură penală, punerea în executare făcându-se potrivit sentințelor judecătorești și în condițiile existenței Ordinului nr. 82/1998 a Prefecturii C S, care a atribuit 180 mp familiei, ordin care și-a păstrat valabilitatea, conform hotărârilor judecătorești ale instanței de judecată.

Neexistând elemente care să contureze existența vreunei infracțiuni în sarcina executorilor judecătorești, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia, iar față de anumite persoane, funcționari publici, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș.

În privința executorului judecătoresc, s-a constatat că și în situația în care ar fi existat fapta penală prevăzută de art.246 Cod Penal, aceasta ar fi prescrisă, conform art.122 lit.d Cod Penal, faptele vizând activități din perioada anului 2000 - 2001.

Petentul arată că în cauză ar mai fi fost implicat și un alt executor, dar a cărui activitate se referă tot la perioada anilor 2000 - 2001, fiind și pentru acesta prescrisă răspunderea penală.

Curtea, apreciază că starea de fapt reținută de procuror prin ordonanța din 04.12.2007, este corectă, iar soluția de neîncepere a urmăririi penale față de executori judecătorești, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.246 Cod Penal, se impunea conform probatoriului administrat.

De altfel, între timp s-a soluționat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, plângerea față de anumiți funcționari necunoscuți, constatându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.

Așa fiind, se apreciază că nu există temeiuri de fapt sau de drept care să determine desființarea rezoluției, urmând ca în baza art.278¹alin.8, lit.a C.P.P. plângerea petentului Atila să fie respinsă ca nefondată și rezoluția pronunțată de parchet să fie menținută.

În baza art.192 alin.2 C.P.P. petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției nr. 15/II/2/2008 din 28.01.2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, și a rezoluției din 04.12.2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosar nr. 588/P/2007, ca nefondată.

Obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare cu părțile.

Pronunțată în ședință publică azi 26 mai 2008.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

RED: VI/11.06.08

Dact: 2 exempl/ 02 Iunie 2008

Președinte:Victor Ionescu
Judecători:Victor Ionescu

Vezi şi alte speţe de drept penal: