Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 12/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Sentința penală nr.12
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerii penale formulată în baza art. 278/1 Cod procedură penală de petentul și, ambii domiciliați în comuna, sat, județul P, împotriva rezoluției nr. 223/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, și împotriva rezoluției nr.1603/II/2/2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată împotriva intimatei - executor judecătoresc - cu domiciliul ales în P, P-ța -, nr. 5, -. G,. 3,. 101, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 16 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință, după care instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea la 19 ianuarie 2009 când a luat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra cauzei penale de față:
Prin plângerea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenții și, au solicitat, în temeiul disp. art.2781Cod procedură penală, desființarea rezoluției nr.223/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și începerea urmăririi penale fașă de intimata făptuitoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 346 Cod penal(abuz în serviciu contra intereselor persoanelor).
În motivarea plângerii, petenții araă că intimata în calitate de executor judecătoresc, a început executarea silită împotriva lor, în baza contractului de împrumut nr.574/2000 și a actului adițional nr.811/2000 pentru sumele de 15.480 USD și 11.520 DM, sume actualizate deși sumele reale erau de 2500 USD respectiv 2700 DM.
Deși pe rolul instanțelor de judecată erau mai multe procese având ca obiect suspendarea executării silite, făptuitoarea a întocmit acte de executare, iar procurorul ce a dat rezoluția atacată a apreciat în mod netemeinic că a întocmit aceste acte din culpă și nu a adus nici un prejudiciu. Totodată procurorul nu începe urmărirea penală nici pentru infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art. 249 Cod penal, întrucît ei au fost vătămați prin faptul că li s-a vândut imobilul la licitație pentru o sumă de 6 ori mai mică decât cea cu care a fost împrumutată firma.
A fost atașat dosarul de urmărire penală nr.223/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel.
Examinând actele și lucrările dodsarului de urmărire penală atașat, Curtea va reține următoarele:
Prin rezoluția nr.223/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în baza art. 228 alin.4 rap. la art. 10 lit.d Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea, executor judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 și 249 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii(lipsa condițiilor de existență a ambelor laturi și urmarea imediată).
Pentru a pronunța această rezoluție, procurorul a reținut că:
La data de 3.03.2008 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cauza penală de față privind pe executorul judecătoresc din P împotriva căreia au formulat plângere penală numiții și din comuna, județul P, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Persoanele vătămate au sesizat astfel că, debitoare fiind în două dosare de executare silită instrumentate de precizatul executor judecătoresc, a continuat formele de executare la finalul anului 2007 și începutul anului 2008 în condițiile în care cunoștea de faptul că Judecătoria Ploiești dispusese suspendarea oricăror forme de executare împotriva lor. Persoanele vătămate sesizează și modul abuziv în care aceeași făptuitoare a deschis două dosare de executare separate pentru un singur debit.
O a doua plângere penală cu obiect similar a fost înregistrată la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în data de 12.08.2008. În plus, persoanele vătămate au sesizat că, pe parcursul procedurii de executare silită imobiliară, aceeași l-a favorizat pe creditorul G întrucât a girat o expertiză ce a evaluat imobilul proprietatea lor personală din localitatea la un preț derizoriu.
Cercetările efectuate în cauză nu au relevat date care să contureze conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu sesizate.
Astfel, în anul 2003 creditorul a solicitat executarea silită a titlurilor executorii constând în contractul de împrumut autentificat sub nr.574/2000 de precum și în actul adițional al acestui contract, autentificat sub nr- tot de, ambele împotriva debitorilor și și având legătură cu un împrumut nerestituit.
După ce a trecut pe la., în data de 13.06.2007 dosarul a fost preluat de unde a căpătat nr.207/2007. Făptuitoarea a demarat formele de executare însă debitorii au formulat contestații în cauză și separat, pe cale de ordonanță președințială, au solicitat și obținut în mod irevocabil, în data de 30.07.2007, suspendarea provizorie a executării.
Suspendarea executării a durat practic până în data de 17.01.2008 când sentința civilă nr.10535/20.11.2007, prin care precizata contestație la executare a persoanelor vătămate a fost respinsă ca neîntemeiată - a rămas definitivă.
Executarea silită în această cauză a fost reluată efectiv din data de 25.01.2008, prin emiterea unei noi publicații de vânzare și vânzarea la licitație publică, cu 75% din prețul de evaluare( potrivit disp. art.509 alin.5 Cod procedură civilă), a imobilului din satul aparținând debitorilor.
Trebuie spus că dispozițiile art.509 alin.5 Cod procedură civilă erau aplicabile încă din data de 31.10.2007 în condițiile în care la licitația din 25.09.2007 nu se înaintase nicio ofertă de cumpărare a imobilului.
Imobilul fusese evaluat de către expertul Tehnic la suma de 101.824 lei, încă din data de 20.08.2007.
În perioada în care a operat suspendarea executării silite făptuitoarea a întocmit, cel mai probabil din eroare, anumite acte de executare care nu au fost de natură să aducă vreun prejudiciu persoanelor vătămate(adrese, publicație de vânzare datată 8.11.2007 și rămasă fără rezultat complet). Așa cum a arătat vânzarea la licitație publică a imobilului persoanelor vătămate a operat ca urmare a publicației de vânzare emisă în data de 25.01.2008, adică după ce nu mai era incidentă suspendarea executării silite.
Nici cu privire la modul în care a fost evaluat imobilul persoanelor vătămate nu există vreo dată concretă referitoare la săvârșirea vreunei infracțiuni.
Dosarul execuțional nr.206/2007 a fost preluat de făptuitoare, în luna iunie 2007, în aceleași condiții, tot de la..
Acesta are ca obiect recuperarea sumelor de bani reprezentând cheltuieli judiciare pe care creditorul G le obținuse de la persoanele vătămate și în urma judecării dosarelor civile nr.5229/2004 al Judecătoriei Ploiești, nr.8418/2006 al Tribunalului Prahova și respectiv, nr.5944/2006 al Curții de Apel Ploiești.
Până în data de 08.11.2007 făptuitoarea a întreprins acte de executare comune în dosarele execuționale 206/2007 și 207/2007.
Și în legătură cu acest dosar persoanele vătămate au formulat contestație la executare iar în mod separat, prin încheierea din 02.11.2007 pronunțată în dosarul nr.11515/2007, Judecătoria Ploieștia dispus suspendarea provizorie a executării.
Această hotărâre de suspendare provizorie a rămas definitivă la 14.12.2007 când a și fost comunicată către BEJ.
După această dată făptuitoarea nu a mai întreprins acte de executare în cauza nr.206/2007.
În concluzie nu se desprind date în sensul în care făptuitoarea ar fi acționat conștient și vădit împotriva legii urmărind, or fie doar acceptând posibilitatea prejudicierii debitorilor și.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petenții, și, care, prin rezoluția nr. 1603/II/2/2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Curtea, examinând rezoluția atacată față de actele dosarului de urmărire penală va constatat că aceasta este legală și temeinică.
Astfel, de precizat în primul rând că obiectul plângerii întemeiate pe disp. art. 2781Cod procedură penală nu se referă decât la activitatea de executare întreprinsă de făptuitoarea, respectiv continuarea executării silite, în timp ce aceasta era suspendată de instanța de judecată și nu la contractul de împrumut nr. 574 și 811 din 2000 încheiat de petentul și care a făcut obiectul altor procese civile.
Nemulțumirea petenților față de aceste contracte a fost soluționată pe cale civilă, făcând și obiectul unor contestații la executare silită.
Curtea, va examina în acest fel doar dacă făptuitoarea în calitate de executor judecătoresc a comis infracțiunile reclamate în timpul executării silite față de petenți, mai exact dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii respective, aspect ce a fost lămurit de procuror prin rezoluția atacată, dar contestat de petenți.
În acest sens, așa cum a reținut și procurorul, în temeiul celor două contracte de împrumut făptuitoarea a început executarea silită împotriva petenților.
Prin încheierea din data de 24.10.2007 a Judecătoriei Ploiești (dos-) pe cale de ordonanță președințială s-a admis cererea debitorilor(petenți) de suspendare a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestației la executare în dosarul nr- al Judecătoriei Ploiești (filele 55-56 vol.III). Această contestație a fost soluționată prin sentința civilă nr. 10535/20.11.2007 și rămasă definitivă la 17.01.2008.
De la data de 30.07.2007, data rămânerii irevocabile a ordonanței președințiale și până la rămânerea definitivă a sentinței civile nr.10535/2007 făptuiroarea a întocmit actele de executare( adrese, publicație de vânzare, datată 8.11.2007), numai că aceste acte nu au condus la vânzarea la licitație publică a imobilului ce făcea obiectul executării silite.
Având în vedere că actele de executare emise de executor în timpul suspendării provizorii a executării silite, nu au condus la nici un rezultat, imobilul nefiind vândut în această perioadă la licitație publică, așa cum a reținut și procurorul, bunul fiind adjudecat după expirarea suspendării provizorii, ca urmare a altor adrese și publicații de vânzare, datate 25.01.2008, nu se poate reține că petenții au fost vătămați în interesele lor de către executor în această perioadă, ce face obiectul cauzei, astfel că nu s-a produs urmarea imediată cerută de disp. art. 246 Cod penal.
De asemenea nici elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 249 Cod penal( neglijență în serviciu) nu sunt întrunite,deoarece, chiar dacă actele respective emise de executor în perioada suspendării executării silite au fost emise din culpă, nu s-a produs o pagubă sau o vătămare importantă intereselor legale ale debitorilor petenți, întrucât imobilul nu a fost vândut la licitație ca urmare a acestor acte.
De menționat și faptul că ar fi întemeiată argumentarea procurorului cum că executorul judecătoresc ar fi acționat din culpă când a emis actele respective, întrucât instanța de judecată cu ocazia judecării ordonanței președințiale nu i-a comunicat încheierea de suspendare a executării silite.
În legătură cu celălalt dosar de executare, ce are ca obiect recuperarea sumelor de bani reprezentând cheltuieli judiciare, Curtea constată că executorul judecătoresc nu a făcut decât același lucru, emițând acte comune de executare în aceleași dosare( 206 și 207 din 2007), iar considerentele expuse sunt valabile și aici.
Față de aceste motive, în baza art.2781alin.8 lit. a Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondată plângerea petenților,menținând ca legală și temeinică rezoluția atacată.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.2781alin.8 lit. a cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și, ambii domiciliați în comuna, sat, județul P împotriva rezoluției nr. 223/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești intimată fiind - executor judecătoresc - cu domiciliu ales în P, P-ța -, nr. 5, -. G, etaj. 3,. 101, județul
Obligă pe fiecare petent la câte 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare, iar pentru intimată de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 19 ianuarie 2009.
Președinte Grefier
- - - - -
red.
tehnored.
2 ex./6.02.2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu
