Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 121/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 121/A/2008
Ședința publică de la 25 noiembrie 2008
lnstanța constituită din:
PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș
Președintele Curții de APEL CLUJ
JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin
PROCUROR -.
S-a luat în examinare apelul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinței penale nr. 475/D din data de 25 septembrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, privind pe inculpata, cercetată pentru comiterea infracțiunii de consum de droguri de risc, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. ca urmare a admiterii plângerii pe care aceasta a formulat-o împotriva soluției procurorului de scoatere de sub urmărire penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata asistată de apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătoarea aleasă a inculpatei învederează că nu se află atașat la dosarul cauzei dosarul de urmărire penală, însă lasă la aprecierea instanței necesitatea acvirării acestuia.
Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj susține că este necesar să se afle dosarul de urmărire penală.
Curtea, deliberând, față de lipsa dosarului de urmărire penală la acest termen de judecată, precizează că acesta va fi acvirat pe cale scurtă și va fi avut în vedere la pronunțarea soluției.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj solicită admiterea apelului formulat, desființarea sentinței penale pronunțate în cauză și, judecând în fond, să se mențină soluția de scoatere de sub urmărire penală, cu aplicarea unei amenzi administrative, ce a fost dispusă față de inculpata.
Apărătoarea aleasă a inculpatei solicită respingerea apelului declarat de DIICOT ca nefondat. Inculpata a formulat plângere împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală, întrucât nu i-a convenit. această soluție era bună, însă se axa pe dispozițiile art. 10 lit.1proc.pen. ceea ce presupunea existența unei fapte, dar care nu prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni. Inculpata a formulat plângere împotriva acestei soluții, deoarece s-a considerat nevinovată. În mod legal Tribunalul Cluja admis plângerea și a administrat probe, care de fapt trebuiau administrate în faza de urmărire penală. S-a solicitat la IML dacă se mai poate face o analiză care să stabilească dacă ar mai existat urme de consum de droguri, însă s-a răspuns că dacă se cerea efectuarea unei asemenea expertize la începutul urmăririi penale ar fi mai fi fost posibil, însă în acest moment acest aspect nu se mai poate stabili. Au fost audiați martori în cauză, care nu au putut spune cu certitudine că inculpata ar fi consumat droguri. Tribunalul Cluja făcut o corectă aplicare a principiului in dubio pro reo, întrucât fapta reținută în sarcina inculpatei nu există.
În concluzie, apreciază soluția pronunțată în cauză ca fiind temeinică și legală și pe cale de consecință solicită respingerea apelului ca nefondat.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că își menține declarațiile date în cauză.
CURTEA
Prin sentința penală nr.475/D din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a și la art.345 alin.1 și 3 Cod procedură penală a fost achitată inculpata, fiica lui și, născută la data de 16.02.1984 în C-N, studentă, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, în formă continuată, faptă prevăzută de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. întrucât fapta nu există în materialitatea ei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin plângerea împotriva soluției procurorului de scoatere de sub urmărire penală înregistrată la Tribunalul Cluj, la data de 27.03.2008, petenta a contestat, în ceea ce o privește, soluția de scoatere de sub urmărire penală dată prin Rechizitoriul emis în dosarul de urmărire penală nr.45D/P/2006 al Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, conform art.lI pct.1lit.b rap. la art.10 lit.1Cod procedură penală, cu aplic.art.181 și 91 lit.c Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu în formă continuată prev. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, și aplicarea față de petentă a unei amenzi administrative în cuantum de 800 lei.
În motivarea plângerii petenta a arătat că prin rechizitoriul amintit într-un singur paragraf se face referire la persoana sa, susținându-se că, față de învinuiții, A, și s-a reținut săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41alin.2 Cod penal. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că susnumiții au consumat în perioada 2005 - 2007 de mai multe ori, în mun. C-N, cannabis și rezină de cannabis" A mai arătat petenta că declarațiile martorilor care ar susține oarecum învinuirea sunt lapidare și nu pot fundamenta existența unei fapte, fiind caracterizate de subiectivism și de faptul că martorii au susținut în acel moment se aflau sub influența consumului de droguri sau de alcool.
Prin Încheierea ședinței publice din 5 iunie 2008 instanța a admis, în baza art. 2781 alin.8 lit.c Cod procedură penală, plângerea formulată de petentă a desființat dispoziția din rechizitoriul referitoare la scoaterea de sub urmărire penală a petentei și rezoluția nr.131/08. din 29.02.2008 a și a reținut cauza spre rejudecare. În același timp judecătorul care a admis plângerea a formulat declarație de abținere în conformitate cu dispozițiile deciziei nr.XV/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție iar în urma soluționării declarației de abținere de către completul VII F la data de 6 iunie 2008, prin încheierea de la filele 53-54, cauza a fost transpusă completului VIII F pentru soluționare pe fond.
În urma judecării pe fond a cauzei, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
În faza de judecată inculpata a uzat de dispozițiile art.70 Cod procedură penală, arătând că nu dorește să de o declarație. În faza de urmărire penală, inculpata a declarat (86 din 45D/P/2006 aflat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj ) că nu a consumat niciodată droguri. În același sens este și declarația din faza de urmărire penală și din fața instanței de judecată a martorului (78-82 din și 63 din dosarul instanței). Acest martor a arătat că o cunoaște pe inculpată fiind prietenul ei din anul 2001 și până în cursului anului 2008. În perioada 2005-2007 martorul a frecventat un mediu de consumatori de droguri, însă inculpata nu a făcut parte dintr-un asemenea anturaj, acesta fiind un motiv de ceartă între cei doi. Martorul mai arată că niciodată nu a văzut-o pe inculpată să consume droguri. A mai declarat în continuare că a fost la un moment dat în compania martorilor și, împreună cu inculpata, lucru ce se întâmpla probabil în decembrie 2005 și cu acea ocazie martorul a consumat o țigară confecționată dintr-o plantă luată de pe câmp, însă inculpata nici nu și-a dat seama ce fac martorii mai sus amintiți, aceștia nu i-a oferit țigara confecționată inculpatei pentru a fuma din ea.
Martorul a susținut că o cunoaște pe inculpată de aproximativ 5 ani fiind amici. Și acest martor făcea parte dintr-un anturaj de consumatori de droguri și a arătat că la un moment dat, în urmă cu 2-3 ani, fiind toamnă sau iarnă și aflându-se la o petrecere unde era prezentă și inculpata, de față mai fiind și, crede că inculpata a fumat marijuana. Martorul a arătat că în acel moment el se afla sub influența băuturilor alcoolice și a consumului de droguri. Martorul a mai arătat în același context că de obicei țigările pe care le avea le fuma împreună cu prietenii așa că nu-și amintește alte amănunte legat de momentul respectiv. Cele mai sus arătate s-a întâmplat la domiciliul numitei.
La aceeași dată martorul a declarat că nu-și amintește să o fi văzut pe inculpată consumând cu altă ocazie droguri. În contextul mai sus arătat martorul a relatat și că inculpata este fumătoare și că la petrecerea respectivă în mod cert aceasta a fumat țigări obișnuite. Pe de altă parte martorul a arătat că există o diferență între țigările obișnuite și țigările confecționate din plante ce conțin substanțe psihotrope, existând totodată posibilitatea să se facă confuzie între astfel de țigări și țigările obișnuite (64 din dosarul instanței).
Martora (65) a declarat în fața instanței că a fost prietena martorului și în acel context a cunoscut-o pe inculpata. În urmă cu vreo 2 ani de zile, în noiembrie sau decembrie se aflau în vizită la martoră, prietenul său și împreună cu inculpata. Cu acea ocazie a avut impresia că inculpata consuma droguri, respectiv cannabis, însă și martora la rândul său a încercat să consume cannabis și întrucât băuse și vin i s-a făcut rău. A mai văzut-o încă o dată pe inculpată însă atunci nu știe dacă aceasta a consumat ceva sau nu. Martora mai știe că inculpata este fumătoare însă nu s-a uitat în mod expres la aceasta să vadă ce fel de țigări fumează, obișnuite sau cu cannabis. În declarația dată în faza de urmărire penală (96-97) martora a susținut că a văzut-o pe inculpată consumând droguri în timp ce se afla la domiciliul martorei, împreună cu prietenul acesteia și cu prietenul inculpatei.
În contextul probelor mai sus analizate, instanța a reținut că aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal este inoperabilă în cauză, având în vedere că din depozițiile martorilor și rezultă că este posibil ca inculpata să fi consumat o singură dată droguri, în timp ce se afla în locuința martorei, moment situat temporal în luna noiembrie sau decembrie a anului 2005 ori 2006.
În ceea ce privește însă eventualul consum de droguri a inculpatei instanța opinează că probele trebuie reținute cu o oarecare rezervă. Astfel, martorii și, singurii în măsură să susțină actul de acuzare, au susținut că se aflau la data respectivă atât sub influența consumului de droguri cât și a consumului de băuturi alcoolice. Prin urmare, simțurile și percepția martorilor era ușor alterată. Pe de altă parte, inculpata este fumătoare context în care martorii este posibil să se fi înșelat cu privire la natura țigărilor fumate de către inculpată.
Această situația echivocă este de natură să profite inculpatei, în consonanță cu principiul de drept "in dubio pro reo".
Sintetizând cele mai sus expuse și valorificând acest principiu de drept, ca un corolar al judecății pe fond, și pe fundamentul dispozițiilor art.345 alin.1 și 3 Cod procedură penală, instanța a concluzionat că fapta dedusă judecății nu există în materialitatea sa, astfel încât a dispus, în baza art. 11 pct2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, în formă continuată prev. de art.4 alin. 1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel DIICOT, Serviciul Teritorial Cluj, solicitând desființarea acesteia iar în urma rejudecării cauzei să se dispună achitarea acesteia în baza art.11 pct.2 lit.a proc.pen. rap.la art.10 lit.1proc.pen. În motivare s-a arătat că probele dosarului au dovedit faptul că inculpata a consumat cannabis însă, prin conținutul ei concret, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, Curtea apreciază că aceasta este corectă, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Prima instanță în mod judicios a apreciat că în cauză se impune a fi audiați martorii propuși de DIICOT, și, martori ce au fost însușiți și de inculpată.
Procedând la audierea lor (63,64,65) nici unul dintre acești martori nu a declarat cu certitudine că ar fi văzut-o pe inculpată consumând cannabis în urmă cu doi ani într-o seară pe când se aflau la domiciliul martorei.
Mai mult de atât, martorii se aflau cu acea ocazie fie sub influența drogurilor fie a alcoolului astfel că este explicabilă poziția acestora de a nu-și aminti cu precizie cine a consumat droguri și cine nu.
Ori în lipsa unei probe științifice care să ateste că în sângele inculpatei s-ar fi găsit urme de cannabis (respectiv ) probă care nu s-a realizat în cauză, declarațiile acestora nu pot constitui fundamentul incriminării inculpatei.
Potrivit adresei IML C-N nr.4690/X/139/11.07.2008 la data soluționării cauzei nu se mai putea stabili dacă inculpata a consumat cannabis în perioada 2005-2006. De asemenea s-a precizat că aceasta nu figura în arhiva laboratorului cu determinări de acest tip în cursul anilor 2005 și 2006.
În concluzie, prima instanță în mod corect a făcut aplicarea principiului că orice dubiu profită inculpatului și astfel a dispus achitarea acesteia în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a proc.pen.
Prin urmare, Curtea în baza art.379 pct.1 lit.b proc.pen. va respinge ca nefondat apelul Parchetului.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului în baza art.192 alin.3 proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de DIICOT SERVICIUL TERITORIAL CLUJ împotriva sentinței penale nr. 475 din 25 septembrie 2008 Tribunalului Cluj.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red.IM
Dact./3ex.
12.12.2008
Președinte:Virgil Viorel AndreieșJudecători:Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan
