Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 122/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 122/2009
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petenții și împotriva rezoluției din 7 aprilie 2009 pronunțatE de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 220/P/2009, menținută prin rezoluția Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din 30 aprilie 2009 emisă în dosarul nr. 393/II/2/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că s-a acvirat dosarul nr. 2207/2005 al Tribunalului Hunedoara solicitat la termenul anterior.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Petentul depune la dosar concluzii scrise, solicitând admiterea plângerii formulate și, în temeiul art. 278/1 alin. 8 lit. b, desființarea rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale față de și pentru comiterea infracțiunilor de neglijență în serviciu, favorizarea infractorului și abuz în serviciu, argumentând că sunt suficiente probe la dosar din care rezultă că intimații au comis aceste fapte. Învederează instanței că d-na procuror era incompatibilă la refacerea urmăririi penale din prezentul dosar, întrucât a mai efectuat cercetări în această cauză. Referitor la, arată că acesta nu este ofițer de poliție ci agent de poliție judiciară, astfel că trebuia disjunsă cauza față de acesta și soluționată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii formulate de petenți și menținerea rezoluțiilor atacate ca legale și temeinică, apreciind că, în urma examinării actelor de la dosar, nu se poate reține că intimații și se face vinovați de săvârșirea faptelor de neglijență în serviciu, favorizarea infractorului și abuz în serviciu. Mai mult, argumentele aduse de petenți au fost avute în vedere cu ocazia soluționării altor plângeri formulate de petenți, împotriva aceleiași rezoluții.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei penale de față,
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.05.2009 sub dosar nr-, petenții și au criticat rezoluția nr.220/P/2008 din 7.04.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menținută prin rezoluția nr.393/II/2/2009 din 30.04.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, arătând că sunt nemulțumiți de soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză față de polițiștii și, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, favorizarea infractorului și abuz în serviciu, argumentând că sunt suficiente probe la dosar din care rezultă că făptuitorii au comis aceste fapte.
În susținerea plângerii, petenții au susținut în esență că prin instrumentarea defectuoasă și abuzivă a incidentului din seara zilei de 11.12.2004 în care aceștia și fiul acestora fost bătut de un grup de 3 persoane, a rezultat o altă stare de fapt, din care rezultat că fiul lor se face vinovat și nu cei trei agresori. Susține că cei doi polițiști au intervenit cu întârziere la locul incidentului și nu au observat anumite fapte și realități iar evenimentul s-a produs la altă oră decât ora consemnată în actele constatatoare. Mai susține că același procuror a continuat cercetările după infirmarea soluției, deși era imputabilă, iar pentru făptuitorul cauza trebuia disjunsă, acesta fiind agent de poliție.
Petenții au solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale și trimiterea în judecată a celor doi polițiști.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Au fost atașate dosarele nr.220/P/2009 și nr.393/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția nr.220/P/2009 din 7.04.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.246 Cod penal.
S- reținut că din actele premergătoare efectuate nu rezultă că în cauză ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate, că cei doi lucrători de poliție au efectuat acte de cercetare penală în mod corespunzător atribuțiilor de serviciu, persoanelor implicate în incidentul din data de 11.12.2004 întocmindu-li-se dosare penale, iar cercetările efectuate de către aceștia fiind însușite și consfințite de parchet și apoi de instanțele de judecată, astfel că nu se poate reține în sarcina făptuitorilor săvârșirea unei fapte de natură penală.
S-a mai reținut că prin rechizitoriul din data de 14.04.2005 în dosarul nr.1014/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoaras -a dispus trimiterea în judecată inculpatului (fiul petenților) și pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 rap.la art.174,175 lit.i Cod penal și respectiv lovire și alte violențe prev. de art.180 alin.2 Cod penal.
Prin sentința penală nr.22/26.01.2006 a Tribunalului Hunedoara, rămasă definitivă prin decizia penală nr.28/A/20.02.2007 a Curții de Apel Alba Iulia și decizia nr.4978/24.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20 rap. La art.174,175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, în condițiile art.86/1 Cod penal.
Prin rezoluția nr.393/II/2/2009 din 30.04.2009, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuliaa menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale, respingând plângerea formulată de petenți potrivit dispozițiilor art.278 Cod procedură penală.
Verificând soluțiile adoptate de procurori, Curtea constată că acestea sunt legale și temeinice, în acord cu actele premergătoare efectuate, criticile aduse de petenți fiind nefondate.
Din dorința legitimă de a fi trași la răspundere penală cei doi polițiști, pentru incidentul în care a fost implicat fiul acestora, petenții în fața instanței s-au plâns și pentru săvârșirea altor infracțiuni care nu au făcut obiectul plângerilor înaintate procurorilor cum ar fi favorizarea infractorului și neglijență în serviciu.
Din plângerile formulate de petenți depuse la data de 28.05.2007 la DIICOT și la data de 28.04.2009 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia petenții s-au plâns numai pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 Cod penal, ce a făcut obiectul plângerii atacate în prezenta cauză.
În plângerile depuse familia susține că fiul lor nu a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat, iar cei doi polițiști care au inițiat procedurile penale în cauză, cu știință au intervenit cu întârziere, iar activităților lor au fost defectuoase, toate aceste activități procesuale ale polițiștilor sau omisiunile acestora au fost îndeplinite în așa fel de a se ajunge la incriminare și la condamnare nefundamentată a lui.
Rezoluția atacată în instanță a fost pronunțată de procuror după dublă infirmare dispusă de instanță respectiv prin sentința penală nr.80/3.02.2008 și sentința penală nr.27/2009 ale Curții de Apel Alba Iulia - secția penală.
În tot acest curs de cercetare și verificare se reține în esență că faptele imputate polițiștilor nu realizează conținutul infracțiunii de abuz în serviciu și nici ale vreunei alte infracțiuni și că polițiștii acuzați nu au fost de rea credință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Împrejurarea că fiul petenților s-a făcut vinovat de incidentul din 11.12.2004 este dovedită și de condamnarea definitivă de 4 ani aplicată de Tribunalul Hunedoara prin sentința penală nr.22/26.01.2006, concluzie la care a contribuit și activitatea corectă și legală a celor doi polițiști reclamați.
Având în vedere că în cauză lipsesc indiciile din care să rezulte încălcări cu rea credință a atribuțiilor de serviciu ale celor doi polițiști, aceștia desfășurându-și activitatea în limitele prerogativelor conferite de lege, Curtea constată că în mod corect a fost adoptată soluția de neîncepere a urmăririi penale, întemeiată pe prevederile art.10 lit. din Codul d e procedură penală, pentru infracțiunea prev. de art.246 Cod penal.
Pentru considerentele expuse, constatând neîntemeiate criticile petenților interesați în cauză, în baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, Curtea va respinge plângerea petenților, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va dispune obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și, împotriva rezoluției nr. 220/P/2008 din 07.04.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a rezoluției nr. 393/II/2/2009 din 30.04.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Obligă petenții la plata sumei de câte 100 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu petentul și de la comunicare cu celelalte părți.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.
Dact. 2 EX
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt
