Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 148/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

SENTINTA PENALĂ NR. 148

Ședința publică de la 23 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Dublea

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

La ordine fiind pronuntarea asupra plangerii formulata de petentul, fiul lui G si, nascut la 21.06.1961 - detinut in Penitenciarul I, impotriva rezolutiei din 16 aprilie 2007 data in dosarul nr.163/P/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel

La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.

Procedura completa.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 16.12.2008, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta a prezentei sentinte, cand, instanta a amanat pronuntarea pentru data de 23.12.2008 pentru a da posibilitatea petentului de a depune memorii sau inscrisuri la dosar in sustinerea plangerii.

CURTEA DE APEL

Analizând actele și lucrările dosarului constată:

rin rezoluția din 16 aprilie 2007, dată de procuror în dosarul nr. 163/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘIs -a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva procurorului pentru faptele prevăzute de art. 246, art. 249, art. 248, art. 264 și art. 289 Cod penal, actele premergătoare fiind efectuate la plângerea petentului.

Urmare a cercetărilor efectuate în cauză procurorul a reținut că:

Pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, numitul a avut înregistrate dosarele 100/P/2006 și 102/P/2006, în care a avut calitatea de parte vătămată.

Prin rezoluția din data de 27.03.2006 dispusă în dosarul 100/P/2006 a fost confirmată, în temeiul art. 228 al. 6 Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală propunerea de a nu se începe urmărirea penală față de numiții, G, G, și, pentru infracțiunea prev. de art. 192 al. 2 Cod penal, art. 217 al. 1 Cod penal și art. 220 al. 2 Cod penal.

Prin aceeași rezoluție, în baza art. 285 Cod procedură penală raportat la art. 279 al. 2 lit. a Cod procedură penală, plângerea părții vătămate a fost trimisă Judecătoriei Hârlău, în vederea judecării persoanelor sus-menționate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 205 Cod penal, art. 206 Cod penal și art. 193 Cod penal (a se vedea în acest sens rezoluția de la 13-14 dosar).

În dosarul 102/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, la data de 17.04.2006, în baza art. 228 al. 6 Cod procedură penală, raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală, a fost de asemenea, confirmată propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală față de numita pentru infracțiunea prev. de art. 292 și art. 293 Cod penal.

Împotriva celor două rezoluții numitul a formulat plângeri. A susținut că plângerea împotriva rezoluției dispuse în dosarul 100/P/2006 a înaintat-o Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție, iar plângerea împotriva rezoluției dispuse în dosarul penal 102/P/2006, a înaintat-o Judecătoriei Hârlău.

Conform actelor premergătoare efectuate în cauză, a rezultat că plângerea împotriva rezoluției 102/P/2006 a constituit obiectul dosarului 890/2006 al Judecătoriei Hârlău.

Numitul a susținut faptul că, la termenul de arhivă din data de 26.07.2006, la dosarul 890/2006 al Judecătoriei Hârlău se aflau ambele dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, respectiv dosarul 100/P/2006 și dosarul 102/P/2006.

A mai susținut că, în cursul lunii august 2006, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, a soluționat plângerea împotriva rezoluției dispuse în dosarul 100/P/2006, deși nu putea face acest lucru întrucât dosarul 100/P/2006 se afla pe rolul Judecătoriei Hârlău și nu al Parchetului.

Aspectele reclamate, pretins a fi săvârșite nu s-au confirmat.

Faptul că dosarul 100/P/2006 s-a aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău în momentul în care prim procurorul a dispus prin rezoluția din 30.08.2006, prin care a respins plângerea împotriva soluției dispuse de procuror în dosarul 100/P/2006, rezultă din însăși mențiunea "analizând actele dosarului" consemnată de procuror.

Afirmația petentului, potrivit căreia rezoluția din 30.08.2006 a fost dată în timpul cât dosarul 100/P/2006 se afla pe rolul instanței (întrucât sus-numitul văzuse dosarul la termenul din 26.07.2006), este infirmată de:

- rezoluția din data de 30.08.2006 a prim procurorului;

- adresa nr. 292/II/2/2006 din data de 20.10.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău din care rezultă că, atât rezoluția din 30.08.2006 cât și dosarul 100/P/2006 au fost înaintate Judecătoriei Hârlău, la 20.10.2006.

Având în vedere cele expuse, infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cod penal, fals intelectual și favorizarea infractorului nu se confirmă (rezoluția 229/II/2/2006 din data de 30.08.2006 a fost dispusă de prim procurorul în timp ce dosarul 100/P/2006 se află pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.

În consecință, față de persoana împotriva căreia s-a formulat plângerea ce formează obiectul prezentei cauze, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal, art. 289 Cod penal și art. 264 Cod penal.

Nici infracțiunea prev. de art. 248 Cod penal, pretins a fi săvârșită nu s-a confirmat, în cauză nefiind vorba de o "tulburare însemnată cauzată bunului mers al unui organ, instituții de stat, altei unități din cele la care se referă art. 145 Cod penal sau o pagubă adusă patrimoniului acesteia".

Pentru aceasta, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 248 Cod penal.

Infracțiunea prev. de art. 249 Cod penal pretins a fi comisă, nu subzistă, nefiind vorba de o încălcare din culpă a unei îndatoriri de serviciu de către persoana față de care s-a formulat plângerea, încălcare care să fi avut drept consecință vătămarea importantă a intereselor legale ale numitului.

Petentul a susținut că plângerea împotriva soluției dispuse în dosarul 100/P/2006, plângere pe care a înaintat-o Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost înregistrată la această unitate de parchet sub nr.26484/11.05.2006 și a fost trimisă spre soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.

Din examinarea înscrisului de la 28 dosar, rezultă că, într-adevăr pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrată sub nr. 26484/11.05.2006 o plângere a numitului, care a fost trimisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, dar conform rezoluției prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, plângerea respectivă viza dosarul 102/P/2006 și nu dosarul 100/P/2006.

Actele premergătoare efectuate, au relevat faptul că, dosarul 890/2006 aflat pe rolul Judecătoriei Hârlău privea plângerea împotriva soluției dispuse în dosarul 102/P/2006 și nu în dosarul 100/P/2006.

Împotriva rezoluției a formulat plângere petentul.

Prin rezoluția din 20 iunie 2007, procurorului general dată în dosarul nr. 539/II/2/2007, plângerea a fost respinsă ca nefondată.

După această fază prealabilă, petentul a formulat plângere în fața instanței cu motivarea că procurorul nu a soluționat plângerile împotriva rezoluțiilor nr. 100 din 27.03.2006, respectiv nr. 102 din 17.04.2006, că plângerile care au fost înregistrate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție deși au fost trimise Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău nu au fost înregistrate și soluționate de prim procurorul, că plângerile înregistrate la Judecătoria Hârlău nu au fost trimise spre soluționare organului competent conform art. 2781al. 13 Cod procedură penală; că prin nesoluționarea plângerilor din cele două cauze penale procurorul se face vinovat de abuz în serviciu, favorizarea infractorului, fals intelectual.

În concluziile scrise depuse de petent sunt susținute și aspecte care privesc alți magistrați procurori și judecători.

Plângerea formulată nu este întemeiată.

Prin rezoluția din 27.03.2006, dată de procuror în dosarul cu nr. 100/P/2006, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, G, G -, pentru fapte de tulburare de posesie, distrugere, violare de domiciliu, cercetările fiind făcute la plângerea petentului.

Împotriva rezoluției a formulat plângere petentul, plângere care a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 7.08.1006.

Plângerea a fost trimisă prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău și a fost înregistrată sub nr. 229/II/P/2006, în data de 17.08.2006.

Constatând că față de data când petentul a luat cunoștință de rezoluția dată în dosarul nr. 100/P/2006, 26.04.2006, și data înregistrării plângerii -7.08.2008, termenul de 20 zile prevăzut de art. 278 al. 3 Cod procedură penală a fost depășit, prim procurorul a respins plângerea ca tardivă.

Prin rezoluția din 17.04.2006 dată în dosarul nr. 102/P/2006, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlăua fost confirmată propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de pentru faptele prev. de art. 292 și 293 Cod penal.

Împotriva rezoluției a formulat plângere petentul, plângere care a fost înregistrată sub nr. 890/2006 la Judecătoria Hârlău.

Prin sentința penală nr. 1518/14.08.2006 plângerea a fost respinsă ca inadmisibilă.

La data soluționării plângerii, 14 august 2006, nu erau în vigoare disp. art. 2781al. 13 Cod procedură penală, dispoziții care ar fi permis trimiterea cauzei la organul competent, instanța conformându-se deciziei în interesul legii nr. XIII din 8 februarie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că activitatea prim procurorului s-a rezumat doar la soluționarea plângerii ce a format obiectul dosarului nr. 229/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.

Nu rezultă că procurorul a sustras sau distrus înscrisuri, ori cu știință a îndeplinit defectuos ori neîndeplinit atribuțiile de serviciu, cauzând prin aceasta o vătămare intereselor legale ale petentului.

Petentul nu precizează, dar nici din actele premergătoare efectuate, nu rezultă că au fost falsificate înscrisuri cu prilejul întocmirii acestora de către prim procurorul.

De asemeni, nu rezultă că a desfășurat activități care să se circumscrie conținutului infracțiunii prevăzute de art. 264 Cod penal.

Celelalte aspecte invocate de petent, care privesc activitatea desfășurată de alți magistrați, exced cadrului procesual de față.

Pentru aceste motive, în baza art. 2781al. 8 lit. "a" Cod procedură penală, plângerea va fi respinsă ca nefondată.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției procurorului din 16.04.2007 dată in dosarul nr.163/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, pe care o menține.

In baza art.192 alin.2 Cod procedura penala, obligă petentul să achite suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 2008.

PREȘEDINTE

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

08.01.2009

Președinte:Aurel Dublea
Judecători:Aurel Dublea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 148/2008. Curtea de Apel Iasi