Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 151/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 151/

Ședința publică din 06 Martie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu judecător

JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu

JUDECĂTOR 3: Corina

Grefier -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentată prin

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul formulat de petentul, domiciliat în oraș B,- județul V, împotriva sentinței penale nr. 6/F din data de 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

a apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează faptul că prin serviciul Arhivă s-a depus la dosar motivele de recurs formulate de.

Reprezentantul parchetului arată că nu mai are cereri de formulat.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată terminată cercetarea judecătorească și cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului acordând reprezentantului parchetului cuvântul asupra acestuia.

Reprezentantul parchetului puen concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, de menținere a hotărârii tribunalului prin care s-a respins plângerea. Soluția de neîncepere a urmăririi este legală și temeinică.

CURTEA

Asupra recursului penal formulat;

Deliberând, constată:

Prin sentința penală nr.6/F din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petiționarul, fiul lui și, născut la data de 05.11.1970 în orașul B, județul V, posesor al seria - nr. -, domiciliat în orașul B,-, jud. V, împotriva rezoluției din data de 12 octombrie 2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 1021/P/2007, menținându-se soluția din rezoluția atacată.

A fost obligat petiționarul să plătească statului suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată la 29 noiembrie 2007, sub nr-, petiționarul, solicitat desființarea rezoluției din 12 octombrie 2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr.1021/P/2007, considerând că este nelegală și netemeinică.

In motivarea plângerii, petiționarul susținut că agenții de poliție și, din cadrul Postului de Poliție, județul V, se fac vinovați de comiterea infracțiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 289 și 246 din Codul penal, întrucât adresa nr. - din 4 martie 2006 pe care au emis-o, nu este conformă cu realitatea, atestând în mod fals că numitul figurează cu domiciliul în comuna, sat, județul

Petiționarul a mai pretins că numitul nu a avut în ultimii 10 ani locuința statornică în comuna, județul și locuit, efectiv, până anul 2000, în comuna, sat, județul V, iar după ce locuința i-a luat foc, acesta a avut domiciliul în orașul,-, județul

De asemenea, a mai învederat că buletinul de identitate seria - nr. - și-a încetat valabilitatea la data de 25 ianuarie 2003, iar afirmația organului de urmărire penală că valabilitatea acestuia s-a prelungit prin aplicarea foto 2, nu poate fi primită, întrucât din anul 2000, se eliberează doar cărți de identitate.

Examinând probatoriul administrat în cauză, tribunalul a constatat că plângerea este nefondată, motiv pentru care a dispus respingerea acesteia, pentru următoarele motive:

Prin rezoluția din 12 octombrie 2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pronunțată în dosarul nr.1021/P/2007, în temeiul art.228 alin.4 și art. 10 lit. a Cod pr.penală, s- dispus neînceperea urmăririi penale față de agenții de poliție - și din cadrul Postului de Poliție, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.289 și 246 din Codul penal, cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale vreuneia din aceste infracțiuni.

Adresa nr. - din 4 martie 2006, fost emisă de agentul șef adjunct de poliție, întrucât agentul șef de poliție, comandantul postului de poliție, se afla în concediu, care, verificând baza de date Serviciului de Evidență Informatizată Persoanei V, atestat că numitul, fiul lui și, născut la 5.11.1958, în comuna, județul V, are domiciliul în comuna, sat, județul și este posesor al BI seria - nr. -.

Împotriva acestei rezoluții, petiționarul formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, care, confirmând rezoluția pronunțată de procuror, respins plângerea ca neîntemeiată, motivând, printre altele, că buletinul de identitate sau cartea de identitate sunt acte care atestă atât identitatea unei persoane fizice, cât și domiciliul acesteia, iar domiciliul unei persoane poate fi altă locație decât cea în care aceasta locuiește efectiv.

Tribunalul a apreciat că rezoluția dată de procuror este legală și temeinică, infracțiunile de care sunt acuzați agenții de poliție, nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.

În speță, nu are nicio relevanță faptul că buletinul de identitate este sau nu valabil, din moment ce numitul figurează în baza de date a Serviciului de Evidență Informatizată a Persoanei cu domiciliul în comuna, sat, județul și nu în altă localitate, această chestiune constituind, eventual, o contravenție.

Orice persoană poate avea mai multe reședințe, însă domiciliul este unul singur și acesta este atestat de

Ca atare, față de considerentele expuse, tribunalul constatând că rezoluția atacată este legală și temeinică, a menținut-o, iar în temeiul art. 2781alin.8 lit. a Cod pr. penală, respins plângerea ca nefondată.

Impotriva sentinței a declarat recurs petiționarul, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în aceste sens, în esență, faptul că prin adeverința ce a făcut obiectul dosarului penal privind pe intimați, s-a atestat în mod nereal faptul că domiciliază în comuna, județul V, fiind de notorietate publică faptul că acesta domiciliază în orașul,-, județul V, organele de poliție nu au administrat nici o probă din care să rezulte un atare domiciliu real, limitându-se numai la baza de date a Serviciului de Evidență Informatizată, instanța de fond mărginindu-se și ea la cele consemnate prin această adeverință, fără să se pronunțe asupra datelor atestate, adresa fiind eliberată în scopul ascunderii faptului că buletinul de identitate nu mai era valabil la data în care a fost emisă această adresă, care a fost depusă în dosarul nr.1929/P/2005 al Tribunalului Vâlcea, pentru ca să pretindă că nu a fost citat legal.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acestea nu sunt întemeiate pentru considerentele ce vor urma:

Din ansamblul probator administrat în cauză, rezultă că adresa pe care o contestă și pentru care au fost cercetați agenții de poliție și, din cadrul Postului de Poliție, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.289 și 246 Cod penal, a fost folosită de numitul în dosarul penal nr.1929/P/2005 al Tribunalului Vâlcea, și a avut drept consecință casarea sentinței penale nr.275 din 8 noiembrie 2005 Judecătoriei Brezoi, apreciindu-se că trebuia citat în comuna, sat, județul V, și nu în -, județul

Emiterea, însă, a acestei adrese, respectiv adresa nr.- din 4 martie 2006, fost făcută de lucrătorii de poliție cercetați, în temeiul bazei de date a Serviciului de Evidență Informatizată a Persoanei V, prin care se atestă că domiciliul numitului este în comuna, sat, județul

Or, pe baza unor astfel de date obținute de la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei, lucrătorii de poliție cercetați au menționat că domiciliul numitului este în această comună, adeverință folosită de acesta în instanță, cu consecința casării hotărârii, astfel că nu rezultă, pe plan subiectiv, nici o intenție infracțională a acestora de a denatura adevărul privind domiciliul lui, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate, așa cum, de altfel, a stabilit parchetul, soluție menținută de tribunal.

Celelalte aspecte invocate de petiționar, în sensul că lucrătorii de poliție nu au produs nici o dovadă că acest domiciliul nu este cel efectiv real, că nu au făcut cercetări în acest sens, iar că instanța de fond s-a mărginit să constate că datele din această adresă sunt reale și nu să le verifice, sau faptul că buletinul de identitate este expirat, nu pot fi asimilate unor situații sau împrejurări care să se circumscrie vreunei fapte penale, așa cum corect, de asemenea, a stabilit tribunalul.

Așa fiind, față de cele arătate, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de petent, pe care-l va obliga, potrivit art.192 alin.2 Cod pr.penală, la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de petentul, împotriva sentinței penale nr.6/F din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul -.

Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 martie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.-

Tehnored./ex.2

Jud.fond

18 martie 2008

Președinte:Elena Minodora Rusu
Judecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu, Corina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 151/2008. Curtea de Apel Pitesti