Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 16/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 16/PI
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Constantin Costea
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror -.
Pe rol, se află soluționarea plângerii formulată de și împotriva Rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA nr. 431/II/2/2009 și 35/P/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc petentele reprezentat de avocat -escu și mandatar. Se prezintă intimații și, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nefiind formulate cerere și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al petentelor solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, arătând că în cauză nu s-a făcut nici o cercetare, dându-se soluția pe o așa-zisă cercetare făcută anterior; mai arată că între plângerea de față și dosarul soluționat anterior nu există nici o legătură, privesc fapte penale distincte, astfel că solicită trimiterea cauzei la parchet pentru efectuarea cercetărilor.
Intimații, având fiecare cuvântul, solicită respingerea plângerii și menținerea soluției parchetului, în cauză fiind incident art. 10 lit.j Cpp.
Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată și menținerea soluției parchetului ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță sub nr- din data de 18.06.2009, petentele și au solicitat desființarea Rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel nr.431/II/2/2009 și 35/P/2009, criticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate, pe motiv că procurorul care a instrumentat cauza a apreciat în mod nefondat că petentele au solicitat tragerea la răspundere penală a intimaților pentru a doua oară pentru aceiași faptă.
Se mai arată că soluția procurorului a fost dată fără a se face cercetări, întemeindu-se pe soluții anterioare care în nici caz nu au avut în vedere persoanele menționate în plângere.
Se mai critică de asemenea aprecierile făcute de procuror cu privire la legalitatea contractelor de închiriere, deși s-a dovedit că acestea sunt contrafăcute, astfel că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Din actele de la dosar respectiv dosarele de urmărire penală nr.35/P/2009 și 345/P/2007, se rețin următoarele:
La data de 27.01.2009, petentele și au sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, solicitând tragerea la răspundere penală a avocatului din cadrul Baroului A pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și fals în declarații, prev. de art.290, art.291 și art. 292 Cp, a consilierului juridic din cadrul SC SA A sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 Cp, pe motiv că în luna mai 2004, intimatul a certificat prin ștampilare și semnătură ptentru conformitate cu originalul trei înscrisuri pretinse copii ale unor înscrisuri originale respectiv contract de închiriere nr.2516/28.IX.1981; nr.2515/28.IX.1981; 113/23.III.1984, la termenul din 27 mai 2004 depus cele trei înscrisuri certificate "pentru conformitate cu originalul", în dosarul 404/C/2004 al Curții de APEL TIMIȘOARA -Secția civilă, la termenul din 09 septembrie 2004 depus în instanță copiile acelorași înscrisuri modificate prin adăugare de mențiuni antedatate și ștampilate, iar la termenul din data de 09 septembrie 2004 declarat necorespunzător cu adevărul, în fața instanței, în vederea producerii unor consecințe juridice, că depune la dosar originalele contractelor de închiriere menționate mai sus, arătând că au fost obținute de la SC SA și că s-au depus copii la dosarul cauzei cu mențiunea că inițial, dintr-o eroare, s-au depus copii care nu corespundeau cu acestea.
Cu privire la intimata s-a arătat că fapta constă în aceea că la termenul din 21 iunie 2005, în calitate de reprezentat împuternicit al SC SA A, a declarat necorespunzător cu adevărul în fața instanței că, în vederea producerii unor consecințe juridice, înscrisurile depuse la filele 214, 218 și 219 din dosarul nr.404/C/2004 sunt originalele contractelor de închiriere, lucru neadevărat, întrucât acestea sunt în realitate copii.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa dispus, prin Rezoluția nr.35/P/2009 din data de 20 martie 2009, în baza art. 10 lit. a și f cpp, neînceperea urmăririi penale față de intimați, cu motivarea că sesizarea are în esență același obiect cu aceea care a făcut obiectul cercetărilor în dosarul nr. 345/P/2007 și prin care s-a stabilit că faptele nu există.
Împotriva acestei rezoluții petentele au formulat plângeri care au fost respinse prin Rezoluția nr.45/II/2/2009 din data de 13.05.2009.
Examinând cele două rezoluții în raport cu criticile formulate, se constată că acestea sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de desființare a lor.
Din actele dosarelor de urmărire penală anexate rezultă că petentele, anterior, au formulat o plângere împotriva mai multor judecători din cadrul Curții de APEL TIMIȘOARA, pentru a fi trași la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 al.1 Cp, faptă constând în aceea că în practicaua încheierii de ședință din dosarul nr. 404/C/2004 a acestei instanțe s-a consemnat în mod nereal că avocatul "depune în original la dosar contractele de închiriere nr.2515/1981; 2516/1981; 1113/1984."
Prin Rezoluția nr.571/18.01.2007, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca neîntemeiată plângerea petentelor față de magistrați și s-a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.289, art.291 Cp.
Prin Ordonanța nr.661/P/2007 din 17 mai 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arada dispus declinarea competenței soluționării dosarului în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, cu motivarea că cele trei contracte au fost falsificate de către directorul general al SC SA O, fiind apoi depuse în instanță de către avocatul.
Prin Rezoluția 345/P/2007 din data de 04.2007, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa dispus neînceperea urmăririi penale față de avocatul și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.289 al.1, art.31 cu referire la art. 289 al.1, art.291, art. 290 Cp.
În motivarea rezoluției se arată că sesizarea reclamantelor este neîntemeiată și infracțiunile amintite nu există, întrucât între SC SA O și chiriașii, și s-au încheiat contractele de închiriere anterior menționate care, datorită vechimii s-au deteriorat, motiv pentru care conducerea societății a dispus refacerea acestora prin completarea de formulare noi, tipizate, conținutul acestora fiind același cu conținutul contractelor originale.
Se mai menționează, în această rezoluțiune, că cei trei chiriași indicați în contracte au locuit neîntrerupt și locuiesc în continuare, cu excepția lui, decedată între timp, în imobilele închiriate în anii 1981 și 1984 cu SC SA
Împotriva acestei rezoluții petentele au formulat plângere care a fost respinsă de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin Rezoluția nr.45/II/2/2008.
Față de situația arătată instanța apreciază că în mod întemeiat procurorul a considerat că sesizarea petentelor din prezenta cauză are același obiect cu cea care a făcut obiectul dosarului nr. 345/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Chiar dacă prin plângerea din prezenta cauză petentele au solicitat tragerea la răspundere penală și a intimatei pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, ceea ce, în opinia petentelor, ar duce la schimbarea obiectului plângerii în sensul că se impune a se face o nouă cercetare penală cu luarea în considerare și a conduitei intimatei diferită de cea a celorlalte persoane cercetate, trebuie să se aibă în vedere că, pentru a se stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate, este necesar să se examineze dacă contractele de închiriere au fost falsificate. Între cele două infracțiuni de falsificare a unui înscris sub semnătură privată (a celor trei contracte de închiriere) și falsul în declarații (declararea în fața instanței că aceste contracte sunt conforme cu originalul ) există o legătură de cauzalitate. Nu se poate afirma că s-au declarat ca false acte despre care, în urma unei anchete penale desfășurate anterior, s-a stabilit că în realitate acestea nu sunt false.
Așa cum s-a arătat, cele trei contracte au existat anterior și, ca urmare a vechimii lor, SC SA a dispus refacerea acestora, ele având același conținut și exprimă aceiași realitate juridică ca și cele încheiate și semnate de chiriași în anii 1981 și 1984. Chiar dacă contractele refăcute nu au mai fost semnate din nou de către chiriași, s-a apreciat, prin Rezoluția nr.345/P/2007, de către procuror, că nu are relevanță întrucât acestea s-au prelungit de drept, în baza principiului relocațiunii tacite.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că plângerea petentelor este nefondată și urmează a fi respinsă în baza art. 2781, al.8, lit.a cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 2781al.8 lit.a Cpp respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentele și împotriva Rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA nr. 431/II/2/2009 și 35/P/2009.
Obligă fiecare petentă la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 25.01.2010.
PREȘEDINTE
- - GREFIER
- -
Red /27.01.10
Tehnored. 2.ex./05.02.10
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea
