Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 160/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.160/R/2008
Ședința publică din 3 martie 2008
Instanța compusă din
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar judecător
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Morar, Monica Rodina Livia
-
GREFIER: -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr.116 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr-, având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului din 2.04.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
La apelul nominal se prezintă apărătorul ales al petentului, av., lipsă fiind petentul.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul petentului depune la dosar motivele de recurs și copia încheierii Consiliului de disciplină din 29.11.2006 a Inspectoratului de Poliție Județean
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul petentului susține oral motivele de recurs depuse la dosar și în esență solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, desființarea ordonanței procurorului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. Apreciază că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală având în vedere că potrivit art.12 lit.a din Legea nr.78/2000 constituie infracțiune efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției sau însărcinării sale, ori petentul nu a folosit informațiile obținute în calitate de polițist pentru a efectua operațiuni financiare ca acte de comerț.
Mai arată că nici infracțiunea prev. de art.132din Legea 78/2000 nu există raportat la faptul că conduita petentului nu a avut drept urmare îngrădirea unor drepturi, nu a obținut nici un folos material sau avantaje de altă natură și nu s-a folosit de calitatea de polițist, fiind în afara ariei sale de competență și înafara orelor de program.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de petent și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate, arătând că din actele dosarului rezultă că inculpatul a desfășurat activități comerciale care sunt incompatibile cu funcția sa de polițist fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.12 alin.1 lit.a din Legea 78/2000. De asemenea, arată că în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea prev. de art.132din Legea 78/2000 având în vedere că petentul în calitatea sa de polițist a încercat să stopeze acțiunea jandarmilor și i-a cerut conducătorului auto să nu se conformeze indicațiilor echipajului de jandarmi.
CURTEA
Prin plângerea înregistrată la data de 26.06.2007 la Judecătoria Șimleu Silvaniei, făptuitorul a contestat ordonanța din 2 aprilie 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și ordonanța din 1 iunie 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj prin care i-a fost respinsă plângerea.
În motivarea plângerii a susținut că nu se face vinovat de faptele cu care este învinuit. Nu a făcut operațiuni financiare și acte de comerț incompatibile cu funcția de polițist. Nu sunt realizate în cauză elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.13/2 din Legea 78/2000 și solicită admiterea plângerii.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin Ordonanța din 02 aprilie 2002 a fost scos de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.12 lit.a și art.132din Legea 78/2000 aplicându-i-se o sancțiune administrativă constând în amendă de 1000 lei.
Prin Ordonanța din 01 iunie 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaja fost respinsă plângerea numitului.
Având în vedere că făptuitorul face parte din structurile de poliție judiciară și are gradul profesional de agent principal de poliție fiind șeful Postului de Poliție, Judecătoria Șimleu -S, prin sentința penală nr. 101/2007 a admis excepția ridicată privind necompetența materială a instanței în soluționarea plângerii formulate de și a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Sălaj - secția penală.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Învinuitul face parte din structurile de poliție judiciară și are gradul profesional de agent șef principal de poliție, fiind șeful Postului de Poliție, iar este soția acestuia și este funcționar public, lucrând la Administrația Financiară, funcție care nu le permite a desfășura activități de comerț.
La data de 30.10.2006, un echipaj al jandarmeriei, format din plt., seg.maj., toți din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi S, se aflau într-o misiune specifică pentru combaterea traficului cu material lemnos, pe raza comunei -.De remarcat este faptul că, în afara prev.art.214 alin.1 lit.c Cod procedură penală, care consacră dreptul ofițerilor și subofițerilor din cadrul Jandarmeriei Române de a constata fapte de natură penală cu ocazia executării misiunilor specifice, există o prevedere specială în materia circulației materialului lemnos (art.5 lit.d din HG 363/22 03 2006), prevede în virtutea căreia ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române au calitatea de organ constatator și au dreptul și obligația să efectueze controlul provenienței și circulației materialului lemnos.
Ca atare, la data de 30.10. 2006, în jurul orelor 15,00, echipajul de jandarmi a oprit pentru control autocamionul cu nr.de înmatriculare -, condus de învinuitul și a încărcat cu material. Din conținutul actelor premergătoare efectuate a rezultat faptul că autocamionul fusese cumpărat la data de 28.10.2003 de către, soția agentului șef principal de poliție, de la Societatea Agricolă "Colonia Veche Aradul " A, conform facturii fiscale nr.273 8001.
Jandarmii i-au solicitat conducătorului auto documentele de proveniență a materialului lemnos, iar le-a prezentat avizul de însoțire nr.95761 16/09 10 2006, emis de SC SRL Z, societate administrată de către făptuitorul Acest aviz era barat și pe el fusese consemnată mențiunea "anulat",precum și faptul că "nu se efectuase transportul, fiind defect autocamionul".
Agenții constatatori nu au luat în considerare acest aviz de însoțire ce era anulat și i-au cerut conducătorului auto să îi urmeze până la cantonul silvic din localitatea, pentru a se dispune în cauză măsurile legale. le-a spus jandarmilor că mijlocul de transport aparține făptuitorului și că el nu are cunoștință despre alte documente de proveniență și după mai multe discuții a acceptat să-i însoțească la locul indicat de jandarmi. le-a cerut jandarmilor un telefon mobil pentru a-l anunța despre cele întâmplate pe învinuitul, însă aceștia nu i-au pus la dispoziție nici un telefon. După lungi tergiversări, a acceptat să-i însoțească pe jandarmi la Cantonul Silvic, însă pe drum s-a întâlnit cu din localitatea, care la rândul său, conducea o autobasculantă și i-a făcut acestuia semn să oprească, după care i-a cerut telefonul mobil. În acest fel, a reușit să-l anunțe pe învinuitul, iar acesta a venit la scurt timp cu autoturismul personal îmbrăcat în uniforma de polițist și după ce l-a întrebat pe șofer ce document de proveniență a prezentat pentru control, i-a cerut acestuia să caute mai bine prin cabină, astfel ulterior, a prezentat jandarmilor un nou aviz de însoțire cu nr.90576l20/30 10 2006, emis de SC SRL Z, pentru cantitatea de 10 metri steri lemne de foc, beneficiarul transportului, conform acestui aviz fiind, domiciliat în Șimleu- Întrucât existau dubii cu privire la legalitatea întocmirii acestui înscris, echipajul de jandarmi a cerut sprijin unor colegi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean S, astfel că la fața locului s-au deplasat lt., lt., precum și sergentul major, care printre altele, are ca atribuțiuni de serviciu filmarea acțiunilor desfășurate de efectivele de jandarmi aflate în misiune. De altfel, acesta din urmă a reușit să surprindă câteva imagini de la fața locului, imagini pe care S le-a pus la dispoziție pe suport magnetic.
Folosindu-se de calitatea de polițist și acționând în afara zonei de competență teritorială, mai exact pe raza comunei, învinuitul a încercat să stopeze acțiunea jandarmilor pe considerentul că aceștia nu ar avea dreptul să oprească pe drumurile publice autovehicule care transportau material lemnos și i-a cerut conducătorului auto, să nu se conformeze indicațiilor echipajului de jandarmi de a-i urma, pentru a se dispune măsurile legale. Mai mult, polițistul i-a spus lui să nu permită descărcarea materialului lemnos, să nu se deplaseze în locul indicat de către jandarmi ci într-un alt loc nespecificat și să treacă cu autocamionul peste jandarmii care ar încerca să-l oprească. Din acest punct de vedere față de făptuitorul, constituie infracțiunea prev.de art.132din Legea 78/2000.
După mai multe discuții și după ce la fața locului a ajuns și pădurarul s-a luat hotărârea ca materialul lemnos să fie descărcat în curtea Postului de Politie -. Învinuitul a sosit la Postul de Politie - după ce jandarmii întocmiseră procesul verbal de contravenție seria nr.040 179/30.10.2006, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei Ron și în timp ce materialul lemnos se descărca, spre a fi lăsat în custodie pădurarului. Învinuitul a adus cu această ocazie bonul de vânzare nr.11l3997/09.10.2006, emis de SC SRL Materialul lemnos a fost în cele din urmă descărcat și lăsat în custodie în curtea Postului de Politie -.
Față de învinuitul s-au efectuat acte de urmărire penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 lit.a din 78/2000 rep. întrucât în calitate de polițist a efectuat operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu calitatea deținută, întrucât a prestat servicii de transport material lemnos cu titlul oneros în favoarea lui cu autocamionul proprietatea sa și pentru alte persoane așa cum rezultă din probe. Din acest punct de vedere, împrejurarea că autocamionul a fost cumpărat la data de 28.10.2003 de către, soția făptuitorului, de la Societatea Agricolă "Colonia Veche Aradul " A, conform facturii fiscale nr.- și a fost înmatriculat pe numele cumpărătoarei este lipsit de relevanță, întrucât bunul cumpărat devine bun comun al soților, potrivit art.30 alin.1 din Codul familiei: "Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților".
Din declarația martorului, a rezultat faptul că în două-trei rânduri a apelat la serviciile făptuitorului, pentru a-i transporta la domiciliul său din localitatea Șimleu-S materialul lemnos, cu autocamionul deținut de către acesta și prețul unui astfel de transport era de aproximativ 850 lei Ron. În contextul în care prețul propriu-zis al materialului lemnos a fost de 500 lei Ron, exclusiv TVA, fapt dedus din conținutul avizelor de însoțire nr.-/0910 2006, din conținutul bonului de vânzare nr.-/09.10.2006, precum și din declarațiile de la dosar este evident că diferența o reprezintă costul transportului încasat de către făptuitor. Din acest punct de vedere, apreciem că activitatea de cumpărare a materialului lemnos în scop de revânzare și efectuarea unor transporturi repetate, cu titlul oneros, cu autobasculanta proprietate personală constituie fapte de comerț în sensul art.3 din Codul Comercial. Conform art.45 alin.1 lit.g și i din Legea 360/2002 polițistului îi este interzis" să efectueze direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț" și "să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică". Din actele de urmărire penală administrate în cauză, a rezultat că s-au efectuat în anul 2005-2006, cu mașina învinuiților și un număr de 23 de transporturi de lemne, conform bonurilor de vânzare și avizelor de însoțire a mărfii. Din probe rezultă că în cele mai multe cazuri comanda de cumpărare a materialului lemnos, precum și vânzarea s-a făcut de învinuitul, iar numele trecute în actele de transport corespund cu a persoanelor unde s-a dus materialul lemnos. În unele cazuri persoanele trecute în actele de însoțire nu au putut fi identificate, numele acestora a fost dictat de învinuitul și numitul, fără ca aceasta să știe că ele nu sunt reale. Învinuitul, a declarat că a efectuat transporturi de lemne la cererea unor cetățeni a căror nume nu le-a știut, dar banii erau dați familiei, el și-a reținut doar 20-30 lei pentru mâncare și transport.
Împotriva acestei ordonanțe din 2 aprilie 2007 și a Ordonanței din 01 iunie 2007 a făcut plângere cu motivarea că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.
Tribunalul Sălaja reținut că plângerea nu este fondată.
Folosindu-se de calitatea de polițist făptuitorul a încercat să stopeze acțiunea jandarmilor pe considerentul că aceștia nu aveau dreptul să oprească pe drumurile publice autovehiculele ce transportau material lemnos și i-a cerut conducătorului auto să nu se conformeze indicațiilor echipajului de jandarmi de a-i urma pentru a se dispune măsurile legale. Totodată făptuitorul i-a spus lui să nu permită descărcarea materialului lemnos, să nu se deplaseze în locul indicat de jandarmi ci într-un loc nespecificat și să treacă cu autocamionul peste jandarmii care ar încerca să-l oprească ceea ce constituie infracțiunea prev. de art.132din din Legea 78/2000.
În cauză s-au efectuat acte de urmărire penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 lit.a din Legea 78/2000 întrucât în calitate de polițist a efectuat operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu calitatea deținută, întrucât a prestat servicii de transport material lemnos cu titlu oneros cu camionul proprietatea sa.
Având în vedere atingerea minimă a valorilor ocrotite de legea penală, pericolul social redus pe care îl reprezintă faptele comise, lipsa antecedentelor penale și comportarea bună pe care a avut-o în societate anterior comiterii faptelor, făptuitorului i-a fost aplicată o amendă cu caracter administrativ de 1000 lei, soluție temeinică și legală ce a fost menținută.
Ca urmare plângerea petentului a fost respinsă ca nefondată, reținându-se că Ordonanța din 02. 04. 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj menținută prin Ordonanța din 01. 06. 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, este temeinică și legală.
În baza art. 192 Cod procedură penală petentul a fost obligat să plătească statului suma de 130 lei cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei urma a fi suportată din fondurile Ministerului Justiției și remisă Baroului
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal petentul arătând că hotărârea instanței este netemeinică și nelegală, solicitând casarea sentinței, desființarea ordonanței procurorului și trimiterea cauzei pentru judecată la Tribunalul Sălaj.
Consideră că pentru existența infracțiunii prevăzute de art.12 lit.a din Legea nr.78/2000 este necesar a fi întrunite două condiții, și anume să fie efectuate operațiuni financiare ca acte de comerț și să fie utilizate informații obținute în calitate de polițist pentru a efectua aceste operații.
Trebuie ca informațiile deținute în calitate de polițist să aibă legătură cu operațiunile financiare, în caz contrar neputând fi antrenată răspunderea penală.
Arată că el nu a folosit informațiile obținute în calitate de polițist și nu a obținut foloase materiale.
Consideră că dacă nu există legătură între informațiile obținute în calitate de polițist și operațiunile financiare derulate, nu se poate antrena răspunderea penală, neexistând infracțiune, putând fi eventual în prezența unei răspunderi disciplinare.
De asemenea arată că nici infracțiunea prevăzută de art.13/2 din Legea nr.78/2000 nu a săvârșit-o, deoarece conduita lui nu a avut ca urmare îngrădirea unor drepturi și nu a obținut nici un folos material sau vreun avantaj de altă natură.
Nici în legătură cu această faptă nu s-a folosit de calitatea lui de polițist, fiind în afara ariei lui de competență și în afara orelor de program.
Prezența lui a fost justificată prin aceea că a arătat conducătorului auto locul din autocamion unde era avizul de însoțire a materialului lemnos.
Conduita lui nu a avut ca rezultat împiedicarea acțiuni jandarmilor și nu a dorit acest lucru.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 pr.pen. curtea constată că recursul petentului nu este fondat și îl va respinge astfel, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
probatoriu administrat în cauză relevă faptul că la data de 30.10.2006 un echipaj de jandarmi a oprit pentru control un camion cu nr.de înmatriculare -, condus de, care a prezentat un aviz de însoțire a mărfii din 9.10.2006, ce fusese anulat anterior. Conducătorul auto le-a spus jandarmilor că mașina este a Șefului Postului de Poliție,
Acesta din urmă a sosit în scurt timp la fața locului, fiind anunțat telefonic de și le-a spus jandarmilor că acțiunea lor este abuzivă deoarece nu au dreptul de a controla materialul lemnos. De asemenea a amenințat echipa de control că va fi reclamată la Parchetul Militar și l-a sunat pe procurorul de la Parchetul Militar Cluj, încercând să îi intimideze pe cei care efectuau controlul.
Petentul i-a spus șoferului să ia din mașină alte acte și să le prezinte jandarmilor, respectiv un nou aviz de însoțire a mărfii cu nr.- din 30.10.2006 și un bon de vânzare.
După ce jandarmii i-au cerut șoferului să ducă materialul lemnos la Postul de Poliție, petentul i-a cerut șoferului să plece cu mașina la și nu în locul indicat de jandarmi și să treacă cu mașina peste jandarmii care i-ar sta în cale.
Aceste acțiuni ale petentului recurent intră sub incidența prev.art.13/2 din Legea nr.78/2000, recurentul îndeplinind defectuos atribuțiile de polițist pe care le avea și tulburând activitatea jandarmilor ce efectuau controlul.
Din adresa nr.1985 din 31.10.2006 a Ocolului Silvic a reieșit că avizul de însoțire a mărfii prezentat ulterior nu a fost emis de personalul silvic de la această unitate și că nici bonul de vânzare prezentat nu se află în evidența acestui ocol silvic.
Adresa nr.3158 din 26.10.2006 relevă că firma SRL nu a avut în anul 2006 în exploatare partizi licitate în Pădurea Primăriei și nici nu a cumpărat bușteni doborâți din pădurea primăriei.
De asemenea din adresa Direcției Silvice Z nr.5931 din 1.10.2006 reiese că firma, având ca administrator pe, nu a avut în anul 2006 contract de exploatare a masei lemnoase în raza Ocolului Silvic și că partida nr.30002/2005 pentru care a fost încheiat contract de furnizare de masă lemnoasă cu firma menționată a avut ca termen de finalizare a exploatării luna decembrie 2005.
Actele din dosarul cauzei - avize de însoțire a mărfii și bonuri de vânzare - relevă faptul că în anii 2005-2006 s-au efectuat un număr de 23 de transporturi cu mașina aparținând soților și că banii plătiți de oameni pentru materialul lemnos erau predați familiei, pentru un transport fiind achitate sume de circa 800-850 lei, șoferul reținând doar câte 20-30 lei pentru mâncare și transport.
Din actele de la dosar reiese că prețul propriu-zis al materialului lemnos era de circa 500 lei, astfel că diferența reprezintă beneficiul realizat de soții din activitatea de transport, fără ca aceștia să aibă o firmă legală, fără a plăti impozit din beneficiul realizat și fără a fi autorizați în vreun mod să desfășoare această activitate.
Art.45 din Legea nr.360/2002 interzice polițistului să efectueze direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț.
Ca urmare în cauză în mod corect s-a reținut existența infracțiunii prev.de art.12 lit.a din Legea nr.78/2000, întrucât, contrar susținerilor recurentului, această infracțiune are două modalități alternative de comitere, respectiv prin efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, sau prin încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției sau însărcinării sale.
Petentul recurent a realizat prima variantă, respectiv a efectuat operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția de polițist pe care o avea.
Soluția de scoatere de sub urmărire penală a petentului și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ este apreciată de curte ca fiind legală și temeinică, față de beneficiul nu foarte însemnat realizat de acesta din operațiunile efectuate ca acte de comerț și față de atingerea adusă activității jandarmilor ce efectuau controlul.
Ca urmare, în baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de către petentul, domiciliat în, nr.526, jud.S, împotriva sentinței penale nr.116 din 29 noiembrie 2007 Tribunalului Sălaj.
În baza art.192 alin.2 proc.pen. va fi obligat petentul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de către petentul, domiciliat în, nr.526, jud.S, împotriva sentinței penale nr.116 din 29 noiembrie 2007 Tribunalului Sălaj.
În baza art.192 alin.2 proc.pen. obligă pe petent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.//
14.03.2008 - 2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Ioana Cristina MorarJudecători:Ioana Cristina Morar, Monica Rodina Livia
