Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 170/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 170/

Ședința publică din data de 09 Octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu JUDECĂTOR

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind judecarea plângerii formulate, conform dispozițiilor art.2781Cod procedură penală, de petentul împotriva Ordonanței nr. 193/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, menținută prin Ordonanța nr.285/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: petentul, personal, și intimata (), personal.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Petentul nu are alte cereri de formulat.

Intimata nu are alte cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată plângerea în stare de judecată și, potrivit art.2781alin.6 Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acesteia.

Petentul, personal, arată că, în urma unui proces pe care l-a avut în dosarul nr.1485/2005 a fost apărat de doamna avocat, din cadrul Baroului La acel moment s-a înțeles cu doamna să il apere cu suma de 8 milioane lei.

După aproape doi ani, au fost începute investigații pentru a-i mai da doamnei avocat 10% din valoarea actualizată a dosarului în care s-au judecat.

Arată că nu a primit o copie a contractului de asistență juridică încheiat la acea vreme, intimata motivându-i că nu îl are asupra sa, amânându-l în mod constant.

Insă, a primit garanția de la doamna că este o firmă serioasă, și a avut deplină încredere în doamna avocat.

Susține că, după ce s-a finalizat procesul, doamna a făcut un înscris în contract privind diferența de 10%, cu care a venit în fața procurorilor pentru anchetă.

Arată că a mai luat legătura și telefonic cu doamna, care i-a mai trimis și scrisori, căreia i-a răspuns că dacă ar fi știut de această problemă, de la început nu admitea înțelegerea cu un avocat pentru suma de 10% diferență.

Intimata a avut destule prerogative la îndemână pentru a prezenta în instanță în noiembrie 2005 acel contract de asistență juridică și instanța avea posibilitatea de a lua o măsură.

Cunoaște că cel care pierde un proces, plătește și cheltuielile de judecată și, întrucât în cauza sa a câștigat procesul, susține că nu ar fi trebuit să fie el obligat să plătească cheltuielile de judecată ci cel care a pierdut procesul.

Arată că nu a intrat în posesia bunului câștigat în urma procesului respectiv, intre timp suma la care il obligă doamna este de aproape 50 milioane.

Solicită ca instanța să dispună asupra doamnei să folosească toate metodele juridice pentru ca suma să revină celui care a pierdut procesul și nu lui.

Depune la dosar concluzii scrise.

Intimata, personal, solicită respingerea plângerii formulate de petentul, în conformitate cu art.2781Cod procedură penală, întrucât din ordonanțele de neîncepere a urmăririi penale a rezultat în mod clar că nu a fost nicio faptă penală săvârșită și, prin urmare nu se probează cu niciun mijloc de probă afirmațiile petentului, nici în ceea ce privește infracțiunea prev. de art.215 Cod penal.

Arată că, după 35 ani profesie, este reclamată de un petent care are în familie persoane bolnave de schizofrenie, iar instanțele din P, Focșani, G au foarte multe dosare privind pe acest petent.

Precizează că petentul a fost cel care a contactat-o intr-o sală de judecată din G, spunându-i " să angajez un avocat bătăios ca dumneavoastră".

Arată că în noiembrie 2005 petentul a plătit doar suma arătată în chitanța depusă iar de atunci a fost reclamată la toate forurile, instanțele.

Nu se consideră cu nimic vinovată, nu a săvârșit nicio ilegalitate, a încheiat un contract legal, cu respectarea procedurii Legii nr.51/1995 a avocaților, la rubrica " Cabinet avocat" a semnat dumneaei iar la rubrica "client" a semnat petentul, care a semnat și la precizarea că are asupra sa numai suma de 8.200.000 lei ROL iar diferența va fi achitată până sau la sfârșitul procesului.

Petentul nu a mai achitat această sumă, ba, în plus, i-a propus să ii dea, în schimb, un telefon de 5 milioane.

Inițial, la Parchet, petentul a susținut că nu este semnătura sa, insă a refuzat expertizarea scrisului.

Întrucât petentul nu i-a achitat onorariu, i-a făcut notificație, somație și i-a trimis scrisori spunându-i că, contractul constituie titlu executoriu și se vor face formele privind executarea acestuia prin executor judecătoresc.

Petentul a amenințat-o în acest context că ii va face plângere penală.

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, în urma analizei făcute, a dispus, inițial, neînceperea urmăririi penale, petentul a formulat plângere potrivit art.2781Cod procedură penală, instanța a considerat că trebuie să se facă cercetări și pentru art.215 și art.290 Cod penal, în urma recursurilor declarate, Înalta Curte de Casație și Justiție a motivat că Sentința este nelegală, instanța de fond pronunțându-se prin depășirea limitelor și a obiectului cu care fusese învestită, și a dispus să se facă cercetări pentru o faptă mai gravă pe care petentul nu o sesizase.

De la Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul a fost trimis la Parchet iar, prin ordonanța din 12 ianuarie 2009, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală.

Precizează că, contractul este confidențial, și nu a depus chitanța în valoare de aproape 23 milioane ROL deoarece pentru diferența de la 8 milioane însemna să ii plătească dumneaei diferența petentului.

Solicită respingerea plângerii formulate de petentul.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii formulate de petentul, soluțiile Parchetului fiind legale și temeinice.

Din probele administrate în cauză atât la prima judecare a acestei cereri la instanța de judecată cât și în rejudecare, rezultă că petentul nu a avut o atitudine sinceră.

Inițial, în plângerea adresată la Parchet și în declarațiile date, petentul a precizat faptul că a încheiat un contract de asistență juridică cu un avocat în care s-a precizat doar suma de 8 milioane și că a semnat în contract acolo unde scria client.

Din verificarea contractului de asistență juridică se constată că petentul a semna la client, cu menționarea datelor de pe buletin, mai existând și o altă semnătură acolo unde se precizează că la finalul procesului mai datorează 10% din valoarea câștigată ca urmare a procesului la care a avut-o apărător pe avocat.

Ulterior, fiind audiat în fața instanței și la Parchet, petentul a precizat că avocatul ar fi completat ulterior semnării contractului de asistență juridică acel aspect privind valoarea de 10%.

Din verificarea contractului se constată semnătura petentului în dreptul acestei mențiuni.

Insă, prin formularul de contract, în acel spațiu nu era prevăzut un loc unde clientul trebuia să semneze, locul special fiind la finalul contractului. Se pune întrebarea de ce a semnat și acolo.

Învederează că petentul a revenit asupra declarațiilor date inițial și a spus că, de fapt, a fost pus să semneze acolo de către avocat și dânsa a ținut degetul pe ceea ce era scris. Acest lucru nu este posibil. În plus, petentul are o experiență de peste 20 ani de procese și nu a venit în sprijinul acestei afirmații cu nicio altă probă.

După refacerea cercetărilor, petentul și-a modificat de două ori declarațiile.

Chitanța pentru suma plătită a fost depusă la dosarul cauzei, așa cum rezultă din materialul probator și, persoana cu care se judeca, pierzând procesul, a fost obligată și la această sumă.

Din ultimele declarații ale petentului, acesta spune că ar ierta-o pe avocată dacă aceasta și-ar retrage plângerea de la executor iar azi, în fața instanței spune că nu ar avea nimic împotriva dar să plătească cel care a pierdut procesul.

Reprezentatul Ministerului Public arată că nu se putea încheia o chitanță pentru o sumă viitoare care urma să fie plătită, chitanța încheindu-se numai pentru o sumă certă, care este primită.

Ca atare, dacă dorea ca suma de 45 milioane să fie plătită de cel care a pierdut procesul, petentul trebuia să o plătească avocatului, să obțină chitanța și să o depună la dosar și, în această situație, instanța obliga partea care a pierdut procesul si la această sumă.

Intimata a depus la dosar o copie de pe o scrisoare a petentului în care se angajează că își va plăti toate obligațiile la sfârșitul procesului.

Având în vedere atitudinea petentului pe durata procesului, modalitatea în care acesta a vătămat avocatul, modalitatea în care a semnat contractul respectiv, faptul că petentul cunoaște procedura, depunând concluzii scrise și dând declarații oscilante, raportat și la probele administrate în cauză, apreciază că soluția dată de Parchet este temeinică și legală, că în cauză nu s-a putut face dovada înșelăciunii sau a existenței infracțiunii de fals la încheierea contractului de asistență juridică.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra procesului penal de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- petentul a formulat plângere, conform art.2781Cod procedură penală, împotriva ordonanței nr.193/P/2007 din 12.01.2009 a Parchetului de pe langă Curtea de APEL GALAȚI, menținută prin ordonanța nr.285/II/2/2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

La data de 03.05.2007 persoana vătămată a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de, avocat în cadrul Baroului G, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: abuz în serviciu, prev. de art.246 Cod penal, și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 Cod penal.

În conținutul plângerii, persoana vătămată a susținut că a încheiat cu făptuitoarea un contract de asistență juridică și că s-a convenit ca onorariul să fie în sumă de 800 lei RON. După rămânerea irevocabilă a Deciziei civile nr.20/R/12.01.2006, pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI, a primit de la Biroul Executorului Judecătoresc o somație prin care i se aducea la cunoștință obligația de a achita onorariul de avocat în sumă de 3.428,20 lei RON precum și copia contractului de asistență juridică. Cu această ocazie a constatat că în contract se prevedea că onorariul este de 800 lei RON la care se adaugă și diferența de 10% din suma ce constituia obiectul acțiunii pentru care se asigura asistența juridică.

Prin Rezoluția nr.193/P/2007 din 29.06.2007 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIs -a dispus, în baza prevederilor art.228 alin.6 Cod procedură penală și art.10 lit.a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea, avocat în cadrul Baroului G, sub aspectul infracțiunilor prev. de art.246, 290 Cod penal.

Pentru a dispune astfel, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa avut în vedere că din actele premergătoare începerii urmăririi penale au rezultat următoarele:

La data de 28.11.2005 între persoana vătămată și făptuitoarea s-a încheiat un contract de asistență juridică. În acest contract s-a prevăzut că onorariul ce urmează a fi plătit este de 800 RON și o diferență de 10% din suma actualizată a pretențiilor civile cerute în acțiunea formulată de partea vătămată.

Din analiza contractului rezultă că persoana vătămată a semnat de două ori, atât sub mențiunea privind onorariul cât și la rubrica client. Contractul este semnat și parafat de avocat, iar exemplarul original a fost înmânat persoanei vătămate.

Fiind audiată, făptuitoarea a precizat că onorariul convenit este cel prevăzut în contract. Persoana vătămată a plătit inițial doar suma de 800 RON și s-a stabilit ca diferența să fie achitată până la judecarea cauzei pentru care se acorda asistența, urmând ca, chitanțele care atestau această plată să fie depuse la dosar.

Întrucât până la data de 12.01.2006, când s-a pronunțat Decizia civilă nr.20/R a Curții de APEL GALAȚI, nu a fost achitată această sumă, făptuitoarea a solicitat instanței de judecată obligarea recurenților la plata sumei de 800 lei RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

De asemenea, făptuitoarea a arătat că a solicitat de mai multe ori persoanei vătămate achitarea onorariului.

Când a aflat că persoana vătămată a depus o cerere de executare silită conform hotărârii menționate anterior, făptuitoarea s-a adresat executorului judecătoresc pentru recuperarea sumei stabilite în contractul de asistență juridică.

Procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa constatat din analiza actelor premergătoare începerii urmăririi penale efectuate în cauză rezultă că faptele sesizate, în realitate, nu există.

Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.193/P/2007 din 29.06.2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa formulat plângere, conform prevederilor art.275 - 278 Cod procedură penală, petentul.

Prin Rezoluția nr.905/II/2/2007 din 30.07.2007 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, plângerea petentului a fost respinsă ca nefondată, reținându-se în fapt că din studiul contractului în litigiu rezultă că persoana vătămată a semnat atât în dreptul mențiunii privind valoarea onorariului cât și la rubrica client neexistând niciun alt mijloc de probă care să confirme susținerile persoanei vătămate în sensul că mențiunea olografă de suplimentare a onorariului a fost făcută de avocat ulterior întocmirii și semnării contractului.

De altfel, în cuprinsul plângerii formulate persoana vătămată a precizat că i s-a solicitat în mod expres de către avocat un procent de 10% din valoarea obiectului cauzei pentru care urma să acorde asistență dar că a refuzat această cerere.

Mai mult, la art.6 din contract s-a prevăzut în mod expres că exemplarul original al acestuia a fost înmânat clientului, fapt certificat prin semnarea contractului de către acesta și confirmat și de către avocatul cu ocazia audierii.

S-a arătat că, în condițiile în care persoana vătămată nu a prezentat înscrisul original (susținând că nu i-a fost dat de avocat) pentru a se verifica dacă într-adevăr acesta nu conține mențiunile în litigiu existente pe copie, se impune concluzia că faptele sesizate, în realitate nu există iar plângerea formulată este neîntemeiată.

Împotriva ambelor rezoluții a formulat plângere conform art.2781Cod procedură penală, petentul.

Prin Sentința penală nr.94/F/29 octombrie 2007 Curții de APEL GALAȚI, pronunțată în dosarul nr-, a fost admisă plângerea formulată de petentul, au fost desființate rezoluțiile nr.193/P/2007 din 29.06.2007 și nr.905/II/2/2007 din 30.07.2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI în vederea începerii urmăririi penale și efectuării de verificări față de făptuitoarea și sub aspectul infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1,2,3 Cod penal.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, Curtea de APEL GALAȚI, a avut în vedere că, potrivit art. 2781alin. 7 Cod procedură penală, judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului in dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, s-a constatat că procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI nu și-a exercitat rolul activ pentru a lămuri cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile în care, potrivit art. 65 alin. 1 Cod procedură penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală, situație în care practic nu a soluționat cauza.

Instanța de fond nu a fost de acord cu faptul că, în condițiile în care persoana vătămată nu a prezentat originalul contractului de asistență juridică, nu se poate verifica dacă în momentul semnării contractul conținea sau nu mențiunile pretinse a fi false. Aceste verificări se pot efectua dacă se solicită dnei. avocat să prezinte exemplarul doi al contractului de asistență juridică și executorului judecătoresc se prezinte exemplarul ce i-a fost înaintat spre executare.

S-a observat că petentul susține că, în momentul în care a semnat contractul, acesta nu avea nici număr și nici dată, aspect care poate fi clarificat dacă se prezintă carnetul sau dosarul cu contracte de asistență juridică (în mod normal contractul se înregistrează în ordine cronologică) și dacă se verifică împuternicirea avocațială depusă în dosarul nr. 1485/C/2005 al Curții de APEL GALAȚI.

Nu s-au efectuat nici un fel de verificări pentru a se stabili dacă în momentul negocierilor și a semnării contractului de asistență juridică au fost prezente și alte persoane. S-a avut în vedere că în contractul de asistență juridică apar mențiunile ", etc." și "intimați". Curtea de APEL GALAȚI nu a împărtășit punctul de vedere conform căruia din moment ce în art. 6 din contract (formular tipizat) se menționează că exemplarul original a fost înmânat clientului în mod obligatoriu acesta a și fost înmânat.

Instanța a apreciat că pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept s-ar fi impus atașarea dosarului în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4121/10.11.2003 a Judecătoriei Focșani (la acest dosar se află atașat dosarul nr. 1485/C/2005 al Curții de APEL GALAȚI ). În condițiile în care petentul susține că nu i s-a dat contractul deoarece dna avocat nu avea ștampila la ea, s-ar putea verifica dacă ștampila apare sau nu pe chitanța de plată a sumei de 800 lei, s-ar putea stabili dacă această chitanță a fost depusă la dosar de către petent și deci susținerea acestuia în sensul că nu i-a fost înmânată ar fi, sau dacă a fost depusă de avocat, dacă din această chitanță rezultă că urmează să mai fie achitată diferența de 10% din valoarea acțiunii, dacă dna. avocat și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile și prin întâmpinarea depusă la dosar sau cu ocazia dezbaterii recursului a solicitat obligarea recurenților și la plata sumei de 10% din valoarea acțiunii.

Instanța de fond și-a pus întrebarea cum se putea stabili un onorariu de 10 % din valoarea actualizată a acțiunii la data judecății, în condițiile în care în cauza civilă nr. 1485/C/2005 a Curții de APEL GALAȚI, și au avut calitatea de intimați și deci nu se putea pune problema actualizării vreunei sume.

Din verificarea dosarului executorului judecătoresc s-ar putea stabili cum s-a menționat în somație suma de 3.878,79 lei, atâta timp cât din actele existente în prezentul dosar, rezultă că suma totală este de 3.135,5 lei.

S-a constatat că nu s-au efectuat nici un fel de verificări cu privire la faptul că dna. avocat a susținut că aceeași modalitate de stabile a onorariului a fost folosită și în alte cauze civile și că și în acele cauze petentul nu a mai achitat diferența, aspect care ar fi confirmat că petentul a cunoscut și a acceptat această modalitate de stabilire a onorariului.

În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal, Curtea de APEL GALAȚIa apreciat că temeiul prevăzut de art. 10 Cod procedură penală poate fi invocat doar atunci când fapta nu a existat în materialitatea ei. În cauză a existat un contract de asistență juridică care cuprinde mențiunile pretinse a fi false, dar s-a reținut că acest contract a fost încheiat cu respectarea condițiilor impuse de lege și reprezintă voința părților, situație în care neînceperea urmăririi penale trebuia dispusă în temeiul art. 10 lit. b Cod procedură penală ( fapta de a încheia un contract legal de asistență juridică nu este prevăzută de legea penală).

S-a apreciat că situația de fapt, așa cum a fost prezentată de partea vătămată, care susține că după ce a semnat contractul de asistență juridică, în acesta dna avocat a trecut și mențiunea "și diferența de 10% din suma actualizată la data judecății" și deși, în dosarul civil, nu a solicitat obligarea recurenților la plata acestei sume, cauzându-i astfel petentului un prejudiciu, ar putea constitui infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal, și nu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Împotriva Sentinței penale nr.94/F/29.10.2007 a Curții de APEL GALAȚI au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și intimata avocat, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia penală nr.1672/13.05.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (dosar nr-) au fost respinse ca nefondate recursurile formulate de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și intimata, cu motivarea că, analizând actele și lucrările dosarului, inclusiv rezoluțiile atacate și hotărârea primei instanțe, s-a constatat că în mod justificat s-a admis plângerea petiționarului, s-au desființat rezoluțiile atacate și hotărârea primei instanțe s-a constatat că în mod justificat s-a admis plângerea petiționarului, s-au desființat rezoluțiile atacate și s-a trimis cauza în vederea începerii urmăririi penale și efectuării de verificări, întrucât au fost efectuate cercetări sumare de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și astfel se impune completarea materialului probator administrat în sensul stabilirii dacă în momentul semnării contractului de asistență juridică au fost prezente și alte părți, dacă avocatul a cerut acest procent deoarece nu se face dovada că petentul a cunoscut și acceptat această modalitate de plată a onorariului, pentru prezentarea exemplarului doi al contractului de asistență juridică și pentru atașarea dosarului nr.1485/C/2005 al Curții de APEL GALAȚI în vederea verificării împuternicirii avocațiale și a chitanței de plată a sumei de 800 RON existențe în acest dosar.

Astfel, s-a arătat că organul de urmărire penală trebuia să manifeste rol activ în vederea aflării adevărului, având îndatorirea de a strânge toate probele necesare pentru lămurirea cauzei cu privire la faptele săvârșite, împrejurările cauzei, având în vedere principiul aflării adevărului și principiul rolului activ al organelor judiciare consacrate de dispozițiile art.3 și art.4 din Codul d e procedură penală.

Cauza a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI în vederea continuării cercetărilor.

Prin Ordonanța nr.193/P/2007 din 12.01.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIs -a dispus, în baza prevederilor art.249 Cod procedură penală, art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală și art.10 lit.a Cod procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.290 Cod penal și art.215 alin.1,2,3 Cod penal, apreciindu-se că faptele nu există.

Pentru a dispune astfel, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa avut în vedere că prin Rezoluția cu nr.193/P/2007 din 26.11.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIs -a dispus începerea urmăririi penale față de învinuita, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1,2 și 3 din Codul penal, și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 din Codul penal.

S-a reținut faptul că, la data de 28.11.2005, învinuita, în calitate de avocat în cadrul Baroului G, a indus-o în eroare pe partea vătămată cu prilejul încheierii contractului de asistență juridică în care s-a stabilit ca onorariu suma de 800 lei, iar ulterior aceasta a înscris, în fals, și o diferență de 10% din suma actualizată a pretențiilor civile solicitate în acțiunea civilă, cauzând un prejudiciu în sumă de 3.418,20 lei.

În urma cercetărilor efectuate s-au constatat următoarele:

La data de 28.11.2005 între partea vătămată și învinuita s-a încheiat un contract de asistență juridică.

În conținutul contractului s-a menționat în mod expres că "onorariul ce urmează a fi plătit este de 800 lei și o diferență de 10% din suma actualizată a pretențiilor civile cerute în acțiunea formulată de partea vătămată".

Din verificările efectuate s-a constatat că în conținutul contractului de asistență juridică, partea vătămată a semnat de două ori și anume în dreptul mențiunii privind "onorariu", respectiv la rubrica "client".

Fiind audiată, partea vătămată a declarat că învinuita a scris contractul de asistență juridică pe o "balustradă" la etajul 2 al Curții de APEL GALAȚI, iar în apropierea acestora nu se afla nicio altă persoană.

De asemenea, partea vătămată a precizat că la momentul încheierii contractului de asistență juridică, învinuita a scris data și numărul contractului respectiv, dar nu i-a înmânat un exemplar de pe actul pe care l-a semnat.

S-a constatat că afirmațiile părții vătămate sunt infirmate de declarațiile învinuitei, care a precizat că în momentul încheierii contractului numitul a plătit suma de 8.000.000 lei (ROL și au stabilit de comun acord că diferența de 10% din valoarea pretențiilor o va achita până la judecarea procesului de la Curtea de APEL GALAȚI.

În sprijinul acestor afirmații, învinuita a depus o copie xerox de pe scrisoarea primită de la partea vătămată la data de 12.06.2006 în care menționa "să aveți deplină încredere că eu la terminare mă voi ține de cuvânt".

Deoarece nu a achitat suma stabilită, cu titlu de onorariu, învinuita a formulat o cerere de executare silită la executorul judecătoresc, având la bază contractul de asistență juridică.

Astfel, la data de 09.05.2007, executorul judecătoresc a trimis părții vătămate somația cu nr.237/2007, prin care i s-a adus la cunoștință că trebuie să achite "suma de 3.878,79 lei reprezentând onorariu avocat cheltuieli și onorar executare, precum A aferent".

Procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, analizând întreg materialul probator, a constatat că aspectele sesizate nu se confirmă.

De altfel, la art.6 din contractul de asistență juridică s-a prevăzut în mod expres că exemplarul original a fost înmânat clientului.

Faptul că mențiunile înscrise în contract au fost cunoscute de ambele părți la momentul încheierii actului este susținut și de împrejurarea că partea vătămată a semnat în dreptul rubricii privind valoarea onorariului cât și la rubrica "client".

Pentru aceste considerente s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuita, avocat în cadrul Baroului G, sub aspectul infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1,2 și 3 din Codul penal, și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 din Codul penal, deoarece aspectele sesizate nu se confirmă.

Prin Rezoluția desființată de instanța de judecată procurorul a dat soluție și pentru fapta prevăzută de art.246 Cod penal, însă activitatea materială a fost analizată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.215 Cod penal.

Împotriva Ordonanței nr.193/P/2007 din 12.01.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa formulat plângere, conform art.275 - 278 Cod procedură penală, petentul.

Prin Ordonanța nr.285/II/2/2009 din 13.03.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa fost respinsă ca nefondată plângerea petentului, reținându-se că petentul nu a putut să dovedească cu probe plângerea formulată și că procurorul care a pronunțat soluția de scoatere de sub urmărire penală a avut în vedere toate probele administrate la dosarul cauzei.

Împotriva celor două ordonanțe a formulat plângere, conform art.2781Cod procedură penală, petentul solicitând admiterea plângerii și desființarea celor două ordonanțe atacate arătând că doamna avocat a completat ulterior, pe contractul de asistență juridică că datorează și 10% din suma pe care urma să o primească drept despăgubire.

Totodată, a arătat că nu a primit de la suma stabilită drept despăgubire de instanța civilă și dacă doamna avocat va face demersurile necesare recuperării acestei sume de la a, îi va plăti doamnei avocat suma datorată.

Analizând plângerea formulată din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, Curtea apreciază că plângerea este nefondată.

Organele de urmărire penală au efectuat toate activitățile care se impuneau în cauză, pentru corecta soluționare a acesteia.

Din analiza tuturor actelor de urmărire penală rezultă că doamna avocat a avut o poziție procesuală constantă, de nerecunoaștere a învinuirilor aduse arătând, cu argumente și probe, împrejurările concrete în care a fost încheiat contractul de asistență juridică între ea și petentul, arătând că acesta a fost încheiat cu respectarea Legii nr.51/1995 (legea avocaților).

Petentul a avut, în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată o atitudine oscilantă.

Inițial, a susținut că a fost pus să semneze, iar ulterior mențiunea că datorează "suma de 800 RON și 10% din suma actualizată la data judecării" a fost completată de doamna avocat.

Ulterior, fiind întrebat de ce a semnat în alb și într-un alt loc decât cel special pentru rubrica "Client", petentul și-a revizuit declarațiile arătând că doamna avocat a acoperit mențiunile suplimentare din contract și că el numai a semnat în locul indicat de doamna avocat.

Întrebat fiind de ce a semnat fără să citească, mai ales că petentul pretinde că știe să scrie și să citească și potrivit actelor de la dosar a avut mai multe procese pe rol, cunoscând regulile procesuale aplicabile, petentul a arătat că se grăbea la proces.

Se constată însă, față de cuprinsul mențiunii și modul de așezare în pagină a acesteia, în cuprinsul contractului de asistență juridică, că doamna avocat nu ar fi putut acoperi această mențiune cu degetul sau cu mâna, decât în mod evident, lucru care ar fi putut fi observat de petentul și acesta, cu minime diligențe, ar fi putut face verificările care se impuneau.

Inițial, la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, petentul a susținut chiar că semnătura de pe contract nu îi aparține (cu privire la mențiunea nou inserată) însă a refuzat în mod expres expertizarea scrisului.

Mai mult, din corespondența extrajudiciară purtată între el și doamna avocat, depusă la dosar în copie de doamna avocat și necontestată de petent, rezultă în mod indirect, că recunoaște că datorează suma respectivă, însă nu o poate plăti deoarece, la rândul său, nu a primit banii datorați de la conform Deciziei civile nr.20/R/12.01.2006 a Curții de APEL GALAȚI (dosar nr.1485/C/2005).

În fața instanței de judecată petentul și-a nuanțat poziția procesuală, arătând că este dispus să își retragă plângerea penală și să o "ierte" pe doamna avocat, cu condiția ca și aceasta să renunțe la executarea silită pornită împotriva sa.

Ulterior, petentul a arătat că nu a reușit recuperarea sumei datorate de sa conform Deciziei civile nr.20/R/12.01.2006 a Curții de APEL GALAȚI (dosar nr.1485/C/2005) și dorește ca doamna avocat să facă demersurile necesare, în numele său, fără vreo plată, pentru recuperarea creanței, situație în care va plăti doamnei avocat suma datorată.

Analizând întregul material probatoriu, Curtea apreciază că doamna avocat a acționat cu bună-credință și respectarea dispozițiilor legale, contractul de asistență juridică fiind încheiat cu respectarea prevederilor Legii 51/1995.

Doamna avocat a depus la dosarul instanței civile, chitanța pentru suma primită efectiv de la petentul și pe care părțile căzute în pretenții au fost obligate să o plătească intimaților.

Pentru diferența de onorariu datorată conform contractului de asistență juridică, doamna avocat a procedat la executarea silită a petentului.

Plângerea penală formulată de petentul împotriva doamnei avocat are un evident caracter șicanator (" jocandi causae") fiind formulată în mod evident pentru a opri executarea silită îndreptată împotriva sa și pentru aod etermina pe doamna avocat să renunțe la orice pretenții bănești.

Este de neadmis ca o persoană care a absolvit învățământul general obligatoriu, care știe să scrie și să citească, care a făcut față mai multor procese și cunoaște regulile de procedură, să semneze un contract de asistență juridică fără să-l citească, să semneze în alb, suplimentar, în altă parte decât la rubrica special destinată, pentru ca ulterior să invoce săvârșirea unor infracțiuni de către avocat, prin completarea ulterioară a contractului de asistență juridică.

De altfel, din actele depuse în fața instanței rezultă în mod direct că petentul recunoaște că datorează suma pretinsă doamnei avocat, dar nu are banii necesari, deoarece, la rândul său, nu a fost despăgubit conform dispozițiilor Deciziei civile 20/R/122.01.2006 a Curții de APEL GALAȚI.

Așa fiind și văzând și prevederile art.2781alin.8 lit.a Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondată, plângerea formulată de petentul împotriva Ordonanței nr.193/P/2007 din 12.01.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, menținută prin Ordonanța nr.285/II/2/2009 din 13.03.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.

Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală petentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea prezentului proces penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul (CNP:-, fiul lui și, născut la 13.11.1939 în comuna, județul B, cu domiciliul în Clipicești, comuna, județul V) împotriva Ordonanței nr.193/P/2007 din 12.01.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, menținută prin Ordonanța nr.285/II/2/2009 din 13.03.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI privind pe intimata (cu domiciliul în G,-, județul G).

Obligă pe petentul la plata către stat a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petentul și pentru intimata.

Pronunțată în ședință publică azi, 09 octombrie 2009.

PREȘEDINTE,

- -

Grefier,

- -

Red. /15.10.2009

Tehnored. -/21.10.2009

Președinte:Liviu Herghelegiu
Judecători:Liviu Herghelegiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 170/2009. Curtea de Apel Galati