Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 18/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 18/2010
Ședința publică din 23 februarie 2010
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Luminița Hanzer judecător
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat în examinare plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției procurorului adoptată la data de 3.06.2009 în dosarul 31/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, menținută prin rezoluția procurorului general din 09.11.2009, dată în dosar nr.943/II/2/2009.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul care se prezintă și în calitate de mandatar al petentei, cu procură judiciară autentificată de notar, apărătorul intimatului, avocat din cadrul Baroului M și intimatul, lipsă fiind petenta și intimații și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, în urma verificării înscrisurilor depuse de petentă prin mandatar, Curtea constată că plângerea adresată instanței este formulată în termenul prevăzut de lege, de 20 de zile.
Petentul solicită în temeiul art.129 pr.civ. efectuarea unei expertize la fața locului pentru a se afla adevărul, dar numai după data de 1 mai pentru că până la acea dată nu se poate vedea nimic. Arată că s-au efectuat mai multe rapoarte de expertiză și că este nemulțumit de modul cum s-a făcut partajarea.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii în probațiune formulate, aceasta neavând legătură cu dosarul penal care este pe rol, ci se referă la un dosar civil.
Apărătorul intimatului solicită respingerea cererii.
Intimatul solicită respingerea cererii, hotărârile pronunțate fiind legale și temeinice.
Deliberând, instanța respinge cererea formulată de mandatarul petentei, apreciind că proba cu cercetarea la fața locului nu are legătură cu obiectul cauzei.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea plângerii.
Petentul solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor atacate și restituirea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. În dosar nr.5843/1994 al Judecătoriei Baia Mare, expertul a efectuat o expertiză în favoarea fratelui petentei, numitul, iar judecătoarea a soluționat în mod defectuos această cauză. Prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul 5843/1994 petenta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ca prin hotărâre să se stabilească masa succesorală rămasă după defunctul și să se dispună partajarea prin atribuirea tuturor bunurilor reclamantei, aceasta fiind moștenitoarea legală și testamentară cu titlu universal. S-au efectuat mai multe expertize pentru identificarea bunurilor care intrau în masa succesorală, instanța apreciind că cea mai justă partajare este cea propusă de intimatul în varianta III. Hotărârea instanței a fost pronunțată abuziv, cu încălcarea dispozițiilor legale. Solicită tragerea la răspundere penală a intimaților pentru infracțiunile arătate în plângerea depusă la dosar.
Reprezentantul Parchetului solicită în temeiul art.278/1 alin.8 lit.a pr.pen. respingerea plângerii formulate de petenți ca nefondată și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Petiționarii urmăresc pe calea plângerii adresate procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJo suplimentare a gradului de jurisdicție din procesul civil, ceea ce este inadmisibil. O hotărâre judecătorească irevocabilă trebuie respectată pentru că a intrat în puterea autorității de lucru judecat. În mod corect s-a dispus netrimiterea în judecată, deoarece fapta nu există.
Apărătorul intimatului solicită respingerea plângerii formulate de petenți ca nefundat și menținerea ca legale și temeinice a rezoluțiilor atacate. Petenții sunt nemulțumiți de partajarea aleasă de instanță, însă hotărârea este irevocabilă. Nu s-a făcut dovada că magistratul a săvârșit o faptă penală. Solicită obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare conform chitanței depuse la dosar, reprezentând onorariul avocațial în sumă de 1000 lei și deplasarea la instanță de la Târgu L, dus-întors ( 230 Km), în sumă de 70 lei, conform bonului de benzină depus la dosar.
Intimatul solicită respingerea plângerii formulate de petenți ca nefondate și menținerea ca legale și temeinice a rezoluțiilor atacate. Solicită obligarea petenților la plata cheltuielilor judiciare reprezentând deplasarea la instanță de la BM( depune biletul de transport în valoare de 27 lei un drum) și contravaloarea unei zile de lucru (100 lei).
CURTEA
Deliberând reține că prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ și înregistrată sub nr. 1077/VIII/1/07.12.2009 petenții și au solicitat desființarea rezoluțiilor nr. 31/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ și nr. 943/II/2009 a Prim procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ și reluarea cercetărilor față de numiții, judecătoare la Judecătoria Baia Mare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.pen., expert tehnic judiciar și pentru comiterea infracțiunilor "începând cu art. 192-194-213-219-215, 215/1-217-220-246-247-249-257" din Codul penal și a solicitat să fie cercetate aceste persoane în prezența sa.
Plângerea a fost motivată, în primul rând, arătându-se că este greșită rezoluția nr. 943/II/2009 a Prim procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ prin care plângerea împotriva Rezoluției nr. 31/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJa fost respinsă ca tardivă și față de lipsa calității procesuale a petentului deoarece, după primirea acestei rezoluții în data de 3 iunie 2009, s-a adresat cu plângere Prim procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ în data de 22.06.2009, soluționată prin referatul nr. 495/VIII/1/2009 din 3 iulie 2009, iar după primirea acestuia, în data de 20 iulie 2009 s-a adresat din nou Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ cu o plângere, la care nu a primit răspuns, după care a reiterat plângerea sa în data de 29 octombrie 2009, soluționată prin rezoluția nr. 943/II/2009 a Prim procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
Cu privire la lipsa calității procesuale a petentului, acesta invocă dispozițiile art. 222 al. 5.proc.pen.
Pe fond, petenții au arătat că nu s-au efectuat acte de urmărire penală și că faptele reclamate sunt probate.
S-au acvirat dosarele nr. 31/P/2009 și nr. 943/II/2/2009, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ în care s-au pronunțat rezoluțiile atacate.
Procedând la soluționarea plângerii prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Inițial, petenta s-a adresat cu plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Lăpuș, înregistrată sub nr. 115/P/2009 din 24.02.2009, plângere prin care petenta solicita cercetarea numiților (frate), (expert tehnic judiciar de specialitate agricultură) și judecătoare la Judecătoria Baia Mare ).
În esență, reclamanta a sesizat faptul că în dosar nr. 5843/1994 al Judecătoriei Baia Mare, expertul a efectuat o expertiză în favoarea fratelui ei, numitul, iar judecătoarea a soluționat "defectuos și fals" această cauză. A susținut că au fost comise infracțiuni prevăzute de Codul penal "începând cu art. 192-194-213-219-2152151-217-220-246-247-249-257" din Codul penal și a solicitat să fie cercetate aceste persoane în prezența sa.
Prin ordonanța emisă de procuror la data de 4 martie 2009, în dosar nr. 115/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Lăpuș, s-a dispus, în temeiul art. 42, rap. la art. 45 alin. 1 și alin. 12. proc.pen. precum și art. 209 alin. 4 și art. 281 alin. 1, pct. 1, lit. b din proc.pen. declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, având în vedere "calitatea făptuitoarei, de judecător la Judecătoria Baia Mar e".
Prin Rezoluția nr. 31/P/2009 din 03.06.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJs -a dispus neînceperea urmăririi pena1e față de judecătoarea, de la Judecătoria Baia Mare (în prezent judecătoare la Tribunalul Maramureș ), pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246.pen, precum și neînceperea urmăririi penale față de, expert tehnic judiciar și pentru infracțiunile prev. de "art. 192-194-213-219-215-2151-217-220-246-247-249257" pen.
Potrivit susținerilor petenților această rezoluție a fost primită în data de 3 iunie 2009.
Deși se afirmă că la data de 22.06.2009 petenta a formulat plângere împotriva acestei rezoluții, susținerea nu este confirmată de probele existente la dosar. Petenții fac trimitere la înscrisul intitulat "plângere" ( 18 dos. fond), însă în conținutul acestui înscris nu se face referire în nici un mod la rezoluția nr. 31/P/2009 din 03.06.2009, ci se reiterează motivele plângerii inițiale, respectiv cauza litigiului civil avut cu numitul și nemulțumirea cu privire la hotărârile pronunțate referitor la modul de partajare a masei succesorale, solicitându-se în final concursul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ pentru efectuarea unei cercetări la fața locului în vederea analizei fiecărei parcele de teren, modul de cultură și fertilitatea solului.
Constatându-se că o plângere similară a făcut obiectul dosarului nr. 31/P/2009 și că nu există indicii cu privire la comiterea vreunei fapte prevăzute de legea penală, prin Referatul nr. 495/VIII/1/2009 din 3 iulie 2009 s-a clasat și arhivat lucrarea ( 23 dos. fond).
În acest context, plângerea datată 20 iulie 2009 ( 24 dos. fond) și, cu atât mai mult cea înregistrată la 2.11.2009 ( 5 dos. 943/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ ) și care vizează expres rezoluția nr. 31/P/2009 depășește termenul de 20 zile prevăzut de art. 278 al. 3.proc.pen. potrivit căruia "în cazul rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2".
Referitor la lipsa calității procesuale a petentului, Curtea constată că este corectă deoarece petentul nu a formulat sesizare, nu este persoană interesată și nici persoană ale cărei interese legitime au fost lezate astfel cum se specifică în art. 275.proc.pen. și art. 278 al. 3 și al. 3/1 proc.pen.
Pe fond, Curtea reține că prin acțiunea civilă înregistră la Judecătoria Baia Mare, sub dosar nr. 5843/1994, reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul ( fratele ei), ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească masa succesorală rămasă după defunctul, decedat la 26.02.1994 și să se dispună partajarea prin atribuirea tuturor bunurilor reclamantei, aceasta fiind moștenitoarea legală și testamentară cu titlu universal, pârâtul urmând a fi obligat să suporte cheltuielile de înmormântare, despăgubiri în sumă de 490.000 lei, recolta de fânețe, fructe și cereale pe care pârâtul a distrus-o și cheltuielile ocazionate de obtinerea titlului de proprietate.
În cauză a fost efectuată o expertiză de către expertul, pentru identificarea bunurilor mobile care intrau în masa succesorală a defunctului, o expertiză efectuată de către expertul G, pentru identificarea bunurilor imobile (construcții) și o altă expertiză efectuată de către expertul, cu privire la identificarea și partajarea terenurilor menționate într-un titlu de proprietate (nr. 60085/12/11.04.1995). Cu privire la terenurile menționate în titlul de proprietate, instanța a apreciat că cea mai justă partajare este cea propusă de expertul în varianta III de partajare.
Prin sentința civilă nr. 3118/1998, din 7.05.1998, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 5843/1994 ( judecător ), a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul, și, între altele, s-a constatat componența masei succesorale rămasă după defunctul și vocația succesorală a reclamantei în calitate de fiică și a pârâtului în calitate de fiu, a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârât în contradictoriu cu reclamanta și s-a dispus reducerea liberalității făcută de defunct în favoarea reclamantei, prin testamentul autentificat sub nr. -/31.01.1994 la notariatul de Stat B M, până la cotitatea disponibilă de 1/3 parte, s-a predat succesiunea defunctului reclamantei și pârâtului și s-a dispus partajarea masei succesorale, terenurile menționate în titlul de proprietate nr. 60085/1995, fiind atribuite conform variantei III din expertiza efectuată de expertul.
Tribunalul Maramureș, Secția civilă, prin decizia civilă nr. 40/A/1999, din 14.01.1999, pronunțată în dosar nr. 3238/1998, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta, iar Curtea de APEL CLUJ, Secția civilă, prin decizia civilă nr. 2130/1999, din 24.11.1999, pronunțată în dosar nr. 1545/1999, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 317/2000, din 10 februarie 2000, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, Secția civilă, în dosarul nr. 5444/1999, a fost respinsă ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 2130/1999, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, în dosarul nr. 1545/1999, iar prin decizia civilă nr. 916/2000, din 19 aprilie 2000, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr. 1551/2000, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de reclamanta împotriva deciziei nr. 317/2000, pronunțată de C a de APEL CLUJ în dosar nr. 5444/1999 și contra deciziei nr. 2130/1999, pronunțată în dosar nr.1545/1999 al Curții de APEL CLUJ.
Toate hotărârile judecătorești amintite mai sus sunt irevocabile.
Din cuprinsul plângerii formulată de petentă împotriva judecătoarei amintită mai sus, se desprinde ideea că hotărârea ar fi fost pronunțată abuziv, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie.
Potrivit art. 246.pen. constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
În ce privește activitatea judecătorilor, atribuțiile lor de serviciu se circumscriu soluționării cauzelor cu care sunt investiți, respectiv interpretării și aplicării dispozițiilor legale, în acord cu principiile dreptului substanțial și ale celui procedural. Eventualele erori apărute în acest proces de interpretare și aplicare a legii, nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu, în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, aceasta fiind, de altfel și justificarea existentei lor.
În acest context, nemulțumirile părților dintr-un proces civil cu referire la modul concret de soluționare a cauzei, trebuie să îmbrace forma căilor de atac în limitele recunoscute de lege, iar atunci când hotărârile judecătorești devin irevocabile, cum este cazul în speță, ele trebuie respectate pentru că au intrat în puterea lucrului judecat, fiind imposibilă o suplimentare a gradelor de jurisdicție prin promovarea unei plângeri penale împotriva magistraților care au soluționat cauza civilă.
De altfel, petenta, nemulțumită de hotărârea pronunțată de judecătoarea, a și exercitat căile de atac prevăzute de lege, dar instanțele de control judiciar le-au respins ca nefondate, constatând că acea sentință care o nemulțumește pe reclamantă este temeinică și legală.
În consecință, pretinsa faptă de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sesizată de către reclamantă ca fiind comisă de către judecătoarea, nu există, astfel că în mod temeinic s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceasta în temeiul art. 228 alin. 1 și art. 10 1it. a proc.pen.
În ceea ce-l privește pe expertul, în sarcina acestuia nu se poate reține săvârșirea vreunei fapte prevăzută de legea penală, deoarece, fiind numit pentru efectuarea expertizei tehnice, nu a făcut altceva decât să identifice terenurile menționate în titlul de proprietate și să propună mai multe variante de partajare a bunurilor, dintre care instanța de fond a ales-o pe cea care a apreciat că ține cont de folosința faptică a terenurilor.
În legătură cu numitul, fratele reclamantei, pârât în cauza civilă, este de reținut că nici în sarcina acestuia nu se poate reține săvârșirea vreunei fapte prevăzută de legea penală, deoarece nu a făcut altceva decât să-și formuleze apărările în fața instanței de judecată, inclusiv prin formularea unei cereri reconvenționale, adică uzând de căile prevăzute de lege.
Referitor la plângerea adresată instanței de către petentul, Curtea reține că din perspectiva dispozițiilor art. 275.proc.pen. și art. 278 al. 3 și al. 3/1 proc.pen. este inadmisibilă. Aserțiunea de mai sus este justificată și prin practica judiciară recentă a instanței supreme care arată că "plângerea împotriva rezoluțiilor procurorului de netrimitere în judecată poate fi formulată, în temeiul art.2781proc.pen. de persoana vătămată sau de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, fie personal, fie prin mandatar, împuternicit prin procură să introducă plângerea. Prin urmare, plângerea introdusă de o persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, în baza unui mandat special prin care a fost împuternicită să acționeze într-o altă cauză, ori în baza unui mandat ulterior datei la care a fost introdusă plângerea, este inadmisibilă, nefiind introdusă de o persoană care are calitatea cerută de lege pentru a formula plângerea".
Este adevărat că petentul a depus în instanță procura judiciară autentificată sub nr. 54/20.01.2010 ( 42 fond), însă mandatul acordat de către petenta nu are ca obiect introducerea plângerii, ci doar reprezentarea acesteia la termenele de judecată în prezenta cauză.
Pentru toate motivele expuse, în temeiul art. 278/1 al. 8 lit. a proc.pen. va respinge ca nefondată plângerea petentei și ca inadmisibilă plângerea petentului, iar rezoluțiile atacate se vor menține în totalitate ca fiind legale și temeinice.
Făptuitorii și au solicitat obligarea petenților la plata de cheltuieli judiciare ocazionate cu soluționarea prezentei cauze, respectiv 54 lei reprezentând contravaloarea transportului pe ruta B M-C N și retur și 100 lei contravaloarea unei zile de muncă (sens în care a depus bilete de călătorie- 60 dos. fond) și 1070 lei reprezentând 1000 lei onorariu avocațial ( 41 dos. fond) și 70 lei combustibil ( 61 dos. fond).
Curtea constată probate integral pretențiile făptuitorului potrivit înscrisurilor menționate și, parțial, în limita sumei de 54 lei cererile făptuitorului urmând a fi admise ca atare, iar în temeiul art. 193 al. ultim. proc.pen se va dispune obligarea fiecărui petent la plata a câte 27 lei câtre făptuitorul și câtre 535 lei către făptuitorul.
Potrivit art. 192 al. 2.proc.pen. fiecare petent va fi obligat să plătească câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenții și, ambii domiciliați în localitatea, nr.200, comuna, jud.M, împotriva rezoluției nr.943/II/2/2009 din 09.11.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă de APEL CLUJ.
Obligă petenții să plătească câte 27 lei cheltuieli judiciare către făptuitorul și câte 535 lei către făptuitorul.
Obligă fiecare petent să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu făptuitorul și petentul și de la comunicare cu restul părților.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.//
3 ex./15.03.2010
Președinte:Luminița HanzerJudecători:Luminița Hanzer
