Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - art. 2781Cod Procedură penală -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE FOND

DECIZIE PENALĂ Nr. 2

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Doru Filimon Judecător

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

Pe rol, soluționarea plângerii penale formulate de petentul - domiciliat în comuna, județ D - împotriva rezoluției nr. 371/P/2008 din 17 iunie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și rezoluției nr. 1383/II/2/2008 din 21 iulie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimata - avocat.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat ales reprezentând pe; și, lipsă (în calitate de moștenitori ai petentului); totodată, a lipsit și intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat, având cuvântul pentru moștenitorii petiționarului, numiții, și, solicită admiterea plângerii și începerea urmăririi penale pentru faptele și infracțiunile reclamate și trimiterea cauzei la procuror, deoarece cercetarea penală nu este completă în condițiile în care nu s-a dispus cu privire la toate infracțiunile reclamate și nu s-au administrat toate probele care erau necesare și utile cauzei.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a plângerii ca neîntemeiată și obligarea petentului la cheltuieli judiciare către stat, deoarece, în cauză nu au rezultat date - din probele complet administrate - care să confirme existența elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune și de fals material sub înscrisuri private și deci, nu mai era necesar să se pronunțe și cu privire la uzul de fals.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA.

Asupra plângerii penale de față;

Prin plângerea formulată pe rolul instanței la data de 17 august 2009 și înregistrată sub nr-, petiționarul a criticat soluția dată prin rezoluția nr. 1383/II/2/2008 din 21 iulie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, conform dispozițiilor art. 2781Cod Procedură penală.

În motivarea plângerii, petentul a susținut că soluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA este netemeinică și nelegală, fiind rezultatul unei aprecieri eronate a probelor administrate în cauză, întrucât, organul de urmărire penală s-a rezumat doar la a constata anumite inadvertențe între declarațiile părții vătămate și cele ale martorilor și la a-și însuși afirmațiile intimatei, fără a ține seama de împrejurarea că aceste inadvertențe s-au datorat vârstei sale înaintate și stării de sănătate precare, dar și presiunilor psihice la care a fost supus, fiind în situația de a-și pierde toate bunurile, inclusiv casa în care locuiește.

A solicitat astfel admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor date de procurorul de caz și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA în speță și începerea urmăririi penale față de intimata pentru faptele reclamate în plângerea inițială formulată, deoarece s-a dovedit că aceasta din urmă a încercat să scoată la licitație toate bunurile sale pentru a recupera suma exorbitantă de 800.000 lei reprezentând contravaloarea onorariului de succes și care a fost inserată în mod fraudulos în contractul nr. 33 din 16 decembrie 2006.

În vederea unei juste soluționări a plângerii, instanța a dispus atașarea dosarului de urmărire penală nr. 371/P/2008 în care s-a dispus de către procurorul de caz soluția de neîncepere a urmăririi penală criticată de petent în cauză. De asemenea, s-a depus, în xerocopie, rezoluția nr. 1383/II/2/2008 din 21 iulie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

Din analiza actelor premergătoare existente la dosarul de urmărire penală, instanța reține următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 21 aprilie 2008, persoana vătămată a solicitat efectuarea de cercetări penale față de avocata pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, susținând în esență că, deși a fost de acord ca intimata, în calitate de avocat, să-i reprezinte interesele pe parcursul judecării cauzei aflată pe rolul Judecătoriei Craiova cu nr-, având ca obiect "partaj succesoral", aceasta nu a încheiat contractul de asistență juridică, deși i s-a solicitat și i-a achitat onorariul în sumă de 1.000 lei, respectiv 3.000 lei.

De asemenea, a arătat că intimata i-a solicitat semnarea "în alb" a unui contract de asistență juridică, lucru pe care l-a făcut, însă la data de 28 martie 2008 primit o somație emisă de BEJ, prin care i se solicita să achite suma de 800.000 euro reprezentând "onorariu de succes" înscris în contractul de asistență juridică pe care îl semnase "în alb". A precizat că nu a fost niciodată de acord să achite avocatei un astfel de onorariu, recunoscând că, pe parcursul discuțiilor cu aceasta, a fost de acord să-i achite 10% din contravaloarea bunurilor dobândite în urma partajului care, în nici un caz, nu pot fi evaluate la o valoare așa de mare încât "onorariul de succes" să poată fi evaluat la o asemenea sumă.

Procurorul de caz, prin rezoluția nr. 371/P/2008 din 17 iunie 2009, dispus în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. 6 rap la art. 10 lit. a Cod penal, neînceperea urmăririi penale față de avocata - din cadrul Baroului D - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art. 215 alin. 1 - 3 și art. 290 Cod penal, precum și art. 9 din Legea 241/2005.

Pentru a pronunța această soluție, s-a constatat în esență că probatoriul administrat de organele de urmărire penală nu a dovedit faptul că intimata ar fi indus în eroare pe petentul cu prilejul încheierii contractelor de asistență juridică nr. 14 din 04 aprilie 2006 și nr. 33 din 16 decembrie 2006, iar între declarațiile persoanei vătămate - pe de o parte - dar și între declarațiile acesteia și ale martorului, fiul acesteia - pe de altă parte - există numeroase contradicții care pun sub semnul întrebării veridicitatea afirmațiilor făcute de către cei doi.

De altfel, nu a rezultat faptul că avocata a completat contractele de asistență juridică menționate după ce acestea au fost semnate "în alb" de către petent, menționându-se că, din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică cu nr. -/29.05.2008, a rezultat că atât semnătura existentă la rubrica "client" în cuprinsul contractului cu nr. 14/04.04.2006, cât și cea existentă în cuprinsul contractului nr. 33/16.12.2006, au fost efectuate de petiționar.

Din actele premergătoare a rezultat și că, pentru sumele încasate, intimata a eliberat chitanțele cu nr. - din 04.04.2007 și - din 27.02.2007.

Împotriva acestei rezoluții, a formulat plângere la procurorul ierarhic superior petentul, iar prin rezoluția nr. 1383/II/2/2008 din 21 iulie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, în baza dispozițiilor art. 275 și următoarele Cod Procedură penală, s-a dispus admiterea în parte a plângerii, în sensul modificării temeiului juridic al soluției de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea prev de art. 215 alin. 1 - 3 Cod penal, prin reținerea cazului prev de art. 10 lit. b Cod Procedură penală, cu menținerea celorlalte dispoziții din rezoluția nr. 371/P/2008.

Pentru a pronunța această soluție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAa constatat că sunt întemeiate criticile petentului privitoare la disproporția dintre valoarea onorariului de succes și cota de 1/10 din valoarea drepturilor litigioase ce ar fi revenit beneficiarului contractului de asistență juridică, aspect ce ar putea pune în discuție caracterul moral al contractului, ori existența dolului, referitor la care numai instanța civilă are competența de a se pronunța.

Astfel, s-a constatat că temeiul juridic al soluției de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea prev de art. 215 alin. 1 - 3 Cod penal, îl constituie prevederile art. 10 lit. b Cod Procedură penală și nu cele ale art. 10 lit. a Cod Procedură penală.

La data de 12 noiembrie 2009, apărătorul angajat al petentului, a depus la dosar o cerere privind introducerea în cauză în calitate de moștenitori ai acestuia, pe numiții: - soție supraviețuitoare, - fiică și - fiul, precizând că petentul a decedat, depunând în acest sens la dosar certificatul de deces, precum și o serie de acte de stare civilă ale moștenitorilor.

Curtea apreciază că plângerea formulată de petentul este fondat și urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Așa cum rezultă din sesizarea adresată procurorului, partea vătămată a înțeles să reclame mai multe fapte pe care ea le-a apreciat că ar întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, ori procurorul, nu s-a pronunțat decât pe infracțiunile de înșelăciune prev de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal și de fals sub semnătură privată prev de art. 290 Cod penal, omițând să se pronunțe și cu privire la infracțiunea prev de art. 291 Cod penal.

Pe de altă parte, cercetările efectuate în cauză sunt superficiale și incomplete, ele neavând la bază o verificare temeinică a susținerilor părții vătămate.

Astfel, deși era necesar ca expertiza scrisului și cercetarea penală să stabilească cine sunt persoanele care au întocmit scrierea și subscrierea din cele două contract e de asistență juridică, acest lucru nu s-a clarificat, expertului cerându-i-se doar să stabilească pe baza unor probe de scris luate doar de la partea vătămată, dacă elementele contestate din cele două înscrisuri aparțin sau nu acestuia, când, în mod normal ar fi trebuit să se pronunțe și dacă aceste elemente contestate au fost scrise de persoana reclamată - respectiv avocat, dacă au fost scrise în aceeași împrejurare și cu același instrument scriptural.

De asemenea, la dosar nu există date din care să rezultă dacă cele două contracte de asistență juridică - respectiv nr. 33 din 16.12.2008 și nr. 14 din 04.04.2006 - sunt înregistrate în evidența cabinetului de avocatură și dacă în baza acestor contracte, în evidențele contabile s-au înregistrat sume de bani reprezentând contravaloarea onorariului, care este valoarea acestor sume și la ce dată au fost încasate.

Completarea expertizei grafice a scrisului este necesară, cu atât mai mult cu cât martorul consideră că semnătura și seria buletinului din cuprinsul contractului de asistență juridică nr. 14, nu aparțin tatălui său, iar tatăl martorului - partea vătămată, faptul că, în contractul nr. 14, seria actului de identitate ar fi fost scrisă personal de el.

De asemenea, Curtea apreciază că, pentru stabilirea împrejurărilor în care s-au întocmit cele două contracte, este necesar, pe lângă ridicarea de probe de scris atât de la avocatul reclamat - ținându-se seama de dizabilitatea pe care o are acesta (lipsa unui braț)- cât și de la fiul acestui reclamant, avocat în cadrul aceluiași cabinet.

În acest sens, este necesară reaudierea avocatului, aceasta urmând să indice persoana care a completat cu scriere de mână rubricile netipărite ale celor două contracte, precum și persoanele care au aplicat semnăturile pe aceste contracte, precum și verificarea momentului în care apărătorul a depus pentru fiecare contract delegația de asistență juridică la dosarul cauzei, ridicându-se copii de pe delegație și de pe încheierea de ședință.

În raport de susținerile avocatului reclamat și de concluziile noului raport de expertiză a scrisului care va fi realizat, urmează să se dispună și alte probe care apar ca necesare.

Cu motivarea reținută, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. b Cod Procedură penală, plângerea va fi admisă, se va desființa rezoluția și se va trimite cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale.

Văzând și dispozițiile ar 192 alin. 3 Cod Procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂR ĂȘ T:

Admite plângerea formulată de petentul - domiciliat în comuna, județ D - împotriva rezoluției nr. 371/P/2008 din 17 iunie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și rezoluției nr. 1383/II/2/2008 din 21 iulie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimata - avocat.

Desființează rezoluția din 17.06.2009 cu nr. 371/P/2009 și trimite cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale.

Sentință cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru părțile lipsă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2010.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red. jud.: -

Dact. 3 ex./ - 15.03.2010

Președinte:Doru Filimon
Judecători:Doru Filimon

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Craiova