Plangere impotriva rezolutiei procurorului.
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
HOTĂRÂREA Nr. 92
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea plângerii penale formulată de petentul cu domiciliul ales în satul și comuna, județul I împotriva rezoluției procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI nr.416/P/2008 din data de 28 octombrie 2008- REJUDECARE.
La apelul nominal, făcut în ședință public se prezintă petentul, asistat de avocat, apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimatul
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care;
Petentul depune la dosar înscrisuri - 14 file - în susținerea plângerii.
Nemaifiind cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, având cuvântul, pentru petent, solicită admiterea plângerii, precizând că a arătat în motivarea acesteia, în mod concret, care sunt nemulțumirile petentului. Susține apărarea că s-a făcut dovada în mod clar că aceste infracțiuni au fost săvârșite și chiar dacă fapta este prescrisă, făptuitorul nemaiputând fi tras la răspundere pentru aceste fapte, petentul dorește ca instanța să recunoască existența ori inexistența faptei. În cauză nu s-a făcut cercetare cu privire la existența ori inexistența faptei, constatându-se doar că fapta este prescrisă.
Petentului i-au fost aduse mari prejudicii ca urmare a săvârșii acestor infracțiuni de fals și uz de fals de către intimatul Acesta și-a pierdut serviciul - fiind polițist, a fost dat afară din serviciu - a fost condamnat și a suferit și suferă și în prezent prejudicii incomensurabile. De altfel este vorba și despre infracțiunea de instigare întrucât, martorul audiat a fost instigat să dea declarație deși s-a făcut dovada că este o persoană cu handicap, și a fost audiat în lipsa unui reprezentant legal.
În concluzie, avocat solicită admiterea plângerii în sensul ca instanța să constate existența faptelor, având în vedere și probatoriul existent la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea plângerii formulată de petentul, apreciind că soluția atacată este legală și temeinică. Codul d e procedură penală împiedică în cauzele în care se constată existența unui obstacol efectuarea de cercetări. Petentul este interesat să se stabilească dacă au existat sau nu infracțiunile, însă, nu se pot efectua cercetări împotriva unei persoane, după 11 ani, în condițiile în care s-a constatat intervenția prescripției, prin urmare și incidența disp.art. 10 lit.g Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunilor sesizate de către petent.
În concluzie, pune concluzii de respingere a plângerii formulată de petent nefondată.
Petentul, personal, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul său, în sensul că dorește sa i se comunice dacă a existat sau nu fapta.
Declarând dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii de față;
Prin plângerea formulată, petentul a solicitat desființarea rezoluției din 28.10.2008 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 416/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul șef de poliție judiciară G sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, falsul material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 1,2 Cod penal, falsul intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal și uzul de fals prev. de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal.
Prin plângerea formulată, petentul a criticat soluția dată de procuror, susținând că deși s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale trebuiau continuate cercetările pentru a se constata existența faptelor reclamate și săvârșirea lor de către făptuitorul
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului nr. 416/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, constată următoarele:
Petentul a formulat plângere împotriva comisarului șef de poliție judiciară G sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1,2 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal și uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal.
Prin plângerea formulată, petentul a reclamat faptul că în cursul anului 1997 lucrătorul de poliție - căpitan în cadrul Poliției orașului Tg., județul I - și-a exercitat în mod abuziv atribuțiile de serviciu, cu ocazia efectuării cercetării penale în dosarul penal nr. 285.331/1997, în sensul întocmirii în fals a unor înscrisuri și fără a fi desemnat prin ordin al ministrului de interne.
Prin rezoluția din 28.10.2008 dată în dosarul nr. 416/P/2008, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul G, în temeiul prevederilor art. 228 alin. 6 Cod procedură penală și art. 10 lit. "g" Cod procedură penală.
Pentru a se dispune astfel, s-a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
La data de 27.10.2008 a fost înregistrată în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI plângerea numitului formulată împotriva comisarului șef de poliție judiciară G, înaintată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași prin adresa nr. 1167/VIII/1/2008, din data de 21.10.2008, împreună cu referatul procurorului, întocmit la data de 20.10.2008, în cuprinsul căruia se reține faptul că, având în vedere calitatea persoanei cercetate, competența revine Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
În cuprinsul plângerii persoana vătămată a menționat că, solicită cercetarea penală a polițistului G, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului I, pentru săvârșirea infracțiunilor "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor", "falsul material în înscrisuri oficiale", "falsul intelectual" și "uzul de fals".
A sesizat faptul că, la data de 28.08.1997 polițistul G, având la data respectivă gradul militar d e căpitan, a întocmit în fals în dosarul penal nr. 285.331/1997, înregistrat în cadrul Poliției Orașului Tg., județul I, 2 (două) înscrisuri denumite "dovadă" și "proces-verbal".
Procesul-verbal, datat 28.08.1997, consemna împrejurarea că, a ridicat de la un număr de 7 (șapte) saci cu, în prezența martorului asistent, martor care ar fi semnat la mențiunea "martor asistent".
Dovada atestă faptul că, polițistul Gap redat numitei, având calitatea de gestionar la cantina "-" Tg., un număr de 7 (șapte) saci cu, în greutate totală de 293 (douăsutenouăzecișitrei) kg, înscris care ar fi fost semnat de către susnumită la mențiunea "am primit".
În realitate, conform susținerilor pe care le-ar fi făcut față de persoana vătămată, cele două înscrisuri nu au fost semnate de către aceasta, persoană care nu a primit nici cantitatea de atestată în cuprinsul lor.
Polițistul Gaî ntocmit procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 27.08.1997, consemnând că, a fost sesizat telefonic de către o persoană care a refuzat să-și decline identitatea despre faptul că, în noaptea de 04/05 august 1997 s-a sustras cantitatea de 1.000 kg dintr-o remorcă parcată la stația "" aparținând "-" Tg., înscris în baza căruia "a fost înființat" dosarul nr. 285.331/1997, în care a administrat acte de cercetare penală deși nu a fost desemnat prin ordin al Ministrului de Interne.
Ordinul șefului Inspectoratului de Poliție al Județului I de desemnare a polițistului G pentru efectuarea cercetării penale speciale a fost dispus sub nr. 0324 abia la data de 28.11.1997 ori acesta a efectuat acte de cercetare penală începând cu data de 27.08.1997.
Din examinarea conținutului prezentei plângeri penale și a celei care a determinat înregistrarea dosarului penal nr. 293/P/2008 s-a constatat că, ambele sesizări au conținut identic sub aspectul subiectului activ cât și a împrejurărilor de fapt care constituie obiectul lor.
Se constată că, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare față de ofițerul de poliție judiciară G deoarece, a intervenit prescripția răspunderii penale, fiind incident cazul reglementat de prevederea art. 10 lit. "g" Cod procedură penală, din următoarele motive de fapt:
Comisarul șef de poliție judiciară G își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului I, având funcția de șef al Serviciului,.
Infracțiunile sesizate de către partea vătămată au fost săvârșite în cursul anului 1997.
În cauză a intervenit prescripția răspunderii penale a persoanei cercetate, reglementată de prevederea art. 121 Cod penal.
De la data săvârșirii infracțiunii s-a scurs o perioadă mai mare de 5 ani, care echivalează cu termenul de prescripție, în conformitate cu dispoziția art. 122 aliniatul 1 litera "d" Cod penal și se socotește de la data săvârșirii infracțiunii, potrivit art. 122 aliniatul 2 Cod penal. Termenul de prescripție este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 (cinci) ani.
Infracțiunea "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor" prev. de art. 246 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Infracțiunea "falsul material în înscrisuri oficiale" prev. de art. 288 aliniatele 1-2 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Infracțiunea "falsul intelectual" prev. de art. 289 aliniatul 1 Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Infracțiunea "uzul de fals" prev. de art. 291 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, când înscrisul este oficial.
Termenul de prescripție s-a împlinit în anul 2002.
Chiar dacă împrejurările de fapt sesizate ca fiind săvârșite de către ofițerul de poliție judiciară G nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală în perioada efectuării cercetării penale a numitului, în calitate de inculpat în dosarul penal nr. 584/P/1997 al Parchetului Militar Iași, fiind descoperite, conform susținerii sale, în cursul lunii iulie 2008, intervenirea prescripției ca unul din cazurile imperativ și limitativ reglementate de art. 10 Cod procedură penală face inoperantă din punct de vedere procedural penal urmărirea penală a persoanei considerate ca fiind făptuitoare.
, care în anul înregistrării dosarului penal avea calitatea de subofițer de poliție cu gradul de plutonier în cadrul Poliției Orașului Tf., județul I, a fost cercetat, în stare de libertate în calitate de inculpat, de către procuror militar din cadrul Parchetului Militar Iași în dosarul penal nr. 584/P/1997 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 lit. "a,e,g" Cod penal, împreună cu coinculpații militari, sergent major, sergent major Chele și coinculpatul civil.
Prin rechizitoriul din data de 28.11.1997 s-a dispus trimiterea în judecată, fiind sesizat Tribunalul Militar Iași, iar, prin sentința nr. 79, din data de 23.03.1998, a Tribunalului Militar Iași, în dosarul nr. 9/1998 s-a dispus condamnarea inculpatului plutonier la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii "furtul calificat" prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 literele "a,e și g" Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. ultim Cod penal și a art. 76 lit. "c" Cod penal.
Sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr. 136/27.04.1999 a Curții Militare de Apel București, urmare a respingerii ca nefondate a recursurilor declarate de inculpați.
În urma plângerii formulate de petent, soluția adoptată în dosarul nr. 416/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa fost supusă controlului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI care, prin rezoluția nr. 1107/II/2/2008 din 24.11.2008 a respins ca neîntemeiată plângerea și a menținut rezoluția de neîncepere a urmăririi penale.
Fiind investită cu judecarea plângerii promovate de petentul în condițiile art. 2781Cod procedură penală, Curtea constată că soluția dată de procuror este legală și temeinică, bazându-se pe o corectă analiză și o justă evaluare a actelor și lucrărilor prin prisma dispozițiilor legale aplicabile.
Potrivit dispozițiilor art. 228 alin. 4 și 6 Cod procedură penală dacă din cuprinsul actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, procurorul confirmă prin rezoluție propunerea organului de urmărire penală de a nu se începe urmărirea penală.
În cadrul actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii în vederea începerii sau nu a urmăririi penale, procurorul a administrat legal un material probator suficient să confirme împrejurarea că în cauză există unul din cazurile ce împiedică începerea urmăririi penale, respectiv cel prevăzut de art. 10 lit. "g" Cod procedură penală.
În raport cu data faptelor de natură penală reclamate, cu incriminările și limitele de pedeapsă prevăzute de lege s-a reținut corect că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, condiții în care potrivit art. 228 alin. 1 Cod procedură penală nu este legal posibilă începerea urmăririi penale.
Nefiind începută urmărirea penală, lipsește cadrul procesual legal în care s-ar putea stabili vinovăția sau nevinovăția persoanei cercetate.
De altfel, petentul nu contestă incidența cazului referitor la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, însă, este nemulțumit de faptul că nu au fost continuate cercetările, nemulțumire neîntemeiată deoarece potrivit art. 13 alin. 1 Cod procedură penală în caz de prescripție numai învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, iar, nu și persoana ce se consideră prejudiciată prin comiterea faptelor.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de numitul G este legală și temeinică, neexistând motive care să justifice desființarea ei, astfel că în baza art. 2781alin. 8 lit. "a" Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea promovată de petentul împotriva rezoluției din 28.10.2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, rezoluție ce va fi menținută.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 2781alin. 8 lit. "a" Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat în sat, comuna, județul I, împotriva rezoluției din 28.10.2008 de neîncepere a urmăririi penale față de comisarul șef de poliție judiciară G, rezoluție pe care o menține.
Obligă petentul să plătească statului suma de 40 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 Octombrie 2009
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
09.10.2009
2 ex.
Președinte:Daniela DumitrescuJudecători:Daniela Dumitrescu
