Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 205/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
SENTINȚA PENALĂ Nr. 205 pi
Ședința publică de la 05 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea plângerii formulată de petenții și, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 386/P/2008 din 17.03.2009 și a rezoluției de respingere a plângerii nr. 397/II/2/2009 din 04.05.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă mandatarul petenților, numitul, lipsă fiind intimații, și .
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, mandatarul petenților prezintă instanței, în original, procura specială de reprezentare și depune la dosar precizări scrise, precum și o adresă emisă de Primăria.
În probațiune, solicită efectuarea în cauză a unei expertize grafologice, pentru a face dovada că făptuitorii se fac vinovați de comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri și emiterea unei adrese către Primăria pentru a comunica instanței originalul procesului verbal nr. 14, referitor la suprafața de teren.
Instanța pune în discuție, cererile de probațiune formulate de mandatarul petenților.
Procurorul a pus concluzii de respingere a acestor cereri, având în vedere că potrivit art. 278 ind. 1 alin.7 p Cod Penal, în această speță este admisibilă doar proba cu înscrisuri.
Instanța, în deliberare, față de obiectul cauzei, respinge cererile de probațiune formulate de mandatarul petenților și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Petentul a solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulată, restituirea cauzei la procuror pentru cercetarea intimaților, sub aspectul comiterii infracțiunilor de fals în înscrisuri și abuz în serviciu.
Procurorul a pus concluzii de respingere a plângerii ca neîntemeiată, rezoluțiile pronunțate de procuror sunt temeinice și legale, iar hotărârea de care sunt nemulțumiți petenții poate fi atacată cu căile de atac prevăzute de lege.
INSTANTA,
Deliberând, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- din 05.06.2009, petenții și, prin mandatar, au atacat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 386/P/2008 din 17.03.2009 și rezoluția de respingere a plângerii nr. 397/II/2/2009 din 04.05.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În motivarea plângerii, petenții arată că: procurorul nu a ținut cont de sentința civilă nr. 4461/06.05.1992 unde s-au făcut greșeli fără precedent fiindcă după opinia lor judecătorii au fost corupți; în rezoluția procurorului nu se face referire la actele de abuz ale judecătorilor; motivele pentru care petenții consideră că judecătorii au fost corupți (mituiți) sunt:
- 1. prin hotărârea nr. 63/13.09.1991 a Comisiei Județene de pe lângă Prefectura Județului T s-a respins cererea petentului, deoarece nu avea nimic comun cu familia și, nefiind în rudenie cu familia respectivă care a fost întreținută de fosta soție a petentului, de care a divorțat la 15.08.1959;
- 2. prin plângerea înregistrată sub nr. 3589/18.03.1992 a solicitat desființarea hotărârii nr. 63/13.09.1991 și punerea în drepturi de proprietar asupra terenului de 6,3 ha care aparținea în totalitate lui;
- 3. din actele depuse la dosarul nr. 3589/1992 nu rezultă că s-ar găsi vreun document din care să reiasă că acesta ar fi moștenitorul acestui teren;
- 4. fosta soție a lui, a încheiat cu și contractul de întreținere nr. 11376/13.07.1978 în schimbul dobândirii din partea lor a imobilului înscris în CF nr. 2979; în urma decesului numitului, a devenit proprietara imobilului împreună cu; în urma decesului lui, imobilul a fost moștenit în parte de fiica sa; la 25.10.1983 a donat lui o cotă de din imobil, care ulterior a fost vândut de către cele 2 proprietare familiei și; în decurs de câteva zile după vânzarea imobilului, împreună cu notarul (actualmente decedat) au redactat un testament fals în data de 25.10.1983 din care reiese că ar fi testat în favoarea lui toate bunurile, instituindu-l legatarul ei universal, în schimbul întreținerii și îngrijirii până la sfârșitul vieții, ceea ce nu corespunde adevărului, fiindcă, după vânzarea imobilului din Com. -, a rămas fără casă și fără bunuri, neținându-se cont că avea obligația să o întrețină; după vânzarea imobilului, cu banii ce i-au revenit, s-a stabilit în Germania și așa-zisul tată a abandonat-o pe numita; de unde denotă că unica moștenitoare după soțul ei a făcut testament soților și, având domiciliul împreună cu aceștia; din testamentul de la 17.05.1984 reiese că a cedat toate bunurile în schimbul întreținerii pe toată durata vieții, iar apoi să i se facă înmormântarea creștinească; acest testament revocă testamentul fals al lui din 25.10.1983;
- 5. judecătorii, și ai Tribunalului Timiș au omis motivele propriei decizii de casare nr. 1614/R/14.07.2007 pentru care a dispus rejudecarea acțiunii de către Judecătoria Timișoara, unde se menționează: "neputându-se reține că operează puterea lucrului judecat față de reclamanți care nu au fost parte în litigiul din 1992, deci nu le este opozabilă hotărârea pronunțată de judecătorie" (filele 2-7).
Petenții au mai depus la dosar copii după rezoluția de respingere a plângerii nr. 397/II/2/2009 din 04.05.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA și dovada comunicării ei ( 8-10), procura judiciară dată de petenți mandatarului ( 11-12), actele de identitate ale petenților și mandatarului ( 13-15), extras din sentința civilă nr. 8248/07.09.2007 a Judecătoriei Timișoara ( 16-17), extras din decizia civilă nr. 1614/R/14.11.2007 a Tribunalului Timiș ( 18-19), extras din sentința civilă nr. 1070/30.01.2008 a Judecătoriei Timișoara ( 20-21), încheierile din 25.03.2008 și din 02.04.2008 date de Tribunalul Timiș în dosarul nr- ( 22-24), extras din decizia civilă nr. 672/R/16.05.2008 a Tribunalului Timiș ( 25-27), un înscris intitulat "testament" emanat de la în favoarea petenților ( 28-29), extras din registrul de căsătorie privind pe și ( 30), titlul de proprietate nr. 22941/76/29.11.1996 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T ( 31), certificatul de deces privind pe ( 32), certificatul de deces privind pe ( 33), extras din registrul de naștere privind pe ( 34), extras din registrul de deces privind pe ( 35), un înscris intitulat "declarație" emanat de la ( 38), o cerere a numitului către Primăria Comunei ( 39-40), sentința civilă nr. 4461/06.05.1992 a Judecătoriei Timișoara ( 41-42), procesul-verbal al Comisiei de Aplicare a Legii nr. 18/1991 de punere în posesie a numitului și schița de amplasare cu cote ( 43-44), extras din cartea funciară nr. 2979 ( 45-48), un înscris intitulat "testament" emanat de la în favoarea numitului ( 49-50), titlul de proprietate nr. 41014/14/28.11.2000 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T ( 51), articole din presă (52-57) și alte înscrisuri.
Au fost atașate dosarele nr. 386/P/2008 și nr. 397/II/2/2009ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 24.09.2008, petenții și, prin mandatar - fiul lor, au formulat plângere penală, înregistrată sub nr. 386/P/2008 la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, precizată la datele de 24.12.2008 și 11.03.2009, împotriva magistraților judecători, și.
Prin rezoluția din 17.03.2009 dată în dosarul nr. 386/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, s-a dispus, în baza art. 10 lit. b) proc.pen. neînceperea urmăririi penale față de intimații, și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246.pen. de fals intelectual prev. de art. 289.pen. și de uz de fals prev. de art. 291.pen.
În motivarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale s-a arătat că:
- prin decizia civilă nr. 1614/R/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în completul de judecată alcătuit din judecătorii, și, a fost admis recursul declarat de și, s-a casat sentința civilă nr. 8248/07.09.2007 a Judecătoriei Timișoara și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Timișoara;
- după rejudecare s-a pronunțat sentința civilă nr. 1070/30.01.2008 a Judecătoriei Timișoara, prin care a fost admisă în parte acțiunea reclamanților și în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar a Comunei și, s-a dispus anularea titlului de proprietate nr. 41014/14/28.11.2000 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T și pârâtele au fost obligate să reconstituie dreptul de proprietate după autorii și;
- prin decizia civilă nr. 672/R/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, completul de judecată alcătuit din judecătorii, și au admis recursul pârâtei împotriva sentinței civile nr. 1070/30.01.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în cauza privind pe reclamanții și în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T, Comisia Locală a Comunei, sentința fiind modificată în tot în sensul că a fost respinsă acțiunea precizată și completată a reclamanților;
- fiind nemulțumiți de decizia civilă nr. 672/R/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș, reclamanții și, prin avocat, formulează o contestație în anulare și o cerere de revizuire, înregistrate la Tribunalul Timiș sub nr- și -, în ambele dosare solicitându-se strămutarea;
- din declarația mandatarului rezultă că toate criticile formulate împotriva deciziei civile nr. 672/R/16.05.2008 a Tribunalului Timiș au fost invocate atât în primă instanță cât și în recurs, unele fiind reluate drept motive pentru promovarea contestației în anulare și a revizuirii;
- mandatarul apreciază că pârâții s-au folosit de acte ce conțin date neadevărate legate de întreținerea defunctei și, în plus, este nemulțumit că în prima instanță la Judecătoria Timișoara părinților săi li s-a dat câștig de cauză, pentru ca apoi, în recurs, să fie desființată sentința nr. 1070/2008 și să li se respingă acțiunea;
- din cuprinsul deciziei civile nr. 672/R/16.05.2008 a Tribunalului Timiș rezultă că reclamanții și nu și-au valorificat calitatea de moștenitori testamentari în termenul legal de 6 luni pentru acceptarea expresă sau tacită a succesiunii, nedepunând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după defuncta testatoare. În schimb, se reține că terenul în litigiu a fost proprietatea defunctului, soțul predecedat al defunctei, și că titlul de proprietate asupra terenurilor a fost emis pe seama lui în calitate de moștenitor al defunctului, tatăl pârâtei, care și-a schimbat numele în, aceasta înscriindu-și dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu prin moștenire legală;
- în jurisprudență s-a reținut că hotărârile judecătorești, atât în privința dispozitivului cât și a considerentelor, nu pot fi criticate decât prin căile legale de atac, astfel încât o hotărâre judecătorească nu poate fi considerată prin ea însăși o infracțiune. Mai mult, prin instituirea răspunderii penale în sarcina persoanelor care îndeplinesc o activitate de jurisdicție pentru soluțiile pronunțate în cadrul acesteia, devenite irevocabile, se creează posibilitatea unui comportament abuziv al părților de rea-credință precum și o insecuritate juridică prin recurgerea la calea plângerii penale, după ce au fost parcurse toate căile legale de atac. S-a concluzionat că persoanele care îndeplinesc o activitate de jurisdicție nu pot fi subiecți ai infracțiunilor de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu în legătură cu soluțiile pe care le pronunță (Revista Dreptul, nr. 6/2005, p. 146);
- activitatea magistraților judecători este independentă și aceștia se supun numai legii (art. 124 alin. 2 din Constituție și art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004), reclamanții având la îndemână exercițiul căilor de atac, cum de altfel au și procedat;
- raportat la situația de fapt expusă și la normele de drept care reglementează desfășurarea procesului penal, procurorul de caz a constatat că activitatea de judecată a magistraților nu se circumscrie ilicitului penal, faptele invocate fiind de natură civilă.
Împotriva acestei rezoluții, petenții și, prin mandatar - fiul lor, au formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, respinsă prin rezoluția nr. 397/II/2/2009 din 04.05.2009.
Pentru a da această soluție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa arătat că:
- soluția pronunțată de cei trei judecători este motivată în fapt și în drept și reflectă convingerea acestora pe baza probelor administrate;
- decizia menționată poate fi și a fost atacată conform legii prin căile prevăzute de Codul d e procedură civilă și nu poate fi modificată pe calea plângerii penale;
- persoanele care îndeplinesc o activitate de jurisdicție nu pot fi subiecți ai infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu soluțiile pe care le pronunță.
Petenții au formulat apoi, prin același mandatar, plângere la instanță, înregistrată pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Penală sub nr- din 05.06.2009.
Examinând materialul cauzei, instanța constată că plângerea petenților este nefondată.
Din piesele dosarului nu rezultă că intimații ar fi săvârșit vreo faptă penală.
De fapt, petenții sunt nemulțumiți de modul în care magistrații intimați au instrumentat dosarul în care ei a fost parte, invocând greșita aplicare a unor dispoziții legale, în opinia lor aceasta constituind infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, de fals intelectual și de uz de fals.
Nemulțumirile legate de soluțiile organelor judiciare își pot găsi rezolvarea prin promovarea căilor legale de atac, astfel soluțiile criticate fiind supuse controlului judiciar.
Activitatea magistratului este una de apreciere a probelor și de interpretare a faptelor și dispozițiilor legale aplicabile, iar adoptarea unei soluții implică un raționament în favoarea sau în detrimentul uneia din părți, ceea ce nu înseamnă angajarea de plano a răspunderii penale a magistraților ca urmare a plângerii părții nemulțumite.
În cauză, nemulțumirile petenților legate de soluția pronunțată de cei trei judecători intimați au fost materializate prin promovarea căilor extraordinare de atac - contestația în anulare și revizuirea.
Posibilitatea formulării unor plângeri împotriva soluțiilor de neurmărire penală reprezintă un drept constituțional și procesual, însă prin intermediul acestora nu se poate exercita un control asupra legalității și temeiniciei măsurilor dispuse în cursul procesului civil. Dacă s-ar permite astfel, ar însemna că s-ar institui noi căi de atac, neprevăzute de lege, ceea ce este inadmisibil.
În consecință, în baza art. 2781alin. 8 lit. a) proc.pen. va fi respinsă ca nefondată plângerea petenților și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 386/P/2008 din 17.03.2009 și a rezoluției de respingere a plângerii nr. 397/II/2/2009 din 04.05.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În temeiul art. 192 alin. 2.proc.pen. fiecare petent va fi obligat la plata a câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 2781alin. 8 lit. a) proc.pen. respinge ca nefondată plângerea petenților (domiciliat în sat,-, com., jud. T, CNP - -) și (domiciliată în sat,-, com., jud. T, CNP - -) împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 386/P/2008 din 17.03.2009 și a rezoluției de respingere a plângerii nr. 397/II/2/2009 din 04.05.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În temeiul art. 192 alin. 2.proc.pen. obligă pe fiecare petent la plata a câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.08.2009.
PRESEDINTE, | GREFIER, |
Red. /07.08.2009
Dact. 2 ex./12.08.09
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu
