Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 207/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 31 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 207
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 98 din 11.02.2009 a Tribunalului Vaslui, în dosarul nr-, având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.P.P.)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul, lipsă fiind petentul și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei, au fost depuse prin serviciul de registratură al instanței, un memoriu formulat în scris de petentul și acte în susținerea recursului.
Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimatul arată că soluția instanței de fond este legală și dreaptă și solicită respingerea plângerii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, sentința pronunțată de Tribunalul Vaslui fiind legală și temeinică.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării.
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr. 98/11 februarie 2009 Tribunalului Vasluia fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței procurorului dată în dosarul nr. 180/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.
A fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:
La 17 martie 2008 petentul s-a adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui cu plângere prin care a solicitat punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva numiților și învinuidu-i de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 Cod penal, constând în aceea că în anul 2005 a avut un litigiu cu privire la un teren agricol pe care l-a revendicat și a solicitat comisiei locale din comuna, jud. V, să procedeze la efectuarea unei măsurători. Comisia în cauză a constata că denunțătorul avea o suprafață de teren cu 246,44. mai mică decât acea pe titlu de proprietate.
Ulterior în cauză s-a făcut o expertiză topografică de către expertul -. La măsurătoare, s-a folosit aparatura de ultimă generație, însă expertul a constatat existența unei diferențe de teren în minus de aceeași mărime.
Petentul a mai declarat că este nemulțumit asupra modului cum numiții -membru al primei comisii de măsurătoare și - -expert topografic, au efectuat aceste măsurători.
Fiind audiat de procuror petentul a declarat că nu are cunoștință ca cele două persoane să fi exercitat acte de trafic de influință în sensul prevederilor Codului penal, arătând că este nemulțumit de modul în care instanțele, în decursul timpului au soluționat litigiul privitor la această suprafață de teren și de modul în care expertul a întocmit expertiza,precum și schița atașată la expertiză.
În cauză au fost audiați și -, care au declarat că nu au exercitat nici un fel de acte de trafic de influință și și-au îndeplinit atribuțiile în mod legal.
Din examinarea acestui material probator procurorul a pronunțat la 13.06.2008 rezoluția de neînceperea urmăririi penale față de numiții și -, cu motivarea că în cauză nu există infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 Cod penal, reclamată de.
Plângerea formulată de împotriva acestei rezoluții a fost soluționată de Primul procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui la 28.08.2008 în dosarul nr. 535/II/2/2008 cu rezoluția de respingere, motivându-se că din probele administrate în cauză rezultă că atât expertul cât și membrii Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 au dat dreptate acestuia prin faptul că au constat că stăpânește o suprafață mai mică de teren decât figurează în titlul său de proprietate.Se mai reține că nu numai că nu se fac vinovați de săvârșirea unei infracțiuni de serviciu dar, mai mult, l-au ajutat pe petent în demersurile sale.
În plângerea adresată instanței de judecată în conf. cu disp. art. 278 ind. 1 Cod procedură penală, petentul susține că este nemulțumit de modul cum s-au efectuat măsurătorile de către și -. Mai mult decât atât expertul cu bună știință a înserat în raportul de expertiză date inexacte rezultate în urma măsurătorilor copiate din procesul-verbal întocmit de prin care se arată că lipsa terenului săi în suprafață de 246,44. s-ar datora unor erori de calcul matematic și s-a măsurat cu compasul.
Rezultă din actele dosarului că s-au făcut cercetări complete pentru a se stabili modul în care s-au făcut acele măsurători și că la măsurători a participat și petentul care nu a contestat în acel moment modul cum s-au desfășurat măsurătorile. Expertiza a fost întocmită avându-se în vedere modul în care era delimitat terenul la data efectuării măsurătorii terenurilor.
Instanța, constatat că plângerea formulată de petentul este nefondată și se impune a fi respinsă în baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. "a" Cod procedură penală, din întreg materialul probator administrat în cauză nefăcându-se dovada neîndoielnică a vreunei infracțiuni de trafic de influință prev. de art. 257 Cod penal.
În termen, hotărârea a fost recurată de petentul cu motivarea că judecarea fondului s-a făcut fără a fi studiat dosarul, că expertul a pretins pentru efectuarea expertizei o sumă de bani prea mare, că expertul este corupt, că nu s-au respectat dispozițiile constituției și ale
Recursul formulat nu este fondat.
Prima instanță a reținut corect că din actele premergătoare efectuate de procuror nu rezultă probe sau indicii temeinice privind săvârșirea de către intimați a infracțiunii de trafic de influență.
Aspectele invocate de recurent drept motive de recurs nu constituie o critică care să privească existența infracțiunii de trafic de influență, pretins a fi fost săvârșită de intimați.
Prima instanță a analizat probele administrate de procuror, suma de bani plătită expertului a avut la bază activitatea desfășurată pentru efectuarea expertizei, nu au existat încălcări ale dispozițiilor legale care reglementează procesul penal.
Pentru aceste motive, în lipsa unor aspecte de fapt sau de drept ce ar putea fi luate în considerație din oficiu, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 98 din 11.02.2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 60 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 Martie 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
03.04.2009
2 ex.-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea, Otilia Susanu
