Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 249
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de petenta recurentă, și recurentul G împotriva sentinței penale nr.104 din 18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane citate în proces, constatându-se că se prezintă petenta recurentă, lipsă fiind recurentul G, intimații și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al doilea termen de judecată, că la termenul anterior cauza a fost amânată pentru lipsă de procedură cu recurentul G, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Curtea, pune în discuția părților cererea formulată în scris, de către recurentul G,de acordare a asistenței juridice gratuite.
Reprezentantul Ministerului Publica cărui opinie este cerută în ședință publică, nu se opune acestei cereri.
Curtea, respinge cererea recurentului G, de acordare a asistenței juridice gratuite, și nemaifiind de formulat cereri prealabile, din oficiu, invocă tardivitatea recursului formulat de petenta și inadmisibilitatea recursului formulat de recurentul G, și acordă cuvântul părților pe excepțiile invocate.
Petenta, având cuvântul, lasă soluția ce urmează a fi pronunțată la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de admitere a excepției de inadmisibilitate a recursului formulat de recurentul G și de tardivitate a recursului formulat de petenta.
Declarând închise dezbaterile, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea,
Asupra recursurilor penale de față;
Tribunalul Vaslui, prin sentința penală nr. 104/18 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- a respins, ca nefondată plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției date de procuror în dosarul nr. 397/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și, agenți șefi de poliție în cadrul Poliției municipiului Bârlad, cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor faptă prevăzută de art. 246 cod penal și favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 cod penal.
A fost menținută rezoluția atacată și obligat petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În pronunțarea acestei sentințe Tribunalul a reținut următoarele:
La data de 27.05.2008 petenta s-a adresat cu plângere penală Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI solicitând a se efectua cercetări împotriva mai multor persoane care au contribuit prin activitatea lor la demolarea imobilului situat în Bîrlad,-, care este proprietatea sa.
Prin Ordonanța nr.202/P/2008 din 27.06.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de un procuror cercetat și s- disjuns cauza privind pe agenții șefi de poliție și și a fost sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui pentru se efectua cercetări în legătură cu faptele reclamate de către petentă și care se referă la cei doi polițiști.
Procurorul efectuat cercetări constând în audierea părții vătămate și a celor doi făptuitori, s-au depus acte și prin rezoluția din 29 oct,2008 s- dispus neînceperea urm penale față de cei doi lucrători de poliție.
A motivat procurorul soluția sa în sensul că cei doi lucrători de poliție au făcut cercetări în limita competențelor lor și nu s- constatat o atitudine defectuoasă atribuțiilor lor de serviciu.
Împotriva acestei soluții petenta a făcut plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, care prin rezoluția nr.769/II/2/3.12.2008 a respins ca neîntemeiată plângerea.
În plângerea adresată instanței petenta a preluat practic nemulțumirile sale cu privire la activitatea celor doi lucrători de poliție menționând că aceștia, cu intenție, nu au efectuat cercetări în timp util pentru a opri demolarea imobilului ei.
În contextul întregului material de cercetare penală tribunalul apreciază ca fiind neîntemeiată plângerea petentei formulată împotriva rezoluției procurorului din 29.10.2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și și implicit rezoluției prim-procurorului prin care fost menținută această soluție.
Din actele dosarului de cercetare penală rezultă că aspectele arătate de către petentă în plângerea inițială cât și cele invocate în plângerile ulterioare au fost verificate sub toate aspectele, efectuându-se toate actele de cercetare posibile pentru lămurirea cauzei.
Soluția de neîncepere a urmăririi penale se întemeiază pe actele de cercetare penală care au fost corect interpretate. In acest context, în temeiul art. 278 ind. 1 alin.8 lit. a Cod proc. penală plângerea petentei va fi respinsă ca nefondată.
Sentința astfel pronunțată a fost atacată cu recurs de petenta cât și de soțul acesteia G pentru netemeinicie.
Prezentă fiind la dezbaterea recursului, în cauză a fost pusă în discuție contradictorie excepția tardivității căii de atac formulate de petiționara cât și ce a inadmisibilității în ce-l privește pe
Din partea introductivă a hotărârii recurate rezultă că petiționara a fost prezentă și i s- dat cuvântul în susținerea plângerii. Potrivit art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare termenul legal curge de la pronunțarea hotărârii.
Sentința supusă examinării a fost pronunțată la 18 februarie 2009 iar cererea declarativă de recurs a fost înregistrată la data de 5 martie 2009 și deci cu depășirea termenului legal.
Potrivit art. 278 ind. 1 alin. 1 Cod procedură penală, plângerea împotriva ordonanței sau rezoluției date de procur poate fi făcută de persoana vătămată precum și orice alte persoane alte căror interese legitime au fost vătămate.
În speță, sesizarea organelor de anchetă penală, plângerea la procurorul ierarhic, cât și la instanță a fost făcută numai de petiționara.
Recurentul G nu a formulat o asemenea plângere la judecata pe fond în condițiile în care ar fi apreciat că face parte din categoria persoanelor ale căror interese legitime ar fi fost vătămate.
Instanța judecă recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces, respectiv petenta și intimații față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Față de considerentele expuse în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, recursul declarat de se va respinge ca tardiv introdus iar recursul formulat de se va respinge ca fiind inadmisibil
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul formulat de petenta împotriva sentinței penale nr.104 din 18.02.2009, a Tribunalului Vaslui.
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de G împotriva sentinței penale nr.104 din 18.02.2009 a Tribunalului Vaslui.
Obligă pe ambii recurenți să plătească statului câte 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - -
- -
Red.
Tehnored.
02 ex.
06.05.2009
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Ancuța Gabriela Obreja ManolacheJudecători:Ancuța Gabriela Obreja Manolache, Ciubotariu, Dan
