Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 25/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - Art.2781Cod pr. penală -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚĂ DE FOND

SENTINȚA PENALĂ Nr. 25

Ședința publică de la 28 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Onița Dumitru judecător

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției nr.22/P/2007 de la 20 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și rezoluției nr. 965/II/2/2007 de la 3 mai 2007 a aceluiași parchet, privind pe intimații, G, și.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit petentul, fiind reprezentat de procurator și intimații.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând plângerea în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.

Procuratorul petentului depune la dosar concluzii scrise, conform cărora solicită admiterea plângerii.

Procurorul solicită respingerea plângerii, rezoluția atacată fiind legală și temeinică.

CURTEA,

Asupra plângerii de față:

Prin decizia nr. 5681 de la 27 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr-, s-a admis recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 141 din 12 octombrie 2007 a Curții de APEL CRAIOVA - Secția penală.

A fost casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de APEL CRAIOVA.

Pentru a se pronunța astfel, a reținut că, prin sentința penală nr.141 din 12 octombrie 2007, Curtea de APEL CRAIOVAa respins ca tardivă plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției nr.22/P/2007 de la 20 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și rezoluției nr.965/II/2/2007 de la 3 mai 2007 a aceluiași parchet, privind pe intimații, G, și și a fost obligat petentul la 50 lei cheltuieli judiciare statului.

Curtea de APEL CRAIOVAa reținut că, prin rezoluția nr.22/P/2007 de la 20 martie 2007, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAa dispus, în baza art.228 alin.4 rap. la art.10 lit.a Cod pr.penală, neînceperea urmăririi penale față de magistrații procurori și, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și magistrații judecători de la Judecătoria Novaci, G, și de la Tribunalul Gorj, pentru infracțiunile prev. de art.246, 289 și 291 Cod penal, apreciindu-se că faptele reclamate de petentul nu există.

S-a reținut, în fapt că, prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, petentul a solicitat efectuarea de cercetări față de magistrații sus menționați, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, constând în aceea că au calificat în mod greșit, respectiv ca plângere împotriva soluției adoptată în dosarul nr.138/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, memoriul său depus la acea unitate la data de 6 mai 2005 și înregistrat sub nr.187/II/2/2005 deși petentul sesizase abuzuri comise de membri comisiei de aplicare a Legii nr.18/1991 din cadrul Primăriei -.

S-a apreciat că în cauză nu sunt date sau indicii temeinice care să conchidă asupra existenței infracțiunilor respective ori a oricăror fapte prevăzute de legea penală în sarcina magistraților procurori și judecători reclamați de petent, astfel încât s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia.

Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA petentul, iar prin rezoluția nr.965/II/2/2007 de la 3 mai 2007, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii, apreciindu-se că nu se impune infirmarea soluției dată de procuror în cauză, iar referitor la activitățile magistraților s-a constatat că aceștia au evaluat probele administrate, au interpretat și aplicat prevederile legale în materie potrivit propriilor convingeri.

În continuare, petentul s-a adresat cu plângere la instanță, conform dispoz.art.2781Cod pr.penală, reiterând motivele invocate în plângerea inițială, criticând rezoluțiile pentru nelegalitate și solicitând soluționarea legală plângerii de la 4 mai 2005.

Plângerea a fost respinsă ca tardivă, constatându-se că rezoluția procurorului general a fost comunicată petentului, la data de 4 mai 2007, conform borderoului nr.68 aflat în xerocopie la dosar, iar petentul a formulat plângere la instanță la data de 30 mai 2007, deci peste termenul de 20 zile prevăzut de disp. art. 2781alin.1 Cod pr.penală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, invocând introducerea plângerii înăuntrul termenului legal și a depus la dosar plicul prin care rezoluția atacată i-a fost comunicată la domiciliu, adresa nr. 818 din 31 octombrie 2007 eliberată de Oficiul Poștal Tg. J și adresa nr. 783 din 10 septembrie 2007 eliberată de C - Oficiul Poștal Tg.

În urma analizării probelor existente la dosar, a motivului de recurs invocat și din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat recursul întemeiat pentru următoarele considerente:

Deși, într-adevăr, rezoluția nr. 965/II/2/2007a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAa fost expediată petentul la data de 4 mai 2007, prin recomandata nr. 10651, conform borderoului anexat la dosarul de fond, în mod incorect s-a raportat prima instanță la această dată, de 4 mai 2007, atunci când a efectuat calculul celor 20 zile pe care le avea la dispoziție petentul pentru a se adresa instanței de fond, când de fapt, această instanță era obligată să solicite relații privind data la care această comunicare a ajuns la destinatarul ei, adică la petent, și numai în raport cu această dată putea efectua calculul termenului legal de investire a instanței.

Așa cum s-a reținut din înscrisurile depuse de petent în fața instanței de recurs, a rezultat că recomandata simplă trimisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA a ajuns în localitatea de domiciliu la data de 7 mai 2007 și a fost predată acestuia la data de 8 mai 2007.

Împotriva acestei rezoluții, petentul a formulat plângere în fața primei instanțe, pe care a expediat-o tot prin poștă, la data de 28 mai 2007 așa cum reiese din ștampila aplicată de Poșta Tg. J pe plicul aflat la fila 17 dosar instanță de fond, reieșind astfel că, în mod evident petentul s-a adresat primei instanțe în termenul legal prev. de art. 2781cod pr.penală, iar aceasta a evaluat în mod greșit cauza prin prisma excepției de tardivitate a plângerii.

Față de cele expuse mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că prima instanță nu a rezolvat fondul cauzei, astfel că a fost casată soluția pronunțată și trimisă cauza spre rejudecare, la instanța de fond, Curtea de APEL CRAIOVA, pentru judecarea fondului cauzei conform art. 38515pct. 2 lit. c cod pr.penală.

Dosarul a fost reînregistrat sub nr-, la această instanță.

Prin plângerea de față, petentul susține că rezoluția atacată este nelegală, deoarece nu soluționează faptele de corupție sesizate și dovedite și se încalcă dreptul la moștenire, proprietate și petițiune.

Plângerea este neîntemeiată.

Din examinarea rezoluției și a celorlalte acte de la dosar, rezultă că, în mod corect s-a apreciat că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, intimații magistrați nu au săvârșit vreuna din faptele reclamate de petent sau vreo altă faptă prevăzută de legea penală.

Memoriul petentului a fost calificat și ulterior soluționat de către intimați ca plângere împotriva soluției adoptată în dosarul nr. 138/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, potrivit actelor dosarului, propriilor convingeri și competențelor ce le-au revenit, nefăcându-se dovada că aceștia, cu știință, prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au cauzat o vătămare intereselor legale ale petentului, în sensul dispozițiilor art. 246 Cod Penal,

De asemeni, din actele premergătoare efectuate în cauză, nu rezultă date privind săvârșirea celorlalte două infracțiuni reclamate, respectiv art. 289 și art. 291

Cod Penal

De altfel, petentul nici nu a arătat și nu a motivat în ce constau aceste fapte, care sunt înscrisurile oficiale falsificate cu prilejul întocmirii și modalitatea în care au fost folosite, solicitând doar efectuarea de cercetări față de intimați, pentru săvârșirea celor trei infracțiuni menționate mai sus.

Oricum, petentul poate oricând formula plângere, conform prevederilor art. 222 C.P.P. împotriva membrilor Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr. 18/1991 de pe lângă comuna - și Comisiei Județene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor G, în care să arate, în mod concret, faptele ce formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorilor, dacă sunt cunoscuți și a mijloacelor de probă propuse în dovedirea plângerii.

Pentru considerentele expuse, urmează ca, în conformitate cu prevederile art. 2781alin. 8 lit. a C.P.P. prezenta plângere să fie respinsă ca neîntemeiată.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.P.P.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției nr.22/P/2007 de la 20 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimații, G, și.

Obligă petentul la 20 lei cheltuieli judiciare statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 28 ianuarie 2008.

- -

Grefier,

- -

Red.jud.OD.

IB()/ 3 ex./06.02.2008

Președinte:Onița Dumitru
Judecători:Onița Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 25/2008. Curtea de Apel Craiova