Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 286/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 286/PI
Ședința publică din 27 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul nr. 253/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru petentul lipsă, mandatar, prezent intimatul modâlcă G, lipsă intimata.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, mandatarul petentului depune la dosar procură judiciară și note de ședință.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul petentului solicită admiterea plângerii, arătând că lipsește motivația în baza căreia a fost admisă contestația la executare din cadrul sentinței din 1928/2007. Mai precizează că din cuprinsul sentinței care a făcut obiectul executării silite nu rezultă nici o mențiune a faptului că aceasta este irevocabilă.
Intimatul G solicită respingerea plângerii, arătând că executarea s-a făcut în baza unei sentințe executorii, respectându-se codul d e procedură civilă.
Procurorul solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea celor două rezoluții care sunt temeinice și legale.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 04.11.2008, sub nr-, petentul a formulat plângere împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar 253/P/2008, cu motivarea că în cuprinsul rezoluției nu se face referire la contestația la executare admisă urmare a faptului că executarea s-a făcut cu încălcarea art. 372.pr.civ. că mențiunea referitoare la semnătura petentului de pe procesul-verbal de evacuare nu anulează mențiunile din procesul-verbal și anume că a refuzat ridicarea bunurilor, că procurorul afirmă că bunurile au fost ridicate pe baza unui inventar și predate custodelui, fără a preciza însă documentul care conferă domnului calitatea de custode. Se mai arată în motivarea plângerii că soluția nu oferă explicații cu privire la motivul pentru care executorul judecătoresc nu a așteptat pronunțarea instanței referitoare la suspendarea executării, instituție reglementată de art. 403.pr.civ. în condițiile inexistenței unei dispoziții legale care să stabilească că operează suspendarea executării în momentul introducerii contestației la executare fiind evident că obligația executorului era aceea de a aștepta ca instanța să se pronunțe asupra contestației. Se mai arată în continuare că dacă executorul ar fi respectat dispozițiile menționate executarea nu ar mai fi avut loc, doamna fiind complicele executorului și mai mult, polițiștii care au participat la evacuare nu au fost mandatați de conducerea IPJ pentru a participa la această evacuare.
La dosar s-a atașat dosarul nr. 253/P/2008 al Parchetulu de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, din analiza căruia instanța reține următoarea stare de fapt:
Prin ordonanța dată la data de 15.10.2008 în dosarul nr. 253/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc G sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și tulburare de posesie prevăzute de art. 246.p și 220.p și disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.
Pentru a se pronunța astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa reținut următoarele:
La data de 20.06.2008 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA sesizarea formulată de împotriva executorului judecătoresc G, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și tulburare de posesie prev. de art. 246.p și art. 220 Cp, precum și a numitei pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, tulburare de posesie, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, prevăzute de art. 246.Cod Penal, art. 220.Cod Penal, art. 288.Cod Penal și art. 291.
Cod PenalÎn fapt, executorul judecătoresc Gaf ost acuzat pentru fapta de a fi evacuat silit ""SRL ce avea ca obiect principal de activitate producția și comercializarea de încălțăminte, administrată de, înainte de soluționarea contestației la executare formulată de acesta, din spațiul în care își desfășura activitatea, amplasat în municipiul Reșița,-, la cererea creditoarei " " SRL, administrată de, ocazie cu care i s-ar fi adus un prejudiciu în sumă de 820.000 lei, din care 100.000 lei reprezintă materiale, materii prime, produse finite și inventar distrus, 300.000 lei reprezintă daune morale, iar diferența reprezintă contravaloarea producției nerealizată și contravaloarea repunerii în funcțiune a spațiului în cauză.
a fost acuzată pentru fapta de a fi obținut proprietatea asupra spațiului printr-o tranzacție fictivă cu "" Reșița și de a se fi folosit ulterior de acest fals pentru evacuarea "" SRL, tulburând astfel posesia acestei din urmă societăți.
Prin rezoluția dată la 14.09.2007 în dosarul nr. 447/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul de la Judecătoria Reșița, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual, prev. de art. 246.p și art. 289.Cod Penal, pe motiv că nu întrunesc elementele constitutive prevăzute de lege.
S-a reținut că în fapt, magistratul a fost acuzat în esență, pentru aceea că, fiind investit cu soluționarea dosarului civil nr- a pronunțat în fals încheierea nr. 71/18.01.2007, deoarece din cuprinsul acesteia a menționat că sentința civilă nr. 2746/03.11.2006 ar fi fost dată de Judecătoria Reșița, deși în realitate fusese dată de Tribunalul C-S și nu a fost investită cu formulă executorie, neîndeplinind deci condițiile prevăzute de art. 372.pr.civ. art. 373 al. 1.pr.civ. art. 376.pr.civ și art. 377.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 2746/2006 a fost admisă acțiunea comercială formulată de reclamanta " " SRL împotriva "" SRL pentru evacuare și, ca atare, s-a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în municipiul Reșița,-, înscris în CF nr. 17.257.
Apelul declarat de pârâtă a fost respins de către Secția comercială a Curții de APEL TIMIȘOARA prin decizia civilă nr. 69/22.03.2007, pronunțată în dosarul nr. -.
S-a mai reținut că reclamanta " "SRL s-a adresat executorului judecătoresc G solicitându-i punerea în executare a titlului executor, respectiv a sentinței civile nr. 2746/2006 a Tribunalului C-S, cererea sa fiind înregistrată ca dosar execuțional sub nr. 10/11.01.2007, iar executorul judecătoresc a cerut Judecătoriei Reșița, printr-o cerere înregistrată sub nr. 236/290/16.01.2007, încuviințarea executării silite formulată de creditoarea " " SRL contra debitoarei ""SRL.
Prin încheierea nr. 71/18.01.2007 pronunțată în camera de consiliu a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa apreciat că cererea de încuviințare a executării silite a fost greșit formulată, iar dispoziția de încuviințare a executării silite din încheierea menționată este, de asemenea, greșită, în contextul în care art. 3731.pr.civ. care reglementează această procedură, a fost modificat prin Legea nr. 459/06.12.2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 994/13.12.2006, modificare ce a intrat în vigoare după 30 de zile de la publicare, respectiv la 13.01.2007, iar actul normativ menționat a eliminat dispoziția referitoare la obligația executorului judecătoresc de a solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, considerându-se că executorul judecătoresc putea proceda la executarea silită fără a mai cere încuviințarea instanței, textul de lege permițându-i să treacă la realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu.
S-a mai apreciat că, așa cum s-a reținut în rezoluția dată în dosarul nr. 447/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, încheierea nr. 71/2007, deși eronată din punct de vedere al instanței care a pronunțat hotărârea ce constituie titlu executoriu și nelegală, nu a produs nici o consecință juridică sub aspectul patrimonial în sarcina părții vătămate.
Totodată, s-a mai constatat că sentința civilă nr. 2746/2006 dată de Tribunalul C-S în materie comercială, constituie titlu executoriu, având în vedere că obiectul pricinii și competența instanței au fost acceptate prin decizia civilă nr. 69/2007 a Secției Comerciale din cadrul curții de APEL TIMIȘOARA, decizia nr. XXXVIII/07.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dispunând că dispozițiile art. 7208.pr.civ. să se interpreteze în sensul că hotărârile date de prima instanță privind procesele și cererile date în materie comercială, fiind executori de drept, nu trebuie investite cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.
De asemenea, s-a mai precizat că, potrivit art. 403 alin. 1.pr.civ. până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, ceea ce însă nu s-a întâmplat în acest caz, iar potrivit art. 7201.pr.civ. exercitarea apelulului nu suspendă de drept executarea.
Cu alte cuvinte, s-a apreciat că prin soluționarea dosarului execuțional nr. 10/2007, executorul judecătoresc G nu a vătămat un interes legal al ""SRL, acuzele ce îi sunt aduse fiind neîntemeiate.
S-a mai considerat că faptul că prin sentința civilă nr. 1928/25.07.2007, Judecătoria Reșița a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul și a dispus anularea formelor de executare pornite în dosarul execuțional nr. 10/2007 al executorului judecătoresc G, nu prezintă relevanță din punct de vedere penal.
S-a menționat de asemenea, că după ce inițial a refuzat să semneze procesul-verbal de evacuare din 06.02.2007, ulterior a revenit, semnând și ștampilând fără obiecțiuni documentul din care rezultă pe lângă faptul evacuării și împrejurarea că s-au lăsat în custodia creditoarei obiectele de inventar, materii prime, pe care debitoarea a refuzat să le ridice la momentul respectiv.
Parchetul a reținut că prin adresa nr. 10/05.02.2007 executorul judecătoresc a solicitat Poliției municipiului Reșița un lucrător de poliție în vederea aducerii la îndeplinire a procedurii executării silite, iar faptul că la executare au participat mai mulți polițiști care și-au îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu, aceasta nu face ca executarea să dobândească un caracter abuziv.
În ceea ce privește pe, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, urmând a se clarifica acuza privind caracterul fictiv al dobândirii dreptului de proprietate asupra spațiului de către " " SRL și în funcție de aceasta, restul acuzelor ce i se aduc.
Împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale a formulat plângere, considerând soluția nelegală și susținând că evaluarea nu a respectat prevederile legale, motiv pentru care a fost anulată prin sentința civilă nr. 1928/25.07.2007 a Judecătoriei reșița, menționând de asemenea că disjungerea dispusă prin ordonanță este nejustificată.
Prin rezoluția dată la data de 15.10.2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 977/II/2/2008, s-a dispus în temeiul art. 278.C.P.P. respingerea plângerii.
Pentru a pronunța această rezoluție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa reținut că sentința civilă nr. 2746/3.11.2006 a Tribunalului C-S a fost dată în materie comercială și privește o evacuare dintr-un spațiu comercial aparținând " "SRL Reșița. De asemenea, s-a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că hotărârile date în primă instanță privind procesele și cererile în materie comercială sunt executorii de drept și nu trebuie investite cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.
Prin urmare, s-a apreciat că executorul judecătoresc G, în mod corect a trecut la punerea în executare a sentinței civile nr. 2846/2006 a Tribunalului C-S, chiar dacă ulterior formele de executare au fost anulate prin sentința civilă nr. 1928/2007 a Judecătoriei Reșița, iar în privința disjungerii cauzei, s-a apreciat că aceasta este o dispoziție conformă normelor de procedură penală.
Analizând rezoluțiile atacate instanța apreciază că acestea sunt legale și temeinice, în deplină concordantă cu ansamblul probatoriului administrat în cauză și care a condus la concluzia că fapta reclamată de către petent cu referire la executorul judecătoresc G nu există. Astfel, executorul judecătoresc intimat G este acuzat de evacuarea silită a -"" SRL administrată de petent înainte de soluționarea contestației la executare formulată de către acesta, din spațiul în care își desfășoară activitatea la cererea creditoarei - " "SRL, ocazie cu care i s-ar fi adus un prejudiciu de 820.000 lei, din care 100.000 lei materiale și materii prime și 300.000 lei daune morale, iar suma de 420.000. lei reprezentând contravaloarea producției nerealizate și a repunerii în funcțiune a spațiului.
Prin sentința civilă nr. 2746/2006 a fost admisă acțiunea comercială inițiată de reclamanta - " " SRL împotriva -" "SRL având ca obiect evacuare, sens în care s- a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în Reșița,-, apelul declarat de pârâtă fiind respins prin decizia civilă nr. 69/22.03.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA. Pentru a pune în executare sentința, reclamanta - " "SRL s-a adresat executorului judecătoresc G formându-se dosarul execuțional nr. 10/11.01.2007, Judecătoria Reșița încuviințând prin încheierea nr. 71 din 18.01.2007 cererea de executare silită. Deși față de modificările legislative intervenite prin Legea nr. 459/10.12.2006 încuviințarea executării silite nu mai era necesară, executorul a îndeplinit această formalitate cu toate nu a produs nici o consecință juridică sub aspectul patrimonial.
Pentru punerea în executare silită a sentinței civile era suficientă existența acesteia, ea fiind titlu executoriu, așa cum de altfel a statuat ÎCCJ prin decizia XXXVIII/07.05.2007 când a constatat că dispoziția art. 720 ind.8 c Cod Penal se interpretează în sensul că hotărârile date în primă instanță privind procesele și cererile în materie comercială, fiind executorii de drept, nu trebuie investite cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.
Criticile aduse de petent executorului, referitoare la atitudinea acestuia de a nu aștepta soluția pronunțată de instanță în cererea având ca obiect contestație la executare, nu sunt întemeiate, câtă vreme art. 403 al. 1.c Cod Penal prevede că până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, ceea ce în speță nu s-a întâmplat. Admiterea în parte a contestației la executare și anularea formelor de executare pornite în dosarul execuțional nr. 10/2007 nu duce la concluzia săvârșirii de către inculpatul Gai nfracțiunilor prev. de art. 220 și 246.-p., câtă vreme petentul are la îndemână dispozițiile codului d e procedură civilă care trasează procedura ce trebuie urmată.
Cu privire la procesul-verbal de evacuare din 06.02.2007, este de remarcat că poziția petentului a fost oscilantă, în primă fază refuzând semnarea acestuia, iar ulterior revenind asupra poziției și semnând și ștampilând documentul care conține și mențiunile referitoare la lăsarea în custodie a creditoarei a materiilor prime, materiale, obiecte de inventar, pe care societatea administrată de petent a refuzat să le ridice.
În mod legal a procedat și executorul judecătoresc cu privire la sprijinul solicitat organelor de poliție care să asiste la executarea silită, în acest sens fiind și adresa nr. 10 din 05.02.2007 prin care a solicitat Poliției Reșița desemnarea unui lucrător de poliție care să aibă atribuții în domeniul aducerii la îndeplinirii a procedurii executării silite, iar împrejurarea că la executarea silită au participat la mulți polițiști este de natură să ofere o protecție persoanelor între care are loc executarea și nu este de natură să creeze un abuz.
Prin urmare, în temeiul art. 2781al. 8 lit. c pr.pen va respinge plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul 253/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen va fi obligat petentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 2781al. 8 lit. c pr.pen respinge plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul 253/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen obligă petentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu petentul și intimatul G și de la comunicare cu celălalt intimat.
Pronunțată în ședință publică din 27.11.2008.
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
Red. -.15.12.2008
Tehnored. - 15.12.2008
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu
