Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 302/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-/59/2009

SENTINȚA PENALĂ NR. 302/PI

Ședința publică din 12 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de petentul, împotriva ordonanței din 09.09.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 531/P/2009, menținută prin rezoluția din 07.10.2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 1067/II/2/2009.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit petentul și intimatul.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul solicită respingerea plângerii ca nefondată, să se constate că soluția atacată este temeinică și legală.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub numărul - din 20.10.2009, petentul a solicitat desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 1067/II/2/2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că atât în ordonanța, cât și în rezoluția atacată, îi sunt atribuite afirmații ce schimbau datele în baza căreia a formulat plângerea, pe care nu le-a făcut sau scris, afirmații în urma cărora s-a dispus neînceperea urmăririi penale. De asemenea, a arătat că în cele două plângeri a precizat articolele și legile care nu îndreptățesc lucrătorii poliției rutiere să dispună de efectuarea de acte procesuale în afara cadrului procesual și faptul că nu aveau nici un fel de competentă: teritorială, materială și după calitatea persoanei, conform legislației în vigoare.

Analizând plângerea formulată în raport cu actele depuse, respectiv: conținutul dosarului de urmărire penală nr. 531/P/2009 și lucrarea nr. 1067/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, instanța reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată sub nr. 1752/P/2009 din data 10.06.2009, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, petentului - a solicitat tragerea la răspundere penală a lucrătorului de poliție din cadrul T - Serviciul Poliției Rutiere care a solicitat efectuarea expertizei medico-legale a numitei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi" prev. și ped. de art. 247.Cod Penal La aceeași dată a fost înregistrată, sub același număr, o altă sesizare a persoanei vătămate - prin care acesta solicita tragerea la răspundere penală a făptuitoarei, medic primar legist la T, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" și "fals intelectual", prev. de art. 246 și art. 289.

Cod Penal

În motivarea sesizării s-a arătat că, în cursul lunii mai 2007, petentul a fost implicat într-un eveniment rutier în urma căruia a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al. 1,3.p, ca urmare a abuzurilor comise de către lucrătorii de poliție. În acest sens s-a arătat că deși victimei accidentului rutier i s-a pus în vedere să se prezinte la T în vederea obținerii unui certificat medico-legal, aceasta s-a deplasat la unitatea de medicină legală, la solicitarea lucrătorului de poliție care a instrumentat dosarul, după expirarea termenului legal, fiindu-i eliberat un act medico-legal pe baza căruia s-a dispus trimiterea sa în judecată. Referitor la cele expuse în cuprinsul sesizării, petentul a apreciat că lucrătorul de poliție care a semnat adresa prin care s-a solicitat T să procedeze la examinarea victimei accidentului rutier, se face vinovat de comiterea infracțiunii de "abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi" prev. de art. 247.

Cod Penal

În urma verificărilor întreprinse s-a stabilit că adresa la care a făcut referire petentul în cuprinsul plângerii a fost semnată de către scms., inspector principal la acea dată, din cadrul Serviciului Poliției Rutiere.

În cuprinsul celei de-a doua sesizări, petentul - a precizat că d-na doctor și-a exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu și a eliberat în fals un act material.

Prin ordonanța nr. 1752/P/2009 din data de 23.07.2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, în temeiul art. 27 pct. 3 lit. b din Legea nr. 218/2002, modificată prin Legea nr. 218/2003 și art. 42.C.P.P. și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, având în vedere calitatea de ofițer de poliție judiciară a numitului.

La Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA dosarul a fost înregistrat sub nr. 531/P/2009, în cauză efectuându-se cercetări față de, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 247 Cp și art. 246.Cod Penal și față de, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual prev. de art. 246 Cp și art. 289.

Cod Penal

Prin ordonanța dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 531/P/2009 la data de 09.09.2009, în temeiul art. 209.p Cod Penal, rap. la art. 228.C.P.P. art. 10 lit. a C.P.P. art. 192 alin. 3.C.P.P. art. 25.C.P.P. art. 30 lit. a C.P.P. art. 38.C.P.P. art. 42.C.P.P. și art. 45.C.P.P. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 247.Cod Penal și art. 246.Cod Penal și disjungerea cauzei față de, pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual prev. de art. 246.Cod Penal și art. 289.Cod Penal și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

În motivarea soluției, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a reținut că în data de 04.05.2007, în jurul orelor 16,20, petentul -, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca, accidentat-o pe trecerea de pietoni din dreptul restaurantului pe numita.

În vederea încadrării juridice corecte a faptei, la aceeași dată a fost emisă de către T - Serviciul Poliției Rutiere - T, adresa nr. -/2007, prin care se solicita examinarea medico-legală a numitei, victima accidentului rutier antemenționat, adresă semnată atât de către șeful T, cms., cât și de către șeful Serviciului Poliției Rutiere, scms, la acea dată inspector principal,.

Cu prilejul audierii sale la procuror în data de 05.08.2009, petentul - a solicitat tragerea la răspundere penală a scms., șeful serviciului unde dosarul se afla în lucru, deoarece a semnat adresa prin care s-a cerut examinarea medico-legală a victimei, deși, potrivit susținerilor acestuia, expertiza medico-legală nu putea fi cerută decât după începerea urmăririi penale.

S-a constatat că sesizarea petentului nu are susținere în realitate, întrucât organele de poliție au solicitat examinarea medico-legală a victimei în aceeași zi în care a avut loc evenimentul rutier pentru a putea stabili încadrarea juridică corectă a faptei, astfel încât s-a apreciat că în cauză au fost respectate dispozițiile legale cu privire la cele reclamate.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere petentul, considerând că scms. nu face parte din poliția judiciară și că nu avea competență să solicite efectuarea unei expertize medico-legale, el fiind doar organ de constatare a evenimentului rutier.

Prin rezoluția dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 07.10.2009 în dosarul nr. 1067/II/2/2009, în temeiul art. 278.C.P.P. a fost respinsă plângerea formulată de petentul, constatându-se că este nefondată.

S-a reținut în urma verificărilor efectuate la Serviciul Management Resurse Umane din cadrul T că scms. este desemnat ca lucrător al Poliției Judiciare. De asemenea, din cercetările efectuate a rezultat că lucrătorul de poliție nu a încălcat atribuțiile de serviciu în dosarul având ca obiect accidentul de circulație produs de petent în anul 2007. Totodată, s-a arătat că, chiar dacă victimei accidentului i s-a pus în vedere să se prezinte la medicul legist, iar aceasta a amânat examinarea, organele de cercetare penale erau interesate să cunoască numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea acesteia, întrucât în funcție de acest număr de zile depinde încadrarea juridică a faptei și modalitatea de exercitare a acțiunii penale (din oficiu sau la plângere prealabilă). Prin urmare, s-a apreciat că solicitarea din partea organelor de poliție de întocmire a unui raport de constatare medico-legală și nu expertiză, așa cum se susține în plângere, este o măsură legală și utilă cauzei.

Examinând cauza, prin prisma criticilor formulate de petentul, instanța reține că rezoluția contestată este temeinică și legală, plângerea urmând a fi respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:

Prin dispozițiile art. 246.Cod Penal a fost incriminată ca infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor", fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane; iar prin art. 247. Cod Penal a fost incriminată ca infracțiunea de "abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi" îngrădirea, de către un funcționar public, a folosinței sau a exercițiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situații de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție /. Raportat la actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța reține că în cauză nu s-a făcut dovada că făptuitorul cu rea credință, nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, respectiv că ar fi îngrădit folosința sau exercițiul drepturilor acestuia, astfel încât soluția de netrimitere în judecată este legală și temeinică. Pe de altă parte, formulând plângere, în temeiul art. 2781proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale confirmată de procurorul ierarhic superior, petentul nu a administrat probe, în raport cu care să se poată stabili o altă situație de fapt. În acest sens, instanța reține că, potrivit art. 224.C.P.P. în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare. În speță, prin adresa nr. -/2007 a Poliției județului T - Serviciul Poliției Rutiere s-a solicitat examinarea medico-legală a numitei, victima unui accident de circulație, conduită ce apare ca justificată în condițiile în care numărul zilelor de îngrijire medicală determină încadrarea juridică a faptei, cu consecințe asupra modului și condițiilor în care se poate pune în mișcare acțiunea penală (la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu). Împrejurarea că victima accidentului a declarat în scris, la momentul producerii acestuia, că nu solicită expertiză de specialitate nu poate conduce la concluzia că intimatul și-ar fi îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu sau i-ar fi îngrădit petentului drepturile, întrucât organele judiciare, conform art. 4.C.P.P. și 202.C.P.P. trebuie să manifeste rol activ în procesul penal, ceea ce presupune și obligația de a lua toate măsurile pentru descoperire la timp a infracțiunilor. În ce privește infracțiunea de "abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi", instanța constată că nici măcar din plângerea petentului nu rezultă existența vreunei conduite a intimatului care să poată fi caracterizată ca activitatea de îngrădire a exercițiului sau folosinței unui drept, petentul nearătând în ce modalitate și ce drepturi i-au fost limitate.

Față de cele anterior expuse, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a instanța C.P.P. va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 09.09.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 531/P/2009, menținută prin rezoluția din 07.10.2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 1067/II/2/2009.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. reținând culpa procesuală a petentului în formularea unei cereri nefondate, instanța îl va obliga la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 2781alin 8 lit. a respinge C.P.P. ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 09.09.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 531/P/2009, menținută prin rezoluția din 07.10.2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 1067/II/2/2009.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu petentul și intimatul.

Pronunțată în ședință publică din 12.11.2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - - -

Red. /.18.11 2009

Tehnoed.-.18.11.2009

Președinte:Laura Ani Bogdan
Judecători:Laura Ani Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 302/2009. Curtea de Apel Timisoara