Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 306/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 306/

Ședința publică din data de 26 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Viorica Lungu

JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 3: Maria Uzună

Grefier: - -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:

S-a luat în examinare recursul penal formulat de contestatorii:

- - domiciliat în T,-, județul T;

- - domiciliat în T,-, județul T;

- - domiciliat în T,-, -.14,. D,. 9, județul T; împotriva deciziei penale nr. 53 din 07.04.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 194 din 23.02.2009, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr-, având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.P.P.) - contestație în anulare.

La apelul nominal făcut în ședința publică, conform art. 297 cod procedură penală se prezintă recurenții contestatori și, personal.

Au lipsit:

- recurentul-contestator;

- intimata, reprezentată fiind de avocat ales - conform împuternicirii avocațiale fără număr, din 19.05.2009 (contract de asistență juridică 45/19.05.2009) emisă de Baroul Dâmbovița - Cabinet Individual - sediu secundar T;

- intimata.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea art. 176 - 181 cod procedură penală.

Recurentul contestator depune la dosar înscrisuri noi în susținerea temeiniciei contestației.

În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat.

Curtea, nu are de invocat excepții din oficiu conform art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pe admisibilitate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază inadmisibilă cererea și recursul formulat, având în vedere că nu a fost rezolvat fondul cauzei.

Recurentul-contestator, având cuvântul, arată că este vorba despre o eroare judiciară, respectiv aplicarea unui text de lege abrogat.

A apreciat că în recurs poate face dovada admisibilității contestației. Consideră că excepția ridicată este neîntemeiată.

Recurenții și, având cuvântul, apreciază recursul ca fiind admisibil. Nu sunt de acord cu excepția invocată.

Avocat, având cuvântul pentru intimata, este de acord cu concluziile procurorului. Solicită respingerea recursului ca inadmisibil și obligarea recurenților la cheltuieli de judecată și cheltuieli de deplasare.

Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele;

Prin sentința penală nr. 194/23.02.2009 a Judecătoriei Tulceas -a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de petenții, și, în contradictoriu cu intimatele și, în privința sentinței penale nr. 1121/16.10.2008 a Judecătoriei Tulcea și a sentinței penale nr. 1245/13.11.2008 a Judecătoriei Tulcea.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, Judecătoria Tulceaa reținut, în esență, că art. 386 lit. A-e cod pr. penală, prevede expres și limitativ, cazurile în care se poate exercita contestația în anulare, iar în speță, neexistând o hotărâre a instanțelor de recurs, care să determine eventuala incidență a cazurilor prevăzute de art. 386 lit. A-c și e cod pr. penală, contestația în anulare este inexistentă.

Prin decizia penală nr. 53 din 7.04.2009 a Tribunalului Tulceas -au respins apelurile declarate de contestatorii, și, împotriva sentinței penale nr. 194 din 23.02.2009 a Judecătoriei Tulcea, care a fost menținută ca legală și temeinică.

Instanța de apel a reținut că cererile contestatorilor nu se încadrează în nici unul din motivele prevăzute de art. 386 cod pr. penală, că susținerile acestora ar putea constitui eventual temeiuri pentru repunerea în termenul de recurs și că nu prezintă relevanță faptul că petenților nu li s-a comunicat hotărârile judecătorești contestate, câtă vreme au fost prezenți la dezbateri, situație în care nu mai există obligația comunicării hotărârii în sensul prevederilor art. 360 cod pr. penală.

Împotriva sentinței penale nr. 194/23.02.2009 a Judecătoriei Tulcea și a deciziei penale nr. 53/7.04.2009 a Tribunalului Tulcea, au declarat recurs, în termen legal contestatorii, și.

În esență recurenții contestatori au susținut că, în speță este vorba de o eroare judiciară, în sensul că s-a aplicat un text de lege abrogat și într-o atare împrejurare, atât contestația în anulare cât și recursul, sunt inadmisibile.

În concluzie au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor de fond și apel și urmare rejudecării, să se admită contestația în anulare formulată împotriva sentinței penale nr. 1129/16.10.2008 a Judecătoriei Tulcea și sentinței penale nr. 1245/13.11.2008 a Judecătoriei Tulcea.

Reprezentantul Parchetului a pus concluzii de inadmisibilitate a recursului și implicit a contestației în anulare formulată împotriva sentințelor penale nr. 1129/16.10.2008 și nr. 1245/13.11.2008 ale Judecătoriei Tulcea, motivat de împrejurarea că, în speță, nu a avut loc judecata asupra fondului cauzei.

Examinând hotărârile Judecătoriei Tulcea și tribunalului Tulcea recurate în raport de admisibilitatea recursului și implicit a contestației în anulare formulate de recurenții, și, Curtea reține următoarele;

Sentințele penale nr. 1121 din 16.10.2008 și nr. 1245 din 13.11.2008 ale Judecătoriei Tulcea, prin care s-au respins ca nefondate plângerile formulate de, și împotriva Ordonanței nr. 443/P/23.07.2008 și a Rezoluției nr. 149/U/2 din 5.09.2008 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, respectiv rezoluțiilor nr. 240/P/20.08.2008 și nr. 169/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, nu au fost atacate cu recurs, rămânând definitive prin nerecurare.

În condițiile în care nu există o hotărâre a instanței de recurs cu privire la fondul cauzei, iar prevederile art. 386 lit. A, b, c și e cod pr. penală fac trimitere la judecata instanței de recurs, este evident faptul că nu este admisibilă contestația în anulare formulată de recurenții, și.

Totodată, cele două hotărâri ale Judecătoriei Tulcea împotriva cărora s-a declarat contestație în anulare, având ca obiect plângeri formulate în temeiul art. 2781cod pr. penală, nu putea fi atacate cu apel, ci numai cu recurs. Pe cale de consecință, împotriva sentinței penale nr.194 din 23.02.2009 a Judecătoriei Tulcea se putea declara numai recurs, care de atac ce era de competența tribunalului.

Pentru considerentele menționate anterior, curtea va respinge recursul declarat de, și, ca inadmisibil.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 cod pr. penală, curtea îi va obliga pe recurenți la plata a câte 10 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. "a" cod procedură penală

Respinge recursul formulat de contestatorii:

- - domiciliat în T,-, județul T;

- - domiciliat în T,-, județul T;

- - domiciliat în T,-, -.14,. D,. 9, județul T; împotriva deciziei penale nr. 53 din 07.04.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 194 din 23.02.2009 - ca inadmisibil.

În baza art. 192 alin. 2 cod procedură penală,

Obligă recurenții la câte 10 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 26 mai 2009.

Președinte de complet, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Pentru grefier - -

În baza art. 312 semnează C.P.P.

Grefier,

jud. fond:

jud. apel:,

red. dec. jud.: -/12.06.2009

tehnored. gref.

ex. 2/16.06.2009

Președinte:Viorica Lungu
Judecători:Viorica Lungu, Adriana Ispas, Maria Uzună

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 306/2009. Curtea de Apel Constanta