Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 309/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.309/

Ședința publică din 27 Mai 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--

JUDECĂTOR 2: Marioara Dumitru

JUDECĂTOR 3: Marius

Grefier: -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de petentul, domiciliat în Pitești, cartier, bloc 52, scara A,.2, județul A, împotriva sentinței penale nr.136 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, pentru recurentul petent, lipsind acesta din urmă, precum și intimatul -.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Avocat depune pentru recurentul petent motivele de recurs, iar ca probe copia adresei nr.A/243/10.07.2007 emisă de IPJ A și sentința civilă nr.634/2007 pronunțată de Judecătoria Costești, precizând că nu mai are cereri prealabile de formulat.

Reprezentantul parchetului precizează, de asemenea, că nu mai are cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat, pentru recurentul petent, precizează că prima critică adusă hotărârii atacate vizează nelegalitatea acesteia, motivând că la data accidentului (23.12.2006), agentul de poliție - șeful de post din comuna respectivă - nu avea calitatea necesară pentru a constata și sancționa o faptă contravențională. La acea dată erau în vigoare dispozițiile noului Cod rutier, potrivit cărora, supravegherea și controlul în cea ce privește contravențiile se face exclusiv de către ofițeri specializați care fac parte din poliția judiciară.

Aceste dispoziții sunt complinite de art.177 din Regulamentul de aplicare a noului Cod rutier care menționează persoanele ce au calitatea de a constata și sancționa contravenții.

Pe de altă parte, la art.3 din actul normativ menționat se precizează că au calitatea de a constata și a aplica sancțiuni în cazul contravențiilor și agenții poliției comunitare care figurează în graficul rutier întocmit de către Inspectoratul de Poliție Rutieră. În speță, acest grafic este întocmit chiar de Postul de Poliție.

Sentința atacată este și netemeinică, întrucât organul de urmărire penală a dat în mod greșit soluția de neîncepere a urmăririi penale, raportându-se doar la probele administrate de către intimat. În cauză nu au fost audiați martorii indicați de petent, martori ce au fost audiați în cadrul procesului civil, unul dintre aceștia precizând că, în opinia sa, șeful de post era sub influența băuturilor alcoolice.

Apreciază că urmărirea penală este incompletă, cauza nefiind lămurită sub toate aspectele, așa cum prevăd dispozițiile art.62 și 65 din Codul d e procedură penală.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului și, în baza art.38515pct.2 lit c din Codul d e procedură penală, casarea sentinței penale recurate, iar pe fondul cauzei desființarea rezoluției nr.31/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și trimiterea cauzei la procuror în vedere începerii urmăririi penale.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea sentinței penale atacate, ca fiind legală și temeinică, apreciind că apărarea ignoră faptul că ofițerul care a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției face parte din poliția judiciară, fiind aplicabile în cauză dispozițiile Inspectorului general nr.4140 din 11 mai 2005 și îndeplinește această atribuție cu avizul procurorului general.

În această situație, el era competent să întocmească acest proces verbal de constatare a contravenției și, așa cum rezultă din actele premergătoare începerii urmăririi penale efectuate de procuror în speță, nu s-au confirmat aspectele invocate de apărătorul petentului.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 136 din 13 martie 2008, Tribunalul Argeșî n baza art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat în Pitești,. 52,. A,.2, jud. A, împotriva rezoluției nr. 31/P/06.06.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și a menținut rezoluția atacată.

A fost obligat petentul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rin p. rezoluția atacată s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului -, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 246 Cod penal și de purtare abuzivă, prev. de art. 250 Cod penal.

Deși petentul a pretins că amenda aplicată de intimat la data de 23 decembrie 2006 pentru fapta de a fi circulat cu bicicleta pe axul șoselei nu se justifică pe puncte, întrucât procesul - verbal de constatare a contravenției este unul tipizat, mai vechi de anul 2007 și că, funcția sa de șef de post al poliției nu îi permitea făptuitorului să îndeplinească un asemenea act, tribunalul a conchis că toate aceste susțineri sunt nereale.

S-a constatat, pe baza probelor administrate, că data de 23 decembrie 2006 agentul șef de poliție - efectua serviciul de permanență și patrulare pe raza localității, conform graficului întocmit la nivelul Postului de Poliție, iar în jurul orelor 15,00 în timp ce se deplasa cu autoturismul din dotare, l-a observat pe petentul în timp ce acesta circula cu bicicleta pe axul drumului, din direcția -, deși exista acostament pe partea sa de mers.

Întrucât petiționarul încălcase prevederile art. 161 alin. (1) și (2) din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002, a fost invitat la sediul Postului de Poliție, unde s-a procedat la întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției seria A nr. -/23.12.2006.

Cum lucrătorul de poliție -, aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, nu a urmărit ca prin întocmirea respectivului act să aducă o vătămare intereselor legale ale petiționarului, nefăcând altceva decât să constatate o stare de fapt și nici nu a făcut afirmații de natură să-i lezeze demnitatea părții vătămate, s-a concluzionat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 250 Cod penal.

Criticile formulate cu privire la necompetența agentului de poliție de a constata contravenția și de a aplica sancțiunea, precum și cele privitoare la nulitatea procesului-verbal de contravenție nu au fost primite de judecătorul fondului, dat fiind faptul că agenților de poliție din cadrul posturilor de poliție locale li se desemnează și astfel de atribuții prin ordinul de serviciu, atâta timp cât ei trebuie să vegheze la respectarea ordinei publice.

În termen legal, petentul a declarat recurs împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, iar pe fond - admiterea plângerii și desființarea rezoluției atacate.

În motivarea recursului, se arată că sentința este nelegală, invocându-se împrejurarea că la data incidentului intimatul nu avea calitatea necesară pentru a constata și sancționa o faptă contravențională, întrucât erau în vigoare dispozițiile noului Cod rutier, potrivit cărora supravegherea și controlul revenea exclusiv ofițerilor specializați din poliția judiciară.

S-a susținut, referitor la temeinicie, că soluția organului de urmărire penală se raportează doar la probele administrate de către intimat, așa încât cauza nu a fost lămurită sub toate aspectele.

Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, cum și sub toate aspectele, așa cum obligă dispozițiile art. 385/6 alin. ultim Cod de procedură penală, curtea reține următoarele:

Prin plângerea penală înregistrată la data de 25.01.2007, persoana vătămată a solicitat punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a făptuitorului - - șeful Postului de poliție -, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și amenințare, prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 193 Cod penal, constând în aceea că, la data de 23.12.2006, a introdus-o forțat pe persoana vătămată în autoturismul în care se afla și a condus-o la postul de poliție, pretinzând că dorește să o identifice; în continuare, susține persoana vătămată că intimatul a amenințat-o și că a completat procesul-verbal de constatare a contravenției fără a i-l comunica.

Mai mult, persoana vătămată, care la data formulării plângerii era elevă la liceu, a arătat că polițistul era în stare de ebrietate, motiv pentru care l-a anunțat pe tatăl său, iar acesta din urmă a sesizat conducerea A despre această împrejurare.

Probatoriul administrat în cauză nu a confirmat susținerile persoanei vătămate.

Astfel, la data de 23.12.2006 a fost întocmit procesul-verbal seria - nr. -, prin care petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale, întrucât în ziua arătată a circulat cu bicicleta pe axul drumului public, deși exista acostament pe sensul său de mers, încălcând astfel prevederile art. 16 din nr.OUG 195/2002 ( 12 dosar parchet).

Contravenția a fost constatată de intimatul -, șef de post al Postului de poliție.

Deși petiționarul a pretins că la întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției acesta l-a tratat în mod corespunzător și chiar l-a amenințat, martorul, ce a fost atunci de față, a declarat că nu intimatul, ci dimpotrivă, chiar contravenientul a manifestat o atitudine necorespunzătoare față de lucrătorul de poliție, afirmând că nu îl interesează actul constatator și că va face contestație, refuzând să semneze pentru luare la cunoștință ( 15, 16 dosar parchet).

La solicitarea procurorului, - Aac omunicat că intimatul face parte din structurile poliției judiciare ( 20) și că la data respectivă era desemnat pentru a desfășura activități de supraveghere și control al traficului în mediul rural ( 22, 23).

Cealaltă acuzație, referitoare la starea de ebrietate în care s-ar fi aflat polițistul la data menționată în plângere nu a fost dovedită prin niciun mijloc de probă.

Este de menționat în această privință că, la sesizarea tatălui petentului, Direcția de Inspecție Internă din cadrul Aae fectuat verificări, în urma cărora au fost luate măsuri împotriva persoanelor care au tratat cu superficialitate reclamația făcută și nu au dispus testarea intimatului cu aparatul etilotest de către cel mai apropiat echipaj rutier ( 5-7 ale raportului nr. 36 din 12.06.2007, aflat la dosarul parchetului).

Totuși, au fost audiate persoanele care l-au văzut pe intimat în ziua respectivă (martorii - și, angajați ai - Stația nr. 15 ), iar din declarațiile acestora rezultă fără echivoc că în cursul acelei zile, între orele 7 - 19, șeful de post a efectuat activitatea de patrulare în zona postului de poliție, amplasat la circa 30 de metri de stația și că a discutat cu cei doi, iar atitudinea sa nu a trezit nicio suspiciune martorilor că acesta ar fi băut.

De altfel, martorii mai adaugă că intimatul este o persoană respectată în comună și că niciodată nu a fost văzută în stare de ebrietate ( 34 - 37).

În mod firesc atunci, față de faptul că doar petentul și tatăl acestuia (direct interesați să fie anulat actul constatator al contravenției) susțineau contrariul, s-a dat eficiență principiului consacrat de art. 5/2 din Codul d e procedură penală.

În legătură cu sancțiunea aplicată de intimat, este de menționat că la dosarul cauzei (filele 9-12) există declarațiile tinerilor care se aflau împreună cu petentul în momentul în care acesta circula pe drumul public în mod neregulamentar, iar ele confirmă situația de fapt pe scurt expusă în procesul-verbal întocmit de intimat.

Mai mult decât atât, prin sentința civilă nr. 634/25.06.2007 a Judecătoriei Costești, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 670/RC/07.12.2007 a Tribunalului Argeș, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că procesul-verbal în discuție a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, iar starea de fapt expusă în acesta este conformă cu realitatea, așa încât plângerea promovată de petent împotriva acestui act a fost admisă în parte, doar în ceea ce privește sancțiunea aplicată, înlocuindu-se amenda contravențională cu avertismentul (potrivit copiei după hotărârea judecătorească, atașate la dosar).

Toate aceste considerente conduc la concluzia că soluția dată de procuror, aceea de a nu se începe urmărirea penală față de intimat, este legală și temeinică, în mod judicios instanța de fond hotărând respingerea plângerii formulate împotriva acesteia.

Pentru cele ce preced, va fi pronunțată o soluție de respingere ca nefondat a recursului, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) din Codul d e procedură penală, menținându-se sentința atacată.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 din cod,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr.136 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.

Obligă pe recurentul petent la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.

Tehn.

2 ex./13.06.2008

Jud.fond:.

Președinte:Teodora Gheorghe Sorescu
Judecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marioara Dumitru, Marius

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 309/2008. Curtea de Apel Pitesti