Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 35/2008. Curtea de Apel Brasov

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

SENTINȚA PENALĂ NR. 35/ DOSAR NR-

Ședința publică din 7 aprilie 2008

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Țînț

Grefier - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție judiciară - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției din data de 30.01.2008, dată în dosar penal nr. 568/P/2007, de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată, lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 aprilie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 9 aprilie 2008, când,

CURTEA,

Constată că la data de 20.03.2008, pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată plângerea petentului împotriva rezoluției procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul, precum și împotriva rezoluției procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV prin care plângerea pe care a formulat-o contra primei rezoluții menționate de fost respinsă ca neîntemeiată.

În motivare, petentul a solicitat admiterea plângerii și judecarea pe fond a cauzei, conform art.278¹alin.1 și 3 Cod procedură penală, arătând, în esență, faptul că în cauză nu a fost făcută nici o investigație, iar rezoluția nr.163/II/2/2008 nu reține corect decât daunele pe care le-a solicitat.

În vederea soluționării cauzei, au fost atașate plângerea petentului împotriva rezoluției din data de 30.01.2008, dată în dosar penal nr.568/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, rezoluția procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV nr.163/II/2/2008, din data de 28.02.2008, prin care a fost rezolvată această plângere, adresa de comunicare a soluției către petent, confirmarea de primire, precum și, din oficiu, dosarele penale nr.2225/II-2/2007, nr.1535/VIII-1/2007 și nr.6848/P/2007 aparținând Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov.

Judecarea cauzei s-a desfășurat în lipsa petentului, care, deși legal citat, nu s-a prezentat la nici unul din termenele acordate în cauză.

Examinând plângerea formulată în raport de actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:

1. La data de 14.12.2007, petentul a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV cu plângere penală împotriva procurorului, solicitând tragerea acesteia la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals, uz de fals, abuz în serviciu și furt.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că procurorul a întocmit rezoluția din dosarul nr.1535/2007 sau nr.6848/P/2007. A ținut dosarul fără rost în perioada 01.08 - 16.11.2007, a schimbat numărul dosarului din 1535/2007 în 6848/P/2007, a omis cu intenție și rea-credință prevederile art.215 Cod penal, pronunțându-se pe prescripție cu luarea în considerare a termenului de 5 ani și nu cel de 15 ani, cum ar fi fost corect. A sustras de la dosar contestația (16 file) pe care petentul a depus-o la Parchet în urma audienței din 09.10.2007, arătând modul în care se soluționează conflictul de competență dintre o instanță civilă și una militară, conform art.43 Cod procedură penală și precizând că în anul 2003 nu a făcut nici o plângere la.

Totodată, a învederat că se constituie parte civilă cu suma de 100.000 euro daune materiale și morale.

Drept urmare, petentul a solicitat condamnarea procurorului și obligarea acestuia la daune materiale în sumă de 50 miliarde lei.

2. Prin rezoluția din data de 30.01.2008, emisă de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, s-a dispus, față de dispozițiile art.228 rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de procurorul pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.208, 215, 246, 289 și art.291 Cod penal.

Pentru a dispune în acest sens, procurorul a reținut că dosarul nr.6848/P/2007 i-a vizat pe numiții, și, foști medici militari, pentru fapte săvârșite în noiembrie-decembrie 2001, în legătură cu falsificarea unor documente în scopul trecerii în rezervă a persoanei vătămate, care, până în decembrie 2001, activat ca ofițer de poliție la Poliția Mun.Sf.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașova fost sesizat cu acest dosar urmare a deciziei penale nr.10/31.05.2007 a Tribunalului Militar Teritorial B, prin care s-a stabilit că procurorii militari nu erau competenți în a soluționa dosarul întrucât, după data faptei, făptuitorii devenind persoane civile, conform art.35 alin.2 Cod procedură penală, competența revenea parchetului civil pe raza căruia s-au comis faptele.

Drept urmare, dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, fiind trimis la Poliția mun. B pentru cercetări sub supravegherea doamnei procuror.

La 17.08.2007, ofițerul de poliție desemnat a propus declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului Militar d e pe lângă Tribunalul Militar Cluj, propunere care nu a fost însușită de procurorul menționat, care a dispus restituirea cauzei pentru continuarea cercetărilor.

În 08.11.2007, dosarul a fost trimis la Parchet cu propunere de clasare, iar prin rezoluția din 16.11.2007, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de, și pentru infracțiunile prev. de art. 246, 289 și art.291 Cod penal ca urmare a prescripției.

S-a reținut că susținerea privind faptul că procurorul a ținut dosarul în perioada 01.08 - 16.11.2007 este nefondată, iar actele reclamate ca fiind sustrase, întrucât erau anexate împotriva plângerii formulate contra actelor procurorului, au constituit lucrarea nr.2225/II/2/2007, la care au fost atașate, rezoluția adoptată de conducătorul parchetului fiindu-i comunicată petentului.

Față de neaudierea persoanei vătămate de către procuror, s-a reținut că dosarul era în supraveghere, astfel încât procurorul nu era obligat să efectueze personal acte de urmărire penală.

S-a apreciat că din eroare procurorul nu s-a pronunțat și în legătură cu infracțiunea prev. de art.215 că, dar, urmare plângerii contra rezoluției formulată de petent, cauza a fost repartizată aceluiași procuror pentru a adopta o soluție și în legătură cu această faptă.

O altă eroare, fără consecințe juridice, a fost aceea că s-a menționat că plângerea formulată de persoana vătămată ar fi fost depusă în anul 2003.

Drept urmare, reținând că în cauză competența de a soluționa dosarul nr.6848/P/2007 revenea Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, conform art.35 alin.2 Cod procedură penală și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a apreciat că faptele reclamate nu există, magistratul îndeplinindu-și corespunzător obligațiile profesionale, fără ca prin aceasta să cauzeze vreun prejudiciu numitului.

Împotriva acestei rezoluții, a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, iar prin rezoluția din 28.02.2008, procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOVa dispus respingerea acesteia, constatând că soluția dispusă de procuror este legală și temeinică, iar plângerea neîntemeiată.

În motivarea acestei rezoluții se arată că faptele reclamate de petent nu există, întrucât nu s-a identificat nici un indiciu din care să rezulte că ar fi acționat cu rea-credință în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și că ar fi cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanei. Soluționând dosarul nr.6848/P/2007, procurorul și-a verificat și stabilit corect competența materială, îndeplinindu-și corespunzător îndatoririle profesionale specifice. De altfel, petentul este pe fond nemulțumit de soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procurorul în dosar penal nr.6848/P/2007.

3. În raport de actele aflate la dosarul cauzei, Curtea constată că modul în care procurorul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu este în conformitate cu dispozițiile legale, neputându-se reține comiterea fapte de natură penală.

În acest sens, se constată că a fost desemnată să supravegheze cercetările efectuate de Poliția Municipiului B în cauza având ca obiect plângerea penală formulată de împotriva numiților, și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215, 246, 289 și art.291 Cod penal.

Plângerea a fost inițial înregistrată, la data de 28.10.2005, la Parchetul Militar d e pe lângă Curtea Militară de Apel, fiind trimisă administrativ la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, unde a fost înregistrată sub nr.9/P/2006, din data de 16.01.2006.

Urmare plângerii formulate de petent, conform art.278¹Cod procedură penală, împotriva rezoluției date de procuror și a căii de atac exercitate, prin decizia nr.10/31.05.2007, dată în dosar nr-, Tribunalul Militar Teritorial Ba desființat rezoluția atacată și a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov în vederea începerii urmăririi penale.

Drept urmare, cauza a fost înregistrată la unitatea menționată, sub nr.6848/P/2007 din 01.08.2007.

La data de 18.07.2007, sub nr.1535/VIII-1/2007, a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașovo plângere, în cuprinsul căreia a criticat decizia nr.10/31.05.2007 mai sus menționată și a invocat necompetența acestei instituții în soluționarea plângerii penale formulată împotriva numiților, și.

Prin referatul din 21.09.2007, emis de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, a fost respinsă plângerea menționată, reținându-se că, deși la data comiterii presupuselor fapte persoanele împotriva cărora a fost îndreptată plângerea aveau calitatea de militari activi, ulterior cadrele de polițiE au dobândit calitatea de funcționari publici, astfel încât, față de dispozițiile art.35 alin.2 Cod procedură penală și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Maszni contra României), competența aparține procurorului civil.

Prin urmare, se constată că cele două numere de dosar, în privința cărora petentul a afirmat că au fost schimbate de procurorul, au reprezentat în fapt lucrări distincte, înregistrate la date diferite la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov.

Cât privește modul în care procurorul a realizat supravegherea activității organelor de cercetare penală, se constată că, urmare a referatului cu propunere de declinare a competenței, întocmit de Poliția Municipiului B la data de 14.08.2007 și înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov la data de 17.08.2007, prin ordonanța din 27.08.2007, procurorul a restituit cauza în vederea continuării cercetărilor în cauză, fixând termen de finalizare 17.09.2007.

La data de 08.11.2007, a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov referatul din 22.10.2007 conținând propunerea de clasare a cauzei ca urmare a prescripției, urmare căruia a emis rezoluția din 16.11.2007, dispunând neînceperea urmăririi penale relativ la săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246, 289 și 291 Cod penal pentru că a intervenit prescripția răspunderi penale.

Față de această modalitate de derulare a cercetărilor în dosarul penal nr.6848/P/2007, este nefondată susținerea petentului privind împrejurarea că procurorul ar fi ținut în nelucrare acest dosar în perioada 01.08. - 16.11.2007.

Așa cum în mod corect s-a stabilit în rezoluția din 30.01.2007, lipsa unei soluții cu privire la infracțiunea de înșelăciune în cuprinsul actului întocmit de în 16.11.2007 nu se datorează relei-credințe și intenției de a închide dosarul ca urmare a prescripției, ci unei erori, îndreptată prin rezoluția din 14.01.2008, dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, urmare a plângerii formulată de petent, prin care dosarul a fost repartizat procurorului pentru a se pronunța și în privința infracțiunii de înșelăciune.

Drept urmare, prin ordonanța din 05.02.2008, a restituit cauza organelor de cercetare penală pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunii de înșelăciune, fixând termen de finalizare 05.03.2008.

La data de 27.03.2008, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașova fost înregistrat referatul din 18.03.2008, cuprinzând propunerea de neîncepere a urmăririi penale, până în prezent nefiind dată o soluție asupra acestuia, de către procurorul de caz.

Nu rezultă că prin modul de instrumentare a dosarului penal nr.6848/P/2008 s-ar fi cauzat vreo vătămare intereselor legale ale vreunei persoane, procurorul acționând în limita competenței sale.

În privința infracțiunilor prev. și ped. de art.289 și art.291 Cod penal, din actele premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat vreun indiciu în privința săvârșirii unor astfel de fapte, menționarea anului 2003 ca dată a sesizării Parchetului Militar d e pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, în cuprinsul rezoluției din 16.11.2007 nefiind decât o eroare materială evidentă întrucât din dosarul nr.6848/P/2007 rezultă în mod evident data înregistrării plângerii penale de către.

Relativ la comiterea infracțiunii de furt de către procurorul, se constată că la data de 09.10.2007, cu ocazia primirii sale în audiență de către prim-procuror, petentul a depus o sesizare referitoare la competența de a soluționa plângerea penală pe care a formulat-o, la finele căreia a menționat că "prezenta sesizare conține un număr de 5 (cinci) file + 1 filă, 6 file"; atașat sesizării (care cuprinde 3 pagini), s-au depus extrase din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului (o pagină), din lucrarea Hotărâri al Curții Europene a Drepturilor Omului (o pagină) și din Cod procedură penală, art.35 (o filă).

Atât sesizarea, cât și înscrisurile anexate au fost înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov sub nr.2225/II-2/2007, fiind soluționate prin rezoluția din 15.10.2007 de prim-procurorul instituției, care a respins plângerea formulată, apreciind că nu se impune comunicarea rezoluției către petent întrucât are același obiect cu lucrarea nr.1535/VIII-1/2007, al cărei mod de rezolvare i-a fost adus la cunoștință.

Prin urmare, nu rezultă că procurorul ar fi avut vreo legătură cu actele înregistrate urmare audienței din 09.10.2007, după cum nu rezultă nici dispariția de înscrisuri. De altfel, petentul nici nu a fost în măsură să indice cu exactitate la ce înscrisuri se referă, denumindu-le doar "documente justificative".

Chiar dacă rezoluția procurorului general din 28.02.2008 este lacunară sub aspectul motivelor pentru care plângerea contra soluției din data de 30.01.2008 este nefondată, din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă cu certitudine motivele pentru care faptele imputate procurorului nu există.

Așa fiind, constatând că în mod legal și temeinic s-a stabilit că nu poate fi reținută săvârșirea infracțiunilor prev. de art.208, 215, 246, 289 și art.291 Cod penal în sarcina procurorului menționat, în temeiul art.278¹alin.8 lit. a Cod procedură penală, urmează să fie respinsă, ca nefondată, plângerea formulată petentul împotriva rezoluției din data de 30.01.2008, dată în dosar penal nr.568/P/2007, de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, pe care o va menține.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, petentul va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din data de 30.01.2008, dată în dosar penal nr.568/P/2007, de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, pe care o menține.

Obligă petentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 09 aprilie 2008.

PREȘEDINTE,

- -

GREFIER

- -

red. /9.04.2008

dact.14.04.2008 - 2ex.

Președinte:Nicoleta Țînț
Judecători:Nicoleta Țînț

Vezi şi alte speţe de drept penal: