Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 37/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA PENALĂ NR.37/ DOSAR NR-

Ședința publică din 11 aprilie 2008.

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Claudia Ghinea

- - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror șef secție judiciară - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra plângerii formulată de către petentul senior în temeiul art. 2781Cod procedură penală împotriva rezoluției din data de 19 decembrie 2007, pronunțată în dosarul penal nr. 531/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată, lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 aprilie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 11 aprilie 2008, când,

CURTEA

Asupra acțiunii penale de față:

Prin plângerea înregistrată la această instanță la nr. de mai sus, formulată de petentul sr. împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov pronunțată la 19 decembrie 2007 în dosarul nr. 531/P/2007, s-a solicitat infirmarea acestei rezoluții ca netemeinică și nelegală, arătând că în mod greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii împotriva cărora a formulat plângere.

În susținerea plângerii, s-a mai arătat că argumentele se referă la soluțiile date de instanțele de judecată pe parcursul derulării proceselor derulate cu persoanele împotriva cărora a formulat plângere și că indiferent de soluțiile respective, organul de urmărire penală trebuia să se pronunțe în detaliu cu privire la aspectele invocate în plângere, ceea ce procurorul nu a făcut, motivarea acestuia fiind superficială.

Deși petentul solicitat acordarea de asistență juridică gratuită, această solicitare nu poate fi soluționată de instanța de judecată, care a depus diligențe la Baroul d e Avocați B, care are căderea de a stabili dacă acordă sau nu asistență juridică gratuită și nu din oficiu deoarece în speță asistența juridică nu este obligatorie, iar solicitarea petentului a fost respinsă de Baroul d e Avocați B care a desemnat un apărător din oficiu ce nu poate fi plătit din fondurile MJ în acest caz.

Verificând plângerea formulată în raport de actele și lucrările dosarului se constată că plângerea este nefondată.

Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din data de 19 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr. 531/P/2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, notar public, și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în declarații, uz de fals, participație improprie la fals intelectual și respectiv fals intelectual prevăzute de art. 292, 291, art. 25 rap. la art. 289 și respectiv art. 289 Cod penal.

Pentru a pronunța această rezoluție procurorul a reținut că petentul sr. a formulat plângere penală împotriva notarului public pe motiv că a încheiat și autentificat contractul de vânzare-cumpărare între în calitate de vânzător și și în calitate de cumpărători, având ca obiect casa de locuit situată în com. de,-, deoarece prețul era neserios, existând îndoieli și cu privire la remiterea efectivă a sumei înscrise în contract, în acest sens, petentul a reclamat că au fost efectuate declarații false în fața notarului public și au folosit acest contract în fața instanțelor judecătorești.

În speță, organul de urmărire penală a constatat că prin sentința civilă nr. 874/21.06.2004 a Judecătoriei Făgărașs -a pronunțat divorțul dintre petent și, hotărârea fiind definitivă și irevocabilă, prilej cu care a fost soluționat și partajul bunurilor comune, inclusiv casa ce face obiectul plângerii, care a fost atribuită în natură fostei soții, fiind obligată la plata sultei de 198.528.847 ROL.

a consemnat la CEC sulta cuvenită petentului, iar imobilul a fost înscris în cartea funciară pe numele acesteia, ca proprietate exclusivă.

a locuit încă din anul 2004 cu fiica sa dintr-o căsătorie anterioară -, căsătorită cu, în locuința acestora din Făgăraș, deoarece petentul refuză să părăsească locuința ce a fost atribuită fostei sale soții.

Deoarece nu avea banii necesari pentru achitarea sultei și a cheltuielilor de judecată, ginerele său a obținut un credit de la BRD, din care a fost consemnată la CEC sulta pe numele petentului și în aceste condiții, la data de 27.04.2006 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare contestat de petent, prețul imobilului fiind de 20.000 RON.

În aceste condiții, petentul a formulat numeroase acțiuni civile, respectiv revizuire, contestație în anulare, contestație la executare, contestație la oferta de plată, contestație la încheierea de Codul Fiscal, toate respinse de instanțele de judecată, inclusiv acțiune în constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare, precum și plângerea penală ce face obiectul prezentei cauze.

Procurorul a constatat că vânzarea - cumpărarea s-a realizat cu respectarea condițiilor legale, vânzătoarea fiind îndreptățită să dispună de imobilul în cauză, asupra căruia avea proprietate exclusivă, petentul având la dispoziție sulta consemnată la CEC pe numele său și astfel nu există indicii de comitere a vreunei fapte penale de către persoanele împotriva cărora a fost formulată plângerea.

Împotriva acestei rezoluții, petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, care a fost respinsă prin rezoluția din data de 14 ianuarie 2008 în lucrarea nr. 35/II/2/2008, reținându-se, în esență, că prin actele notariale întocmite s-a consemnat o stare de fapt reală, că numeroasele acțiuni civile formulate de petent au fost respinse de instanțele de judecată i că nu există indicii de comitere a vreunei fapte de natură penală de către aceste persoane.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate de petent, instanța constată că nemulțumirile petentului sunt determinate de faptul că fosta soție a vândut imobilul ce a constituit domiciliu comun și care a fost atribuit acesteia în urma divorțului și partajului, deși petentul a refuzat să părăsească acest imobil, în ciuda faptului că fosta soție a consemnat la CEC pe numele petentului suma cuvenită acestuia drept sultă.

Conform legislației civile, după consemnarea la CEC a sultei, fosta soție - a dobândit dreptul de proprietate exclusivă asupra imobilului și a înscris dreptul său de proprietate în cartea funciară, după care a înstrăinat imobilul fiicei sale, căsătorită cu.

Deși petentul a formulat numeroase acțiuni împotriva acestor persoane, toate având drept scop evitarea părăsirii acestui imobil, inclusiv acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, toate respinse de instanțele de judecată, a formulat și plângere penală pe motiv că peroanele au dat declarații false în fața notarului, constând în aceea că prețul este neserios și că există dubii și cu privire la remiterea efectivă a acestuia.

Este evident că plângerea penală a fost formulată de petent cu rea credință, deoarece fosta soție, după consemnarea la CEC a sultei pe numele acestuia și dobândirea proprietății exclusive asupra imobilului în litigiu, avea tot dreptul de a-l vinde cui dorea, petentul pierzându-și orice drept cu privire la acest imobil.

În realitate, nu se poate susține că prețul a fost neserios, deoarece suma de 20.000 lei (200 milioane lei vechi) reprezintă un preț corect pentru imobilul în litigiu, fără a neglija că vânzătoarea a înstrăinat imobilul fiicei sale și ginerelui, la care a locuit de mai mulți ani, deoarece petentul a refuzat sistematic să părăsească imobilul și acesta este și motivul real al formulării plângerii penale.

Așa fiind, instanța constată că nu există nici o încălcare a dispozițiilor legale de către notarul public și nici indicii de săvârșirea a vreunei fapte penale de către numiții, și, rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov fiind legală și temeinică și pe cale de consecință, potrivit art. 278/1 alin.8 lit. a Cod procedură penală va respinge plângerea formulată de petentul sr. împotriva rezoluției menționate, care va fi menținută.

În baza art. 191 Cod procedură penală petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat și a celor către făptuitorul, de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petentul senior împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov pronunțată la data de 19 decembrie 2007 în dosarul nr. 531/P/2007, pe care o menține.

Obligă petentul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare și făptuitorului suma de 1000 lei cu același titlu reprezentând cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare și de la pronunțare cu făptuitorul.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2008.

Președinte

- -

Grefier

- -

red./29.04.08

dact.Gh/05.05.08

Președinte:Simona Franguloiu
Judecători:Simona Franguloiu, Claudia Ghinea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 37/2008. Curtea de Apel Brasov