Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 373/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație în anulare -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 373
Ședința publică din data de 14 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cheptene Micu Diana
JUDECĂTOR 2: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 3: Biciușcă
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatoarea, domiciliată în com.,-, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 15 din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal se prezintă contestatoarea recurentă și intimata Aga, lipsă fiind intimatul Aga.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța pune în discuție admisibilitatea recursului declarat.
Contestatoarea recurentă arată că este îndreptățită să formuleze recurs, solicitând admiterea acestuia.
Intimata prezentă față de admisibilitatea căii de atac promovată de contestatoare, arată că nu are nimic de adăugat.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca inadmisibil.
Declarând închise dezbaterile, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată
Prin decizia penală nr. 15 din 05.06.2009 a Tribunalului Suceavaa fost respinsă contestația în anulare formulată de către contestatoarea împotriva deciziei penale nr. 67/06.02.2009 a Tribunalului Suceava.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Suceavaa reținut că prin decizia penală nr. 67 din data de 06.02.2009 a Tribunalului Suceava - Secția penală, s-a admis recursul declarat de petenta, împotriva sentinței penale nr. 806 din data de 17.11.2008 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr-, s-a casat în totalitate sentința penală sus-menționată și în rejudecare s-a admis plângerea împotriva actelor procurorului formulată de petenta, s-au desființat ordonanțele nr. 93/P/2007 din 18.09.2007 și nr.1533/II/2/2007 din 07.11.2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți și s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți în vederea începerii urmăririi penale față de intimații Aga și Aga, și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, 2/1 lit. b, c Cod penal (pe lângă infracțiunile asupra cărora procurorul s-a pronunțat prin ordonanța nr. 93/P/2007 din 18.09.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți ), precum și față de petenta, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de 180 al. 2 Cod penal.
Pentru a decide astfel, Tribunalul Suceavaa reținut că prin plângerea inițială adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți petenta a solicitat tragerea la răspundere penală a intimaților Aga și Aga reclamând în fapt că la data de 19.12.2006 cei doi intimați au pătruns în locuința sa și au lovit-o după care au amenințat-o cu un cuțit pentru ale da banii din pensia ce o primise chiar în ziua respectivă (fila 9 ds. ).
Cele reclamate de către petenta în plângerea inițială se circumscriu, în drept, conținutului constitutiv al infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, 2/1 lit. b, c Cod penal.
Cu toate acestea procurorul de caz nu s-a pronunțat sub acest aspect (și nici nu a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunile pentru care s-a pronunțat prin ordonanța nr. 93/P/2007).
Împotriva acestei decizii contestatoarea a formulat la data de 12.02.2009 contestație în anulare, susținând că recursul său a fost respins, fiind motivat verbal de completul de judecată, instanța precedentă în recurs nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în scris, procedura de citare a părților menționate în rechizitoriu nu s-a făcut corect, magistrații au dat câștig de cauză infractorilor pronunțând o decizie negativă împotriva sa, care este nevinovată.
Analizând contestația în anulare, Tribunalul a constat că aceasta este inadmisibilă, din următorul considerent:
Potrivit art.386 Cod procedură penală, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare;
c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art.10 alin.1 lit.f-1cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit disp. art.38514alin.11ori art.38516alin.1.
Motivele invocate de către contestatoarea nu se încadrează în nici unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art.386 alin.1 lit. a-e C.P.P. cu excepția motivului privind necitarea părților care este însă vag formulat, în cauză neîntocmindu-se un rechizitoriu, oricum Tribunalul constatat că la termenul de judecată când s-a judecat cererea sa de recurs petenta a fost legal citată și mai mult a fost și prezentă în fața instanței. De asemenea, din conținutul contestației în anulare rezultă că petenta nu a verificat care a fost soluția dată de Tribunalul Suceava cu privire la cererea sa de recurs, altfel ar fi cunoscut faptul că a fost admisă cererea sa de recurs, soluția fiindu-i favorabilă, prin urmare petenta nu are nici un interes să o conteste.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea, criticând-o pentru netemeinicie, arătând că aspectele pe care le susține sunt confirmate de realitate iar martorii indicați de familia Aga nu au văzut nimic din locul unde se aflau, săvârșind astfel infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3859alin.3 Cod Procedură Penală, Curtea constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Decizia penală nr. 15/05.06.2009 a Tribunalului Suceava, împotriva căreia s-a formulat recursul de față, prin care s-a soluționat contestația în anulare promovată de contestatoarea împotriva deciziei penale nr. 67/06.02.2009 a Tribunalului Suceava, este definitivă de la lege, deci nu poate fi supusă unui control judiciar în afara legii.
Astfel, cum art. 392 alin. 4 Cod Procedură Penală statuează că pot fi atacate cu apel sentințele date în contestație, respectiv cu recurs deciziile din apel, rezultă că decizia dată de instanța de recurs în contestația în anulare este definitivă, nefiind prevăzută de lege o cale de atac împotriva acesteia.
Față de cele expuse mai sus, Curtea, în temeiul art. 38515alin. 2 lit. a teza II Cod Procedură Penală, va respinge ca inadmisibil recursul formulat de către contestatoarea împotriva deciziei penale nr. 15 din 05.06.2009 a Tribunalului Suceava.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod Procedură Penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatoarea împotriva deciziei penale nr. 15 din 05.06.2009 a Tribunalului Suceava.
Obligă contestatoarea să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./4.11.2009
Președinte:Cheptene Micu DianaJudecători:Cheptene Micu Diana, Ilieș Titiana, Biciușcă
