Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 461/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 461
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 239 din data de 14 aprilie 2008 Tribunalului Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul recurent, personal, asistat de av., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av. pentru petentul recurent înțelege să invoce împrejurarea că la termenul anterior a făcut parte din compunerea completului de judecată și domnul judecător care era incompatibil întrucât a mai pronunțat o decizie privind petentul recurent și aceiași plângere. Depune la dosar 10 file cu planșe fotografice de la locul accidentului și declarația olografă a numitului ( în xerocopie), pentru a dovedi că fotografiile anexate la dosarul de urmărire penală, au fost falsificate, înscrisuri ce sunt primite, datate și semnate de președintele completului de judecată.
Interpelate părțile prezente, arată că nu mai au de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, admiterea plângerii formulată de petent, desființarea rezoluției atacate și trimiterea dosarului Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași pentru începerea urmăririi penale față de persoanele cercetate întrucât din culpa persoanelor cercetate a ajuns să fie condamnat pe nedrept.
Depune la dosar note de concluzii scrise.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului formulat și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță, ca fiind legală și temeinică.
Petentul s-a plâns împotriva rezoluției dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, motivând plângerea în sensul că datorită faptului că s-ar fi consemnat o serie de aspecte nereale în procesul verbal de la fața locului și că au fost modificate o serie de planșe foto, petentul a fost condamnat pe nedrept.
Solicită a se avea în vedere că aceste inadvertențe scoase în evidență la acest moment, nu au legătură cu cauza, petentul fiind condamnat pe baza analizei întregului material probator administrat în cauză.
Av. pentru petentul recurent, solicitând cuvântul în replică, arată că din fotografiile depuse la acest termen, ce au lipsit din dosarul de urmărire penală, rezultă că singura vinovată de producerea accidentului a fost victima.
CURTEA
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 239/14 aprilie 2008 a Tribunalului Iașia fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentului împotriva rezoluției procurorului dată la data de 10 octombrie 2006 în dosarul nr. 1563/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași.
A fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași emisă în dos. nr. 1563/P/2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii, C și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" prev. de art. 246 Cod penal, "fals intelectual" prev. de art. 289 Cod penal și "reținere de înscrisuri" prev. de art. 272 Cod penal, reținându-se cu privire la intimatul că faptele imputate acestuia nu au fost săvârșite de către el iar față de intimații, C și că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii obiective.
Constată Tribunalul că această plângere a fost formulată de către petentul - după pronunțarea unei soluții de condamnare a sa sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "vătămare corporală din culpă" prev. de art. 184 al. 2 și 3 Cod penal, motivele acesteia vizând nelegalitatea actelor de cercetare efectuată de către intimați în cursul urmăririi penale desfășurate, ca urmare a cercetării sale sub aspectul acestei infracțiuni, în prima etapă a procesului penal, respectiv a împrejurării constatării de către petent a lipsei unui număr de 3 fotografii efectuate cu prilejul cercetării la fața locului - și care ar fi relevat identitatea reală a proprietarilor gardului în vecinătatea căruia avusese loc accidentul, pentru aceste motive petentul susținând că organele de poliție au întocmit în fals procesul verbal de cercetare la fața locului și schița aferentă întrucât nu au consemnat în mod corect numele proprietarilor imobilelor lângă care s-a produs accidentul rutier, persoanele vizate de către petent ca fiind vinovate pentru existența acestei nereguli fiind intimații - șef de poliție din cadrul Postului de Poliție, județul I -, C și - toți din cadrul Poliției Municipiului
Examinând susținerile petentului - raportat la împrejurările de fapt care au determinat producerea accidentului rutier din data de 31.10.2002- când petentul, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și depășirii limitelor vitezei legale, a cauzat producerea unui accident rutier în urma căruia numita a suferit o pierdere de organ și alte leziuni care au fost de natură a-i pune viața în primejdie și care au necesitat pentru vindecare un număr de 110-120 zile de îngrijiri medicale - vinovăția petentului fiind reținută prin sentința penală nr. 3/3.01.2005 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin decizia penală nr. 147/22.11.2005 a Curți de APEL IAȘI, vizând și considerentele acestor hotărâri care au relevat întreaga dinamică a accidentului rutier, constată Tribunalul, pe de o parte existența fotografiilor la care face referire petentul și care, potrivit susținerilor acestuia ar fi relevat participarea părții vătămate la producerea accidentului prin faptul că ar fi tras la volan în momentul impactului, nu a fost dovedită prin nici un mijloc de probă și, pe de altă parte, susținerile în baza cărora s-a susținut temeinicia administrării acestor fotografii drept probe în dovedirea nevinovăției sale respectiv de relevarea identității reale a proprietarului gardului în vecinătatea căruia s-a produs accidentul, aceste fotografii fiind presupus a fi fost realizate după producerea accidentului, nu sunt de natură a schimba vreun element în situația de fapt, astfel cum a fost ea reținută în hotărârea de condamnare a petentului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă" sau de a releva participarea victimei la producerea accidentului, așa cum susține în mod neîntemeiat petentul.
Reține Tribunalul ca neîntemeiată și susținerea petentului referitoare la întocmirea în fals a procesului verbal de cercetare la fața locului, pe motivul neconsemnării numelui corect al proprietarilor imobilelor lângă care s-a produs accidentul rutier, proces verbal care de altfel a fost semnat de către petent și a fost întocmit pe baza declarațiilor martorilor asistenți și.
De altfel, în mod corect a apreciat Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași în cuprinsul rezoluției atacate cu plângere de către petent, ca nerelevante împrejurările invocate de către acesta pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier, a diminuării acestuia și a persoanei vinovate, în condițiile în care, față de teza probatorie susținută de către petent, respectiv cea a participării victimei la producerea accidentului rutier, prin expertiza tehnică efectuată în dos. nr. 1669/ 2003 - în care s-a pronunțat sentința nr. 3/ 3.01.2005 de condamnare a petentului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă", s-a reținut faptul că, nu a existat posibilitatea ca accidentul să se fi datorat unei acțiuni a părții vătămate care, aflată în dreapta șoferului, ar fi tras de volan, spre dreapta, deoarece, ținând seama de sectorul de drum traversat, orice manevră de rotire a volanului spre dreapta efectuată de victimă, urmată de redresarea volanului spre stânga de către inculpat ar fi avut drept consecință revenirea în linie dreaptă a autovehiculului și ar fi influențat mărirea timpilor întârzierilor involuntare și spațiului efectiv de frânare.
Pentru aceste considerente apreciază Tribunalul ca inexistente fără indiciile cu privire la întocmirea în fals de către intimații, C și a procesului verbal de cercetare la fața locului, a schiței aferente și a planșei foto efectuate cu acest prilej, soluția de neîncepere a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "fals intelectual" prev. de art. 289 Cod penal cu privire la aceștia dar și cu privire la intimatul - care de altfel nici nu a participat la efectuarea vreunui act de cercetare penală în dosarul petentului, fiind una legală și temeinică.
De asemenea, pentru motivele expuse, apreciază Tribunalul, că în mod justificat s-a apreciat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași că nu sunt întrunite elementele constitutive nici ale infracțiunii de "abuz în serviciu" contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, și "reținere de înscrisuri" prev. de art. 272 Cod penal, reclamante de către petent a fi fost comise de aceiași intimați, nefiind incidente indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către aceștia a vreunor acte ori omisiuni, cu prilejul exercitării atribuțiilor de serviciu specifice organelor de Poliție precum și a vreunei vătămări aduse intereselor legale ale petentului ca urmare a acestei conduite, ori de reținere a vreunui înscris emis de un organ de urmărire penală, simplele susțineri ale petentului, neînsoțite de dovezi și argumente obiective, nefiind suficiente pentru a reține ca existente aceste indicii în sensul arătat de disp. art. 681Cod procedură penală.
În termen hotărârea a fost recurată de petent cu motivarea că hotărârea prin care a fost condamnat s-a bazat pe probele viciate care au fost administrate de intimați în cursul urmăririi penale, pe un material probator falsificat, în sensul că în procesul verbal de cercetare a locului faptei indică un alt loc unde s-a produs accidentul, respectiv în fața locuinței numitului, în loc de, că înscrisul poartă ștampila Postului de Poliție C, în loc de ștampila Poliției municipiului P, că nu se fac precizări exacte cu privire la existența urmelor de frânare și a vecinătăților locului accidentului, că nu s-au depus un număr de patru fotografii efectuate cu ocazia cercetării locului accidentului, că schița locului accidentului contrazice evidențele cadastrale, că persoanele cercetate se fac vinovate de faptele de abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale și neglijență în serviciu.
Recursul formulat nu este fondate.
Hotărârea prin care a fost condamnat inculpatul nu a avut ca probă doar procesul verbal și planșele foto întocmite cu ocazia cercetării locului faptei.
Existența în cuprinsul procesului verbal a unor mențiuni cu privire la vecinătățile locului accidentului, altele decât cele reale, nu au fost de natură a modifica împrejurările de fapt ale consumării faptei pentru care a fost condamnat.
Pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este necesar ca actele îndeplinite de funcționarul public în mod defectuos să se fi făcut cu știință și să producă o vătămare unei persoane.
Pentru existența infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale este necesar ca alterarea conținutului să producă consecințe juridice.
Fotografiile care petentul pretinde că au fost reținute de intimați nu sunt înscrisuri în sensul art. 272 Cod penal, care să fi fost necesare pentru soluționarea unei cauze, respectivele poze nu aveau relevanță în soluționarea cauzei de vătămare corporală din culpă, care a format obiectul dosarului în care a fost condamnat petentul.
Din probele administrate nu rezultă existența acestor condiții necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale așa cum corect a reținut procurorul și prima instanță.
Pentru aceste considerente în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 239 / 14 aprilie 2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 40 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex./23.09.2008
Tribunalul Iași
Jud. -
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Aurel Dublea, Maria Cenușă
