Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 495/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 495/2009

Ședința publică de la 01 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian

JUDECĂTOR 3: Ștefan

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin

- procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 51/18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că la dosar a fost depusă încheierea nr. 1286/24.06.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost respinsă cererea de strămutare a cauzei formulată de petentul recurent.

De asemenea la dosar a fost depusă de către petent o cerere prin care își exprimă poziția față de recursul declarat în cauză.

Reprezentanta parchetului arată că nu are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului formulat de petentul ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.

Solicită a se constata că în mod corect instanța fondului a constatat că rezoluțiile procurorului sunt legale și temeinice și că nu există rea-credință a intimatului.

Față de cele de mai sus, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 51/18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-, în temeiul art. 278 ind. 1 al. 8 lit. a pr.pen. a fost respinsă plângerea formulată de petentul în contradictoriu cu intimatul și împotriva rezoluției nr. 652/P/2008 din 14.10.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, menținută prin rezoluția nr. 411/II/2/2008 din 17.11.2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 18.04.2008 pe rolul Parchetului Curții de APEL ALBA IULIA se înregistrează plângerea penală formulată de petentul, împotriva agentului de poliție pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că, prin procesul verbal de contravenție seria - nr. - din 23.08.2007, s-au înscenat petentului fapte neadevărate care nu au putut fi dovedite nici la fața locului și nici în instanță.( fila 2 dosar urmărire penală).

Prin ordonanța din 25.09.2008 s-a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Parchetului Tribunalului Sibiu, care, prin rezoluția din 14.10.2008 dată în dosarul nr. 652/P/2008 a dispus, în baza art. 10 lit.d neînceperea C.P.P. urmării penale, cu motivarea că, faptele reținute de agentul constatator se află în zona dubiului, Judecătoria Sibiu anulând procesul verbal de contravenție prin nr.4232, întru-cât a constatat că,în cauză sunt aplicabile dispozițiile legale privitoare la prezumția de nevinovăție.Ca atare, dacă instanța de judecată a apelat la aceste prevederi legale, procurorul a considerat că tot în zona dubiului,în ceea ce privește ilicitul penal se află și agentul de poliție, cu privire la realitatea constatării unei fapte ce constituie infracțiune reclamată de petentul.

Această soluție a fost menținută prin rezoluția din 17.11.2008 dată în dosarul nr. 411/II/2/2008, prin care a fost respinsă plângerea petentului.

Analizând plângerea petentului prin prisma actelor dosarului ( plângerea penală, procesul verbal de contravenție, sentința civilă 4232/2008 a Judecătoriei Sibiu ), tribunalul a constatat că, la baza plângerii petentului se află procesul verbal de contravenție seria - nr. - încheiat la data de 23.08.2007 de către intimat prin care aplică petentului o amendă în sumă de 156 lei întrucât a săvârșit contravențiile prev. de art. 36/3 și art.36/1 din OUG195/2002 constând în aceea că a condus autoturismul pe str. AIv orbind la telefonul mobil și fără a purta centura de siguranță.

Prin sentința civilă nr. 4232/2008 a Judecătoriei Sibiua fost admisă plângerea contravențională a petentului, a fost anulat procesul verbal de contravenție și exonerat petentul de plata amenzii cu motivarea că, prin probele administrate în cauză de către organul constatator, acesta nu a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție prin raportare la practica judiciară a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Deși prin această sentință se anulează procesul verbal de contravenție, această împrejurare nu este de natură a situa fapta agentului constatator - intimat în prezenta cauză, în sfera faptelor penale, pentru a putea fi considerată infracțiune.

În speță, petentul nu a făcut dovada faptului că, întocmirea procesului verbal de contravenție s-a făcut, în mod intenționat, în mod defectuos, pentru a putea subzista elementele infracțiunii de abuz în serviciu. Intenția- ca element constitutiv al acestei infracțiuni - trebuia dovedită, ea neputând fi dedusă din simplul fapt că o instanță de judecată a anulat procesul verbal de contravenție.

Pe de altă parte, mențiunile descrise în procesul verbal de contravenție au fost împrejurări percepute de agentul constatator, calificate și apreciate de acesta ca fiind contravenții, aceste constatări făcând dovada până la proba contrară, legea oferind posibilitatea contestării în instanță a acestor procese verbale de contravenție. În acest fel, s-a urmărit a se înlătura eventualele vătămări ale intereselor persoanelor, în cazul încheierii unor procese verbale de contravenție contrare dispozițiilor legale. Faptul că, instanța civilă, prin prisma practicii Curții Europene și a deciziei pronunțate în cauza Anghel c/a României, a apreciat că sarcina probei revine acuzării iar dubiul profită inculpatului, organul constatator neputând răsturna prezumția de nevinovăție,nu poate duce, automat, la concluzia incidenței legii penale, în speță.

Ca atare, prin anularea procesului verbal de contravenție s-a înlăturat această vătămare, petentul neputând obține, o nouă reparare a prejudiciului suferit, pe cale penală, de această dată.

În consecință, tribunalul a apreciat plângerea petentului ca fiind nefondată, și, în baza art. 2781al.8 lit.b C.P.P. a C.P.P. respins-o, menținând rezoluțiile atacate.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, petentul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând cercetarea intimatului pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, deoarece cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenție polițistul i-a adus acuzații grave, pe care nu le-a putut proba.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 385 ind. 6 al. 3.pr.pen. Curtea constată că recursul petentului este nefondat.

Prima instanță a reținut în mod corect împrejurarea că, anularea procesului-verbal prin care petentul a fost sancționat contravențional nu plasează activitatea intimatului în sfera ilicitului penal.

La întocmirea procesului-verbal, intimatul nu a acționat cu intenția de a vătăma interesele legale ale unei persoane, ci a redat faptele așa cum le-a perceput personal, considerând că se impune sancționarea contravențională a petentului.

Împrejurarea că procesul-verbal de contravenție a fost anulat, deoarece instanța civilă a considerat, în lumina jurisprudenței CEDO, că sarcina probei revine organului constatator, iar astfel de probe de vinovăție nu au fost administrate, nu determină, în mod automat, aprecierea faptei agentului constatator ca fiind infracțiune, atât timp cât în cauză nu s- dovedit prezența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 246 Cod penal.

În consecință, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b Cod pr. penală, instanța va respinge ca nefondat recursul petentului, iar în baza art. 192 alin.2 Cod pr. penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 51/18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1.09.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

Red.

Tehnored. LS/2ex/10.09.2009

Jud.fond:

Președinte:Monica Farcaș
Judecători:Monica Farcaș, Oana Maria Călian, Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 495/2009. Curtea de Apel Alba Iulia