Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 510/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 510/2008
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva sentinței penale numărul 197/18.06.2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul - deținut în Penitenciarul Deva, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că la dosar a fost înregistrată o declarație din partea petentului intimat prin care arată că nu dorește tragerea la răspundere a intimaților întrucât au executat un ordin care îi absolvă de vinovăție.
Întrebat cu privire la declarația depusă la dosar, petentul arată că este interesat să se facă o cercetare de către procuror dar nu înțelege să-i retragă plângerea.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului susține recursul astfel cum a fost formulat în scris solicitând admiterea lui, casarea sentinței recurate și rejudecând, respingerea plângerii formulate de petenți ca nefondată.
Petentul intimat solicită respingerea recursului formulat în cauză și menținerea soluției de trimitere a cauzei la procuror, adoptată de instanța de fond ca temeinică și legală.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 197/2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosarul penal nr- s-a admis plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluțiilor nr. 147/II/2/2008 și nr. 80/P/2008 ale Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA privind pe făptuitorii și A, au fost desființate rezoluțiile nr. 147/II/2/2008 și nr. 80/P/2008 ale Parchetului de lângă Tribunalul Hunedoara și a fost trimisă cauza la procuror în vederea efectuării actelor premergătoare necesare adoptării unei soluții legale.
În motivare, instanța a reținut că examinarea actelor și pieselor dosarului atestă însă că procurorul nu a efectuat acte specifice investigațiilor preliminare care să-i dea posibilitatea adoptării unei soluții ca cea atacată.
Dosarul de urmărire penală conține elemente insuficiente adoptării unei soluții de neîncepere a urmăririi penale, în condițiile în care singurele probe sunt acte din dosarele ce au avut ca obiect plângerile persoanelor private de libertate împotriva sancțiunilor disciplinare aplicate acestora. Referitor la aceste plângeri nu există date dacă sunt definitive sau dacă împotriva hotărârii judecătorului delegat petenții au formulat contestație la Judecătoria Deva și în caz afirmativ stadiul acestor contestații.
În cauză, singurele acte premergătoare efectuate de procuror constau în obținerea unor relații de la Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță M cu privire la implicarea petenților în vreun incident la locul de deținere în datele de 6, respectiv 7 decembrie 2007, măsurile luate, și cu privire la ocupanții camerelor 501 și 504.
În aceste circumstanțe, activitatea de urmărire penală este, în cauză, practic inexistentă și nu poate reprezenta un temei suficient pentru pronunțarea unei soluții de neîncepere a urmăririi penale.
Instanța apreciază că se impunea să fie audiați petenții care să dea explicațiile necesare, precum și făptuitorii și persoanele care se aflau în aceeași cameră cu petenții la data incidentului. De asemenea, se impune a se afla date cu privire la contestațiile formulate, de petenți împotriva hotărârilor nr. 28/2008 (dosar 573/2008) și nr. 76/2008 ( dosar 572/2008).
Împotriva hotărârii a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, solicitând respingerea plângerii petenților și, întrucât susținerea acestora că persoana privată de libertate Aaf ăcut afirmații nereale, îndemnat fiind de agentul nu are suport în realitate, deoarece în declarația acestuia nu se menționează datele în care cei doi au fost surprinși la apel într-o ținută neregulamentară, afirmațiile având caracter general, el fiind cazat în aceeași cameră cu petenții până la data de 3.12.2007.
Examinând actele și lucrările dosarului, în conformitate cu dispozițiile art. 278/1 alin. 7.C.P.P. instanța constată că recursul este fondat, soluția procurorului fiind legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Din actele premergătoare efectuate în cauză, precum și din dosarul de cercetare a incidentului și încheierile nr. 28/14.01.2008 și 76/31.01.2008, ale judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță M, rezultă că:
Cei 2 (doi) petenți - aflați în camera nr. 501 în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță M, au fost surprinși de către organele de supraveghere atât în data de 06.12.2007 seara, cât și în data de 07.12.2008 dimineața, la apelul efectuat, că stăteau în pat, contrar dispozițiilor legale în vigoare. Urmare a acestui fapt, petenților și le-a fost întocmit raport de incident, la care au fost conexate declarațiile deținuților și A, iar pe baza cercetării prealabile, cei 2 (doi) petenți, au fost sancționați disciplinar.
Petenții și au formulat plângere împotriva hotărârilor Comisiei de disciplină la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. Plângerile respective au fost respinse ca nefondate, prin încheierile nr. 28/14.01.2008 și 76/31.01.2008, ale judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță
Cu ocazia cercetării prealabile și a soluționării plângerilor împotriva Comisiei de disciplină, petenții și au recunoscut că se aflau, la apelurile Efectuate, pe marginea patului, fapte ce au fost confirmate și de către martorii audiați la propunerea acestora, respectiv, și.
Susținerea petenților și că persoana privată de libertate Aaf ăcut afirmații nereale, îndemnat fiind de către agentul, nu are suport în realitate, deoarece în declarația acestuia nu se menționează datele în care cei 2 (doi) petenți au fost surprinși la apel într-o ținută neregulamentară, afirmații având caracter general, el fiind cazat în aceeași cameră cu petenții până în data de 03.12.2007.
Nerespectarea de către petenții și, cu ocazia Apelurilor efectuate în datele de 06.12.2007 și 07.12.2007, a fost recunoscută de către petenți și a fost confirmată și de către declarațiile martorilor audiați de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță
Având în vedere cele de mai sus, sentința Tribunalului Hunedoara urmează a fi casată, dispozițiile stabilite prin aceasta nefiind utile cauzei.
Dispozițiile art. 22 4 Cod pr. penală reglementează posibilitatea organului de urmărire penală de a efectua acte premergătoare, fără a stabili în ce constau ele, lăsând la latitudinea acestuia verificările ce se impun a fi întocmite.
În cauză nu era nici obligatorie și nici utilă audierea petenților sau a făptuitorilor, în condițiile în care s-a stabilit în ce au constat evenimentele din 6 și 7 decembrie 2007, cu privire la care a fost audiat și intimatul
Nu există indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 Cod penal, pe de parte, deoarece s-au stabilit faptele petrecute la 6 și 7 decembrie 2007, iar pe de altă parte, cele declarate de martorul A în contrar celorlalte probe administrate, având și un caracter general, vizând comportamentul constant ce îi caracterizează pe petenți.
În consecință, nu se poate vorbi nici de existența indiciilor privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 261 Cod penal de intimatul.
Față de cele de mai sus, în baza art. 385/15 pct.2 lit.d Cod pr. penală, instanța va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva sentinței penale nr. 197/18.06.2008 pronunțate de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosarul penal nr- și va respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției din 13.02.2008 dispusă în dosar nr. 80/P/2008 de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, menținută prin rezoluția din 15.03.2008 dispusă în dosar nr. 147/II/2/2008 de Prim-procurorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva sentinței penale nr. 197/18.06.2008 pronunțate de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosarul penal nr- și în consecință:
Casează hotărârea penală atacată și în rejudecare:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției din 13.02.2008 dispusă în dosar nr. 80/P/2008 de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, menținută prin rezoluția din 15.03.2008 dispusă în dosar nr. 147/II/2/2008 de Prim-procurorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 07.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact-LS/2 ex/28.10.08
Jud.fond:
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Monica Farcaș, Oana Maria Călian
