Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 532/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.532/2008
Ședința publică din 15 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 3: Monica Farcaș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SIBIU, petenta - INTERNAȚIONAL SRL și învinuitul împotriva sentinței penale nr. 49/26.03.2008 pronunțată de TRIBUNALUL SIBIU în dosarul nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 30.09.2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față
Constată că prin sentința penală nr.49/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- s-a respins excepția necompetenței materiale Tribunalului Sibiu și excepția necompetenței teritoriale a judecătoriilor din circumscripția Tribunalului Sibiu, formulate de învinuitul.
In baza art. 278 pct. 8 lit. b) pr.pen. s-a admis plângerea formulată de petenta INTERNAȚIONAL, cu domiciliul ales la Cabinet avocat, mun. C N, str. -, nr. 16,. 6A, jud. C, împotriva rezoluției din data de 31.10.2007 emisă în dosar nr. 41/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița și rezoluția prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița emisă la 14.11.2007 sub nr. 237/II/2, pe care le desființează și trimite cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita în vederea redeschiderii urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248.pen. fals intelectual, prev. de art. 289 alin. 1.pen. uz de fals, prev. de art. 291.pen. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.pen. înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1.pen. și infracțiunea prev. de art. 269 alin. 1 pct. 2 teza 1 din Legea nr. 31/1990/R privind pe învinuitul și abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248.pen. fals intelectual, prev. de art. 289 alin. 1.pen. uz de fals, prev. de art. 291.pen. gestiune frauduloasă, prev. de art. 214 alin. 2.pen. înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 3.pen. fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1 și 2.pen. și infracțiunea prev. de art. 269 alin. 1 pct. 2 teza 1 din Legea nr. 31/1990/R și începerea urmăririi penale, în ce privește infracțiunea prev. de art. 215 alin. 2 și 5.pen. față de învinuitul.
În baza art. 333 alin. 2.pr.pen. s-a dispus a se efectua următoarele:
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita să se pronunțe cu privire la săvârșirea de către învinuitul a infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 5.pen.
- Să se solicite atașarea la dosar a actelor originale nedepuse.
- Să se administreze orice alte mijloace de probă, expertize, declarații de învinuiți, relații de la. declarații de martori și orice alte mijloace de probă cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 5.pen, considerate utile și concludente, precum și în ce privește celelalte infracțiuni pentru care se face plângere.
În motivare prima instanță a arătat că la data de 17.03.2003, - B a depus o plângere la Poliția municipiului T, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a învinuitului, pentru săvârșirea infracțiunilor de "abuz în serviciu contra intereselor publice", faptă prevăzută și pedepsită de art. 248 Cod penal; "fals intelectual" faptă prevăzută și pedepsită de art.289 alin. 1 Cod penal; "uz de fals" faptă prevăzută și pedepsită de art.291 Cod penal; "gestiune frauduloasă", faptă prevăzută și pedepsită de art.214 alin.2 Cod penal; "înșelăciune", faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.l și 3 Cod penal, precum și pentru infracțiunea prevăzută de art. 269 alin. 1 pct.2 teza 1 din /1990/
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, din 22.04.2004, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, precum și a învinuitului, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals, gestiune frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor publice și înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.2 și 3 Cod penal.
Împotriva acestei rezoluții, petenta - INTERNATIONAL" SRL B, a formulat plângere la Tribunalul Harghita, plângere care a fost strămutată la TRIBUNALUL SIBIU, care în urma administrării actelor de la dosar a reținut că plângerea este întemeiată, fiind admisă, în sensul desființării soluției atacate și a dispus trimiterea acuzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, în vederea redeschiderii urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289, 248 și 215 alin.l Cod penal, în ceea ce privește pe învinuitul și art. 289, 291, 214 alin.l și 2, 215 alin. 2,3 și 5 Cod penal, în ceea ce-1 privește pe învinuitul.
Astfel, în baza art. 2781 lit.b C.P.P. s-a admis plângerea formulată de petenta - INTERNATIONAL SRL B și s-a dispus redeschiderea urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, abuz în serviciu și înșelăciune, în forma prevăzută de art. 215 alin.l Cod penal și fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 289 Cod penal, uz de fals prevăzută și pedepsită de art. 291 Cod penal și înșelăciune în forma prevăzută de art. 215 alin. 2,3 și 5 Cod penal.
Prin rezoluția din 14.04.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, s-a infirmat propunerea de începere a urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.5 Cod penal, iar pentru restul infracțiunilor s-a dispus redeschiderea urmăriri penale, întrucât a fost odată începută pentru aceleași fapte și aceeași făptuitori.
Din cauza faptului că s-a infirmat propunerea de începere a urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin.5 Cod penal, la data de 25.07.2007 s-a dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița - competent pentru soluționarea cauzei.
Prin rezoluția din data de 31.10.2007, pronunțată în dosarul nr. 41/P/2004, Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplițaa dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, de sub acuza săvârșirii infracțiunilor arătate anterior, considerându-se că nu au apărut elemente noi care ar putea da faptelor o altă încadrare juridică.
Împotriva acestei rezoluții s-a făcut plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, care prin rezoluția din 14.11.2007 a menținut soluția Parchetului.
Prin încheierea nr. 1792/14.03.2004, înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea dosarului privind pe intimații și la TRIBUNALUL SIBIU.
În cauză, intimatul a invocat excepția necompetenței materiale, precum și excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Sibiu, arătând că competentă în cauză este Judecătoria Toplița, întrucât prin infirmarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.5 Cod penal, și care ar fi atras competența de soluționare a tribunalului, potrivit art. 27 pct.l lit.a C.P.P. judecătoria a devenit instanța competentă din punct de vedere material să judece cauza în prima instanță, iar cauza a fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița.
S-a mai arătat că nu este posibil ca, în condițiile art. 278l C.P.P. o plângere împotriva rezoluției date de un parchet de pe lângă o judecătorie, să se adreseze unui tribunal.
Totodată,s-a susținut că pe lângă faptul că instanța nu este competentă din punct de vedere material, ea nu este competentă nici din punct de vedere teritorial, deoarece TRIBUNALUL SIBIUa fost investit, în urma strămutării de la Tribunalul Harghita, să soluționeze doar plângerea împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din data de 22.04.2004, nu și alte plângeri ulterioare.
In concluzie, s-a solicitat admiterea excepției astfel cum a fost formulate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Toplița.
Examinând în prealabil excepția invocată, instanța a apreciat că efectele strămutării rămân operante până la soluționarea definitivă a cauzei, pe linia ierarhiei judiciare în raport cu instanța la care a ajuns cauza prin strămutare, astfel cum s-a pronunțat și instanța supremă, competent din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza rămânând TRIBUNALUL SIBIU. Astfel competența teritorială este determinată, prin strămutare, conform art. 55.
C.P.P.Competența materială a aparținut tot acestei instanțe, întrucât în cauză s-a efectuat un raport de expertiză contabilă dispusă de Poliția Județului H, din care a rezultat că paguba produsă părții vătămate este de peste 1.300.000 lei, iar sentința penală nr. 243/2005 a Tribunalului Sibiua statuat cu autoritate de lucru judecat că, în prisma dispozițiilor art. 273 alin.l1 C.P.P. competența materială de a instrumenta cauza revine Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, și, nu Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița. în același sens s-a pronunțat și Curtea de APEL ALBA IULIA prin decizia penală nr. 825/13.12.2005.
Pentru aceste considerente, s-a respins ca nefondată excepția necompetenței materiale a Tribunalului Sibiu și excepția necompetenței teritoriale a judecătoriilor din circumscripția Tribunalului Sibiu, formulate de învinuitul.
Pe fondul cauzei, s-a constatat că:
Prin rezoluția din 31.10.2007, emisă în dosar nr. 41/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplițas -a încălcat autoritatea de lucru judecat de care se bucura față de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita (care cuprinde și Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița ) sentința penală nr. 243/2005 a Tribunalului Sibiu.
Sentința penală nr. 243/2005 a Tribunalului Sibiua desființat în mod definitiv rezoluțiile nelegale din 2004 al procurorului și respectiv ale prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, pronunțate în legătură cu aceiași învinuiți și aceleași fapte în temeiul art. 10 lit.b,d și g.
C.P.P.În acest caz, primind cauza în urma declinării nelegale de competență, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, era obligat prin prisma prev. art. 273 al.l1 C.P.P. să respecte dispozițiile din această sentință.
El nu mai era în drept a dispune încă o dată, în temeiul aceluiași articol 10 lit. b, d și g C.P.P. scoaterea de sub urmărire penală și respectiv încetarea urmăririi penale în ce-i privea pe aceiași învinuiți pentru comiterea acelorași fapte, fiindcă prin acest gest procesual încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței penale nr. 243/2005 a Tribunalului Sibiu.
Pe de altă parte, rezoluția din 31 octombrie 2007 (sub aspectul inexistenței prejudiciului) este nelegală și fiindcă, din expertiza contabilă dispusă de Poliția jud. Har ezultat că paguba produsă părții vătămate este de peste 1.300.000 lei.
În speță există deci autoritate de lucru judecat în ceea ce privește, atât săvârșirea de către învinuiții și a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, ( motiv pentru care în contra acestuia s-a dispus prin sentința penală definitivă redeschiderea urmăririi penale), cât și în ceea ce privește competența materială a Parchetului competent material a instrumenta urmărirea penală (cel de pe lângă Tribunalul Harghita ).
În mod nelegal, procurorul a dispus deci scoaterea și respectiv încetarea urmăririi penale în contra învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin rezoluție pe care nici măcar nu și-o motivează (pe alte texte de lege decât cele pentru care aceeași rezoluție fusese infirmată de instanțele de judecată).
Tot în mod nelegal, nesocotind autoritatea de lucru judecat a sentinței penale nr. 243/2005, prin rezoluția sa nelegală din data de 31.10.2007, procurorul a apreciat că ar fi competent să și dispună scoaterea și respectiv încetarea urmăririi penale în contra acelorași învinuiți, și.
De asemenea, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplițaa respins în mod nelegal plângerea în contra rezoluției procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, rezoluție prin care tot în mod nelegal se dispusese scoaterea de sub urmărire penală și respectiv încetarea urmăririi penale a învinuiților și pentru infracțiuni pentru care, prin sentința penală definitivă a Tribunalului Sibiu se infirmase o dată rezoluțiile Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, date în baza acelorași art.10 lit.b și d și respectiv art. 10 lit.g.
C.P.P.Împotriva hotărârii au declarat recurs Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, petenta - INTERNAȚIONAL SRL și învinuitul.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiua criticat hotărârea instanței întrucât:
1. Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița era obligat să respecte dispozițiile din sentința penală 243/2005 a Tribunalului Sibiu și nu mai era în drept să dispună încă o dată în temeiul art.10 lit.b, d și g Cod procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală și respectiv încetarea urmăririi penale în ce-i privea pe acești învinuiți pentru comiterea acelorași fapte.
2.Rezoluția procurorului din 31.10.2007, sub aspectul prejudiciului este nelegală, întrucât din expertiza contabilă dispusă de Poliția H a rezultat că paguba produsă părții vătămate este peste 1.300.000 lei.
3. Deși există în cauză autoritate de lucru judecat atât în ce privește săvârșirea de către învinuiții și a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave cât și în ce privește competența materială a Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, în mod nelegal procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplițaa dispus scoaterea și respectiv încetarea urmăririi penale în contra învinuiților și.
Petenta - INTERNAȚIONAL SRL a declarat recurs pentru motivul că în mod nelegal s-a reținut că săvârșirea infracțiunii de înșelăciune este dovedită de actele existente la dosar, și în loc să rețină față de aceste acte și de expertiza necontestată de învinuiți că prejudiciul de peste 1.300.000 lei este dovedit și să-i trimită în judecată prin sentință, instanța a dispus în mod nelegal restituirea cauzei la același Parchet de pe lângă Tribunalul Harghita.
Învinuitul a solicitat casarea sentinței atacate, admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Sibiu și declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Toplița. În subsidiar s-a solicitat rejudecarea cauzei de instanța de recurs și respingerea plângerii formulate de petenta - Internațional SRL împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița din data de 31.10.2007.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește competența materială a Tribunalului Sibiu, aceasta a fost corect stabilită.
Declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Toplița nu poate fi luată în discuție atât timp cât prin hotărârea de strămutare judecata a fost scoasă definitiv din competența acestor instanțe. Așa cum rezultă din dispozițiile art.55 Cod penal, strămutarea privește întreaga fază de judecată (fond și că de atac), astfel că în nicio ipoteză nu ar mai fi posibilă judecata la Judecătoria Toplița.
TRIBUNALUL SIBIUa fost competent să soluționeze plângerea atât prin prisma hotărârii de strămutare, dar și datorită faptului că, refuzul procurorului de a respecta dispozițiile unei hotărâri judecătorești, cu consecința declinării competenței parchetului ierarhic inferior, nu pot influența și determina schimbarea competenței instanței.
Motivul de recurs invocat de - Internațional SRL, în sensul că instanța constatând că infracțiunea de înșelăciune este dovedită cu actele de la dosar, trebuia să-i trimită pe învinuiți în judecată, este nefondat.
Instanța nu avea posibilitatea legală de a reține cauza spre judecare în condițiile art.278/1 lit.c Cod procedură penală, întrucât soluția Parchetului pentru infracțiunea prev. de art.215 alin.5 Cod penal a fost de neîncepere a urmăririi penale, respectiv rezoluția de infirmare a propunerii de începere a urmăririi penale.
Ori, în recursul în interesul legii, decizia nr.48/2007 înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că în condițiile în care s-a dispus soluție de neîncepere a urmăririi penale instanța nu poate reține cauza spre judecare în condițiile art.278 alin.8 lit. Cod procedură penală.
În concluzie, constatând că TRIBUNALUL SIBIUa pronunțat soluție legală, fiind necesară respectarea dispozițiilor instanței în sensul de se pronunța o soluție cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.5 Cod penal în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate recursurile formulate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, petenta - Internațional SRL și intimatul împotriva sentinței penale nr.49/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga recurenții - Internațional SRL și la plata sumei de 75 lei fiecare în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, petenta - Internațional SRL și intimatul împotriva sentinței penale nr.49/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă recurenții - Internațional SRL și la plata sumei de 75 lei fiecare în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. 2 ex 4.12.2008
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu, Monica Farcaș
