Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 570/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 570
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de petentul G împotriva deciziei penale nr. 237/R/26 iunie 2008 Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului ca fiind inadmisibil.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Judecătoria Murgeni prin sentința penală nr. 62/07.04.2008 a respins ca nefondată plângerea petentului G împotriva rezoluțiilor nr.398/PP/2007 și nr. 39/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, pe care le-a menținut.
Petentul Gaf ost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Din studiul pieselor aflate la cele două lucrări ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, instanța a reținut că, la data de 30.03.2003, petentul Gad at intimatului unele produse alimentare, urmând ca, ulterior, contravaloarea acestora să se facă de către socrul intimatului,.
Întrucât nici intimatul și nici numitul nu au achitat contravaloarea produselor alimentare primite de la petent, acesta a formulat acțiune civilă împotriva numitului, solicitând instanței ca pârâtul să fie obligat la plata contravalorii produselor alimentare și la daune morale.
Prin sentința civilă nr. 146/12.04.2005 a Judecătoriei Murgenis -a admis acțiunea civilă a reclamantului - petent G și pârâtul a fost obligat să plătească lui G suma de 400.000 lei ROL, reprezentând contravaloarea bunurilor alimentare date de reclamant.
Întrucât reclamantul - petent nu a fost mulțumit de cuantumul despăgubirilor acordate de instanță, acesta a declarat recurs împotriva sentinței civile mai sus menționată.
În timpul judecării recursului reclamantul - petent a declarat că nu mai are nici o pretenție împotriva pârâtului, deoarece bunurile alimentare fuseseră date intimatului, motiv pentru care instanța de recurs a luat act de renunțarea reclamantului la judecată în contradictoriu cu pârâtul.
În plângerea penală formulată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, petentul arăta că la data de 30.03.2003, i-a dat lui, produse alimentare în valoare de 400.000 lei ROL, crezând că pe acesta îl cheamă, ca și pe socrul său, motiv pentru care a solicitat să se efectueze cercetare penală împotriva lui, pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune", prev. de art. 215 al. 2 Cod penal.
Consideră petentul că a fost indus în eroare de care i s-a prezentat sub numele de.
În cauză, instanța apreciază că actele premergătoare din dosarul nr. 398/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, au fost suficiente pentru ca procurorul să se poată pronunța, neevidențiindu-se aspecte de natură penală împotriva intimatului, actele premergătoare fiind făcute cu respectarea atât a normelor procedurale penale, cât și a dispozițiilor referitoare la infracțiunea cercetată.
De asemenea, apreciază instanța că, rezoluția nr. 39/II/2/2008 a prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui este legală și temeinică.
Din cele două lucrări penale nu rezultă că persoana cercetată - intimat ar fi săvârșit infracțiunea prev. de art. 215 al. 2 Cod penal, la care se referă plângerea petentului
in chiar plângerea petentului rezultă că acesta îl cunoștea, ca persoană, pe, dar a fost în eroare cu privire la numele său, crezând că îl cheamă tot " ", la fel ca pe socrul său. De altfel, în procesul civil, pârâtul s-a prezentat în instanță, a fost de acord cu acțiunea reclamantului G, trimițând totodată, prin mandat poștal, suma de 400.000 lei ROL, la care avea pretenții reclamantul - petent.
in actele premergătoare efectuate nu a rezultat ca susținerile petentului G să se confirme, în sensul că intimatul i s-ar fi prezentat lui G sub numele de.
Instanța consideră corectă aprecierea procurorului că "este greu de crezut că Gaf ost indus în eroare, în condițiile în care el îl cunoaște de o viață pe numitul, cu care este și rudă, după cum îl cunoaște și pe, mai ales că G este văr cu soacra lui ".
Raportat considerentelor de mai sus, în temeiul art. 278/1 Cod procedură penală, urmează ca instanța să respingă plângerea formulată de petentul G și să mențină rezoluțiile procurorului, împotriva cărora a fost formulată prezenta plângere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală petentul G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului petentul arată că în mod greșit i-a fost respinsă plângerea întrucât el a fost înșelat de, trebuia să fie obligat cel puțin la recuperarea pagubei, existând probe la dosar în acest sens.
Tribunalul Vaslui prin decizia penală nr. 237 din 26.06.2008 a respins recursul petentului G împotriva sentinței penale nr. 62/07.04.2008 a Judecătoriei Murgeni ca nefondat și a obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Instanța de control judiciar a reținut următoarele:
Situația de fapt reținută de instanță corespunde actelor din dosarul de cercetare penală iar soluția dată de procuror este întemeiată pe actele de cercetare efectuate la plângerea formulată de către petent.
În mod corect judecătorul a apreciat că litigiul dintre petent și persoanele cercetate este unul civil și care a fost de altfel soluționat prin sentința civilă nr. 146 din 12.04.2005 a Judecătoriei Murgeni.
Întrucât tribunalul nu constată existența vreunui caz de casare a hotărârii atacate urmează ca în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să respingă ca nefondat recursul declarat de către petent.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală petentul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petentul G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că în mod greșit i-a fost respinsă plângerea și apoi recursul fără a se face cercetări legale și temeinice împotriva numitului.
Recursul declarat de petentul G împotriva deciziei penale nr. 237/26.06.2008 a Tribunalului Vaslui este inadmisibil.
Potrivit art. 278 ind. 1 alin. 10 Cod procedură penală, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. 8 lit. "a și b" poate fi atacată cu recurs.
Sentința instanței de fond a fost recurată de petentul G fiind soluționată definitiv prin decizia penală nr. 237/26.06.2008 a Tribunalului Vaslui, nemaifiind prevăzută de lege o altă cale ordinară de atac împotriva acesteia.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "a" Cod procedură penală, se va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul G împotriva deciziei penale nr. 237/26.06.2008 a Tribunalului Vaslui.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în acest recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de petentul G împotriva deciziei penale nr. 237/R/ 26 iunie 2008 Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 Octombrie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:,
-, -
14.11.2008
2 ex.-
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Mihaela Chirilă, Otilia Susanu
