Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 6/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
SENTINȚA PENALĂ NR. 6/P/2008
Ședința Pă din 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Nistor
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare - în primă instanță - plângerea penală formulată de către petentul, din Penitenciarul Oradea, împotriva actelor procurorului, prev. de art. 278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul, în stare de arest, asistat de avocata din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr. 5244 din 13.11.2007 emisă din oficiu de Baroul Bihor lipsă fiind făptuitorul.
Ministerul Public este reprezentat prin domnul procuror B din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra plângerii.
Avocata petentului susține plângerea, solicită admiterea acesteia, a se dispune trimiterea cauzei la parchet în vederea continuării cercetărilor față de intimatul.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a plângerii ca neîntemeiată, a se menține ca legale și temeinice rezoluțiile date în cauză. Arată că din probele administrate în cauză nu rezultă că intimatul a primit bunuri ori bani cu titlu de mită.
Petentul solicită a se dispune admiterea plângerii și a se trimite cauza la parchet pentru continuarea cercetărilor.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin plângerea înregistrată la 07 noiembrie 2007 petentul a solicitat instanței desființarea rezoluției din 24 septembrie 2007, dată în dosarul nr. 288/P/2007 și a rezoluției din 15 octombrie 2007 dată în dosar nr. 379/VIII.1/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor împotriva făptuitorului pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 Cod penal întrucât la dosar există probe de vinovăție a acestuia.
Examinând actele și lucrările dosarului precum și dosarul nr. 288/P/2007 și 379/VIII.1/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea atașate cauzei instanța reține următoarele:
Petentul trimite din Penitenciarul Oradea sesizări în care susține că posedă informații cu referire la notarul, care dovedesc săvârșirea infracțiunii de luare de mită de către acesta. A trimis din penitenciar mai multe declarații, în care a susținut că a săvârșit infracțiunea de dare de mită față de notarul care a săvârșit infracțiunea de luare de mită; că același notar Paî ncheiat la Biroul său notarial acte juridice Având ca obiect terenurile de sub barajul din de care ar fi fost dobândite de consilierii Primăriei din de, îi nominalizează pe, împrejurare în care beneficiarii actelor juridice ar fi dat mită notarului P; iar cu referire la vilele din colonia sanatorială Pădurea Neagră îl indică pe același notar P că ar fi luat mită de la, care ar fi intrat în posesia acestor imobile prin acte juridice încheiate la biroul notarului P, împrejurare în care s-a dat și prima mită.
Plângerile petentului au fost înregistrate la.A - Serviciul Teritorial Oradea, trimise Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, unde pe baza referatului nr. 1692/IV.5/22.06.2006, se înregistrează dosar nr. 106/P/27.06.2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea declină competența materială la 31.10.2006, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita.
Prin ordonanța din 18.07.2007 dată în dosar nr. 86/P/2007 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, se declină competența materială pentru cercetarea plângerilor formulate de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, unde se înregistrează sub nr. de dosar nr. 288/P/20.07.2007. Ordonanța de declinare a competenței materiale este însoțită de actele premergătoare efectuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor.
În baza art. 42 alin. 2 rap. la art. 45 alin. 1 Cod procedură penală s-au folosit actele îndeplinite de cele două parchete care și-au declinat competența materială și au fost menținute măsurile dispuse de acestea.
Sesizările trimise de din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță O, demonstrează că autorul acestora nu posedă informații suficiente care să-i permită redactarea unei plângeri în condițiile art. 122 Cod procedură penală. Deși solicită acte de cercetare penală împotriva notarului P pentru luare de mită (trei acte materiale) și a persoanelor care se fac vinovate de săvârșirea infracțiunii de dare de mită, nu poate descrie faptele ce formează obiectul plângerii și nici mijloacele de probă cu care înțelege să facă dovada faptelor care formează obiectul sesizărilor sale.
Actele premergătoare efectuate în cauză, conduc la concluzia că infracțiunile de dare, respectiv luare de mită, nu au fost comise:
susține caracterul fals al contractului de vânzare-cumpărare încheiat între mama sa, decedată la 18.11.2003 și cumpărătorul, derivând din aceea că, actul juridic autentificat prin încheierea 1234 din 6.04.2001, nu a fost încheiat de vânzătoarea (nevăzătoare și persoană care nu cunoaște limba română), actul a fost încheiat de autorul plângerilor penale care nu avea în proprietate imobilele ce constituie obiectul contractului. susține că notarul P care a redactat, dactilografiat și autentificat contractul de vânzare-cumpărare, a primit mită suma de 500 de dolari de la cumpărătorul ( a se vedea declarația din 25.05.2006 scrisă de ), iar în declarația din 20.11.2006, același vorbește de suma de 1500 de dolari care formează obiectul infracțiunii de dare și luare de mită.
Susținerile lui sunt infirmate de sora acestuia, prin declarația dată la 18.12.2006, declară că notarul P s-a prezentat la domiciliul vânzătoarei, a discutat cu aceasta în limba maghiară și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare după ce a obținut consimțământul tuturor mențiunilor introduse în contract din partea vânzătoarei. Nu se confirmă susținerea lui potrivit căreia convenția de vânzare-cumpărare s-a încheiat între el și cumpărător, deși nu avea capacitate de a contracta nefiind succesorul proprietarului bunurilor ce formează obiectul vânzării ( fiind moștenitoarea părinților și fratelui ei de la care au dobândit extratabular casa, anexele gospodărești, curtea și grădina, situată în com. ctr., nr. 43. Cumpărătorul este audiat și el și în declarația din 14.12.2006, susține toate clauzele contractului de vânzare-cumpărare și nu recunoaște că ar fi dat mită notarului P pentru redactarea și autentificarea actului juridic sus menționat. Evident, că nici notarul P în declarația din 5.01.2007, nu confirmă săvârșirea infracțiunilor de dare și luare de mită cu referire la contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 1234 din 06.04.2001.
susține că același notar P ar fi primit mită și pentru autentificarea declarațiilor date de el, respectiv de ( este vorba de declarația dată de autentificată de notarul prin încheierea 1235 din 06.04.2001 prin care autorul declarației autentificate se obligă să-i achite lui o sumă de bani, să-i transmită cu titlu gratuit un apartament și un autoturism; de declarația autentificată prin încheierea nr. 1236 din 06.04.2001, prin care recunoaște primirea de la -mama sa, a sumei de 40 milioane lei și a sumei de 10 milioane lei în contul rezervei sale succesorale; și a declarației autentificate prin încheierea 1335 din 1.04.2001, prin care recunoaște primirea de la a sumei de 7 milioane lei, 50 oi adulte și 50 de miei în valoare de 95 milioane lei), nu indică cine este autorul infracțiunii de dare de mită deoarece declarațiile autentificate de notarul P sunt date atât de el cât și de, cuantumul sumei ce face obiectul infracțiunii, însă recunoaște realitatea celor consemnate în cele trei declarații sus menționate.
În concluzie, nu sunt indicii că s-ar fi săvârșit infracțiunea de dare, respectiv luare de mită cu ocazia autentificării contractului de vânzare-cumpărare și a celor trei declarații la care s-a făcut referire mai sus.
susține că la Primăria din de s-ar fi eliberat titluri de proprietate în favoarea unor consilieri pentru terenuri care sunt plasate sub barajul din de. Îl nominalizează pe consilierul.
Actele premergătoare efectuate, nu confirmă susținerea lui, deoarece potrivit art. 22 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, persoanele din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de cooperatori precum și cooperatorii sau moștenitorii acestora, sunt și rămân proprietari asupra terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul Lege nr. 42/90 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii. De acest text a beneficiat care a solicitat, cu cererea 1493 din 22.03.1991, eliberarea unui titlu de proprietate pentru 0,10 hectare aferent casei de locuit și anexelor gospodărești.
Se constată deci, că notarul P nu a avut nici o contribuție la eliberarea titlului de proprietate al cărui titular a fost, iar susținerea lui, potrivit căreia notarul P ar fi încheiat un act juridic, legat de terenul dobândit de nu se confirmă.
afirmă că același notar P ar fi redactat acte juridice primind mită, prin care ar fi dobândit de la Spitalul Municipal Dr. din M, vile din colonia sanatorială Pădurea Neagră.
Nici această informație nu s-a confirmat deoarece, vilele din colonia sanatorială Pădurea Neagră au făcut inițial obiectul unei licitații organizate la 14.06.2000 de Spitalul Municipal Dr. M, câștigată de C SRL (reprezentant, societatea din urmă dobândind un contract de închiriere nr. 844 din 6.07.2000). După expirarea termenului din contractul de închiriere, respectiv în martie 2005, vilele din colonia sanatorială Pădurea Neagră au fost predate Primăriei Popești constituind domeniul P al statului.
Petentul pentru aceste motive, prin rezoluția din 24.09.2007 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradeaa dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul P sub aspectul infracțiunii prev. de art. 254 Cod penal.
Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, plângere care a fost respinsă prin rezoluția din 15.10.2007.
Pentru a dispune astfel procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradeaa reținut că notarul Par edactat, dactilografiat și autentificat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între mama petentului și cumpărătorul, fără însă, în schimbul acestor activități notariale, să primească vreo sumă de bani cu titlu de mită, după cum rezultă și din declarațiile lui, precum și din declarația lui.
Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, numitul, a solicitat și i s-a acordat, în mod legal, cu cererea nr. 4093 din 23.03.1991 titlul de proprietate pentru o,10 ha. Aferent casei de locuit și anexelor gospodărești.
Vilele din colonia sanatorială Pădurea Neagră, au făcut inițial obiectul licitației organizate la 14.06.2000 de Spitalul Municipal Dr. M, câștigată de SC SRL, reprezentată de, societate care a dobândit un contract de închiriere până în luna martie 2005 cu privire la aceste vile și după această dată au fost predate Primăriei Popești, constituind domeniul P al statului.
Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat prezenta plângere susținând în continuare că făptuitorul se face vinovat de comiterea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 Cod penal, solicitând continuarea cercetărilor de către parchet.
Examinând probele de la dosar se reține că prezenta plângere este nefondată urmând ca, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală să fie respinsă, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului.
Astfel se constată că afirmațiile petentului nu se confirmă deși în cauză au fost audiați martorii indicați de acesta precum și presupusul făptuitor, care bineînțeles nu recunoaște primirea vreunei sume de bani sau alte foloase în afara celor menționate în actele întocmite și autentificate în condițiile prevăzute de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondată plângerea formulată de petentul, din Penitenciarul Oradea împotriva rezoluției din 24 septembrie 2007, dată în dosarul nr. 288/P/2007 și a rezoluției din 15 octombrie 2007 dată în dosar nr. 379/VIII.1/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pe care le menține în întregime.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă petentul să plătească statului 200 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei pentru avocat din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile.
Pronunțată în ședința Pă din 23 ianuarie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red. hotărâre - N/30.01.2008
Dact. 3 ex./30.01.2008,
Președinte:Pantea NistorJudecători:Pantea Nistor