Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 6/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--9.10.2007
SENTINȚA PENALĂ NR. 6/PI
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției nr. 861/II/2/2007 dată în dosarul de urmărire penală nr. 213/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, privind pe intimații, I,.
La apelul nominal se prezintă petentul, intimatul, pentru intimata lipsă, se prezintă cu procură judiciară la dosar, lipsind și intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Se constată depusă la dosar procura judiciară în care îl împuternicește pe să o reprezinte în instanță.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor și în principal reținerea cauzei spre judecare sau în subsidiar trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorilor, reaudierea martorilor, audierea intimatei pentru faptele imputate și emiterea rechizitoriului. Solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul solicită respingerea ca neîntemeiată, și nelegală a plângerii formulate, și menținerea ca temeinică și legală a rezoluției parchetului pentru motivele depuse în scris la dosar.
Procurorul pune concluzii de respingerea plângerii ca nefondate și menținerea rezoluției dată de parchet ca legală și temeinică susținând că din probele dosarului nu rezultă că s-ar fi săvârșit o faptă penală.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- petentul a formulat plângere împotriva rezoluției din 31.08.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006, solicitând desființarea rezoluției atacate și reținerea cauzei spre judecată conform art. 2781alin. 8 lit. c
C.P.P.În motivarea plângerii, petentul a susținut că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este în contradicție cu normele Codului d e procedură penală, că defuncta era HG într-o stare de sănătate care nu îi permitea să aibă discernământ sau posibilitatea fizică de a semna acte, că declarațiile martorilor, și sunt contrazise de o probă superioară în dosar, respectiv de proba științifică - expertiza psihiatrico-legală efectuată de T și de certificatul constatator al decesului nr. 31/12.12.2005 în care se menționează cauza decesului - boala Alzheimer. Totodată, s-a învederat că în pofida acestor probe în rezoluție se reține ca singura probă, declarația martorei oculare care ar fi creat un dubiu privind existența unor momente de colaborare între HG, și notarul public. Petentul a mai susținut că notarul public a atestat, aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu și supus obligațiilor Legii nr. 36/1995, atât fapte nereale, cât și împrejurări necorespunzătoare adevărului într-un înscris oficial.
Analizând plângerea formulată în raport cu actele depuse, respectiv: cuprinsul dosarului nr. 213/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, copii ale actelor de stare civilă, actelor medicale și adreselor diferitelor autorități, instanța reține următoarele:
La data de 19 mai 2007 numitul, a depus o plângere penală împotriva notarului public, pentru infracțiunea de fals intelectual, faptă prevăzută și pedepsită de art. 289 Cod penal și împotriva lui și, pentru infracțiunea de uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 291 Cod penal și infracțiunea de instigare la fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 25 Cod penal, raportat la art. 289 Cod penal.
Pe fondul problemei, partea vătămată a acuzat notarul public că a întocmit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.747 din 30 august 2005 și care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu ar fi atestat fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Astfel, acesta acuză notarul că nu s-ar fi deplasat la domiciliul mamei sale HG, mama sa fiind bolnavă și netransportabilă, că în încheierea de autentificare se face eronat mențiunea că părțile s-ar fi prezentat în fața notarului la sediul acestuia din O, str. -, bloc 29,. 4 și că, deși mama sa știa HG carte, totuși în mod inexplicabil pentru petent, "pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat de către notarul public apare la rubrica vânzător, scris citeț numele mamei sale și este aplicată amprenta în loc de semnătură".
De asemenea, în plângere tot petentul afirmă că mama sa, HG, la data întocmirii actului " era într-o stare de sănătate care nu permitea să aibă discernământ sau posibilitatea fizică de a semna un act".
În legătură cu activitatea infracțională a tatălui său, și a surorii sale, arată că aceștia împreună cu notarul public au făcut contractul de vânzare-cumpărare în fals, după care au uzat de actul fals și l-au înscris în (fila 49 dosar )
În intervalul de timp 19 mai 2006 - 06 noiembrie 2006, cauza a suferit declinări succesive între Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA și Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița, ca urmare a modificărilor succesive ale legislației în materia competenței ( Codul d e procedură penală).
Prin rezoluția din data de 31.08.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006, s-a dispus în temeiul art. 228 alin. 61.C.P.P. art. 209 alin. 3, 4.C.P.P. și art. 10 lit. a C.P.P. neînceperea urmăririi penale față de notarul public pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 289.Cod Penal în legătură cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005; precum și neînceperea urmăririi penale față de și pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 25.Cod Penal raportat la art. 289.Cod Penal în legătură cu același contract.
În motivarea soluției, s-a reținut că notarul public și-a exercitat corect atribuțiile de serviciu ca urmare a cererii adresate de către de a încheia acele acte notariale; că din probele administrate nu rezultă că ar fi existat vreo înțelegere între notarul public și numiții și de a întocmi acte notariale prin care să îl înlăture de la moștenire sau să îl prejudicieze pe. Totodată, s-a constatat că nu se confirmă nici susținerea petentului că notarul public nu a solicitat de la Primăria comunei adeverința cu valoarea impozabilă a imobilului, întrucât la dosarul notarial există eliberată în acest sens, adeverința cu nr. 1.332/29 august 2005.
În ce privește, raportul de expertiză psihiatrico-legală nr. 399/09 mai 2007 al Institutului de Medicină Legală T, care a concluzionat că discernământul defunctei raportat la actele litigioase exista la data de 25 martie 1999, cu ocazia încheierii testamentului, dar discernământul era abolit raportat la contractul din 30 august 2005, procurorul a apreciat că acest aspect nu poate fi reținut ca activitate infracțională în sarcina notarului public, întrucât în raport cu declarațiile martorilor oculari, se creează un dubiu privind existența unui moment de colaborare între HG, și notarul public, dubiu care este în favoarea persoanelor menționate; iar raportul medico-legal poate fi invocat, eventual într-un litigiu civil de anulare a actelor notariale pe cale judecătorească. În acest sens, s-au reținut în rezoluție declarațiile notarului public și ale martorilor, și, și.
Astfel, s-a menționat că fiind audiat, notarul public, a arătat că nu sunt reale susținerile numitului, întrucât în urma solicitărilor lui s-a deplasat la domiciliul acestuia din localitatea, nr. 211, județul C-S, unde a procedat la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare între soții și și fiica lor, contract autentificat sub nr. 1.747/30 august 2005.
S-a reținut de procuror că, în documentația originală ridicată de la Biroul Notarului Public, există o cerere olografă a numitului, datată 29 august 2005, adresată Biroului Notarial prin care se solicită deplasarea notarului public la domiciliul său în vederea autentificării unui contract de vânzare-cumpărare deoarece soția sa este netransportabilă. Faptul că notarul public a fost la domiciliul familiei pentru întocmirea actului și că acesta a putut comunica cu HG, a fost confirmat de martorii, (filele 65-67 dosar ), care confirmă că se putea comunica cu aceasta; iar martorii oculari și (filele 68-69 dosar ) confirmă prezența notarului public la domiciliul soților și HG și efectuarea demersurilor în legătură cu întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, în sensul că notarul public i-a citit numitei conținutul HG actului și aceasta a conformat că l-a înțeles.
S-a reținut că, chiar și martorul, propus de petent (fila 151 dosar ), a confirmat faptul că "existau și momente de luciditate în care se putea discuta cu ea", făcând referiri la HG; iar medicul curant, în declarația dată la organul de cercetare (filele 70-71 dosar ) a arătat că pacienta sa, HG"era lucidă sau aparent lucidă" și că "în dialogurile cu ea aparența era uneori de normalitate", iar pentru o persoană care nu era medic de specialitate, percepția de normalitate era de 90%.
Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, petentul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, care a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr. 861/II/2/2007.
Prin rezoluția nr. 861/II/2/2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA din data de 11.10.2007 s-a dispus respingerea plângerii formulată împotriva rezoluției nr. 213/P/2006. În motivarea soluției, s-a reținut că faptul că din raportul de expertiză psihiatrică legală a rezultat că numita avea HG discernământul abolit la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, nu poate duce la concluzia că notarul public a săvârșit infracțiunea de fals, din moment ce s-a confirmat faptul că existau și momente de luciditate în care se putea discuta cu.HG
Analizând plângerea formulată de petentul, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, constatând că se impune completarea probatoriului pentru a se determina dacă defuncta mai HG putea să creeze aparența de luciditate și discernământ la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005 și dacă notarul public cunoștea problemele medicale ale acesteia, afecțiunea de care suferea, fie din informațiile aflate de la persoanele din localitate, fie datorită frecventării sau unor relații mai apropiate cu familia defunctei.
Astfel, prin dispozițiile art. 289.Cod Penal a fost incriminată ca infracțiunea de "fals intelectual", falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări. Raportat la actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța constată că cercetarea penală nu a fost efectuată cu respectarea exigențelor art. 3, 4, 200 și 202 din Codul d e procedură penală nefiind lămurite toate aspectele cauzei. Astfel, potrivit art. 3.proc.pen "în desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului", iar art. 4.proc.pen. impune organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată obligația să aibă rol activ în desfășurarea procesului penal. Totodată, prevederile art. 200.proc.pen. prevăd că "urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată", iar conform art. 202.proc.pen. "organul de urmărire penală este obligat să strângă probele necesare pentru aflarea adevărului și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluționări a acesteia", "adună probele atât în favoarea, cât și în defavoarea învinuitului sau inculpatului". Aceste dispoziții legale nu au fost respectate în dosarul nr. 213/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, câtă vreme pe de o parte nu s-au analizat toate aspectele, respectiv dacă defuncta mai HG putea să creeze aparența de luciditate și discernământ la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005 și dacă notarul public cunoștea problemele medicale ale acesteia, afecțiunea de care suferea, fie din informațiile aflate de la persoanele din localitate, fie datorită frecventării sau unor relații mai apropiate cu familia defunctei, iar pe de altă parte organul de urmărire penală a dispus neînceperea urmăririi penale în condițiile art. 10 lit. a proc.pen. deși încheierea actului de către notar a avut consecințe juridice, a produs o modificare a situației de fapt neputându-se reține că nu a existat nici o faptă din partea intimatei - notar public. Instanța constată că, în condițiile în care raportul de expertiză psihiatrico-legală a concluzionat că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare litigios, 30.08.2005, defuncta a HG avut discernământul abolit, că era deja de doi ani diagnosticată cu demență senilă și apoi cu diagnosticul echivalent de boala Alzheimer și, având în vedere și faptul că declarațiile martorilor sunt contradictorii în ce privește aparența de luciditate a defunctei, se impunea ca acest aspect să fie lămurit prin expertiză medico-legală. În acest sens, se reține și faptul că același notar a autentificat și testamentul din 25.03.1999, care a fost semnat de defunctă, spre deosebire de contractul de vânzare-cumpărare pe care s-a aplicat amprenta, ceea ce ar fi putut ridica semne de întrebare asupra discernământului acesteia. Totodată, este puțin probabil ca ceilalți doi intimați, soțul, respectiv fiica defunctei să nu fi cunoscut starea reală a sănătății acesteia, faptul că nu mai avea capacitatea de a încheia acte juridice, situația care nu a fost analizată. Pe de altă parte, procurorul avea obligația de a analiza dacă faptele cu privire la care există indiciile privind comiterea nu pot primi o altă încadrare juridică, nefiind ținut de încadrarea dată de parte prin sesizarea făcută.
Mai mult, instanța constată că prin decizia nr. 48/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, s-a statuat că în cazul plângerii formulate împotriva rezoluției, ordonanței și dispoziției din rechizitoriu, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale sau clasarea, instanța investită nu poate pronunța soluția prevăzută de art.2781alin.8 lit.c din Codul d e procedură penală.
În aceste condiții, instanța constată că se impune desființarea rezoluției din 31.08.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul 213/P/2006 și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în vederea începerii urmăririi penale față de intimații - notar public, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.289 Cod Penal, și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 25 raportat la art. 289.
Cod PenalAvând în vedere cele mai sus arătate, instanța constată că se impune stabilirea următoarelor aspecte:
- - dacă intimații au cunoscut că defuncta nu HG avea discernământ la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005, sens în care se va efectua expertiză medico-legală pentru stabilirea simptomelor bolii defunctei, dacă acestea erau observabile și evidente pentru o persoană care nu are noțiuni de specialitate, dacă defuncta mai putea să aibă la data semnării contractului perioade în care să creeze aparența de luciditate și discernământ;
- - audierea martorilor, în special a angajaților biroului notarial, în legătură cu relațiile dintre și familia defunctei pentru a se stabili dacă prima putea să cunoască discuțiile purtate în legătură cu starea de sănătate a vânzătoarei, cu natura afecțiunilor de care suferea.
Astfel fiind, în temeiul art. 2781alin. 8 lit"b" p Cod Penal va admite plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din 31.08.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006.
În ce privește cererea petentului de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța constată că în această fază procesuală nu se pot face aprecieri asupra culpei procesuale și nu poate fi obligat intimatul la plata acestora, astfel că cererea va fi respinsă. Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 193 alin. 6.proc.pen. restituirea cheltuielilor judiciare făcute de părți în cursul procesului penal se stabilește potrivit legii civile, ceea ce presupune determinarea unei culpe procesuale. În speță, chiar dacă plângerea petentului va fi admisă nu se poate stabili o culpă procesuală a intimatului câtă vreme modul de desfășurare a urmăririi penale nu este imputabil intimatului și numai în raport de soluția ce se va da față de intimați ar putea analiza o asemenea culpă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 2781alin. 8 lit.b Cod procedură penală admite plângerea formulată de petentul - împotriva rezoluției din 31.08.2007, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006 menținută prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA din 11.10.2007 dată în dosarul nr. 861/II/2/2007.
Desființează rezoluția din 31.08.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006 și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în vederea începerii urmăririi penale față de intimații.- notar public sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 289 Cod penal; ȘI sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal, urmând a se stabili:
- dacă intimații au cunoscut că defuncta nu avea discernământ la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005, sens în care se va efectua expertiză medico - legală pentru stabilirea simptomelor bolii defunctei, dacă acestea erau observabile și evidente pentru o persoană care nu are noțiuni de specialitate, dacă defuncta mai putea să aibă la data semnării contractului perioade în care să creeze aparențe de luciditate și discernământ;
- audierea martorilor, în special a angajaților biroului notarial, în legătură cu relațiile dintre și familia defunctei pentru a se stabili dacă prima putea să cunoască discuțiile purtate în legătură cu starea de sănătate a vânzătoarei, cu natura afecțiunilor de care suferea.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 193 alin.6 Cod procedură penală, respinge cererea petentului privind cheltuielile de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu petentul și intimatul și de la comunicare cu intimatele.
Pronunțată în ședință publică din 17 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red. 01.02.2008
Tehnored.
2ex/04.02.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--9.10.2007
SENTINȚA PENALĂ NR. 6/PI
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2008
În temeiul art. 2781alin. 8 lit.b Cod procedură penală admite plângerea formulată de petentul - împotriva rezoluției din 31.08.2007, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006 menținută prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA din 11.10.2007 dată în dosarul nr. 861/II/2/2007.
Desființează rezoluția din 31.08.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006 și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în vederea începerii urmăririi penale față de intimații.- notar public sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 289 Cod penal; ȘI sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal, urmând a se stabili:
- dacă intimații au cunoscut că defuncta nu avea discernământ la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005, sens în care se va efectua expertiză medico - legală pentru stabilirea simptomelor bolii defunctei, dacă acestea erau observabile și evidente pentru o persoană care nu are noțiuni de specialitate, dacă defuncta mai putea să aibă la data semnării contractului perioade în care să creeze aparențe de luciditate și discernământ;
- audierea martorilor, în special a angajaților biroului notarial, în legătură cu relațiile dintre și familia defunctei pentru a se stabili dacă prima putea să cunoască discuțiile purtate în legătură cu starea de sănătate a vânzătoarei, cu natura afecțiunilor de care suferea.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 193 alin.6 Cod procedură penală, respinge cererea petentului privind cheltuielile de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu petentul și intimatul și de la comunicare cu intimatele.
Pronunțată în ședință publică din 17 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE,
- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--9.10.2007
COPIA SENTINȚEI PENALE NR. 6/PI
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2008
În temeiul art. 2781alin. 8 lit.b Cod procedură penală admite plângerea formulată de petentul - împotriva rezoluției din 31.08.2007, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006 menținută prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA din 11.10.2007 dată în dosarul nr. 861/II/2/2007.
Desființează rezoluția din 31.08.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 213/P/2006 și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în vederea începerii urmăririi penale față de intimații.- notar public sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 289 Cod penal; ȘI sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal, urmând a se stabili:
- dacă intimații au cunoscut că defuncta nu avea discernământ la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005, sens în care se va efectua expertiză medico - legală pentru stabilirea simptomelor bolii defunctei, dacă acestea erau observabile și evidente pentru o persoană care nu are noțiuni de specialitate, dacă defuncta mai putea să aibă la data semnării contractului perioade în care să creeze aparențe de luciditate și discernământ;
- audierea martorilor, în special a angajaților biroului notarial, în legătură cu relațiile dintre și familia defunctei pentru a se stabili dacă prima putea să cunoască discuțiile purtate în legătură cu starea de sănătate a vânzătoarei, cu natura afecțiunilor de care suferea.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 193 alin.6 Cod procedură penală, respinge cererea petentului privind cheltuielile de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu petentul și intimatul și de la comunicare cu intimatele.
Pronunțată în ședință publică din 17 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE,
- -
Prezenta este conformă cu originalul
Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--9.10.2007
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus, privind pe petentul, întrucât prin sentința penală nr. 6/PI din 17.01.2008 s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în vederea începerii urmăririi penale față de intimații, ȘI sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal.
Dosarul cusut și numerotat conține file.
Anexe: dosar nr. 861/II/2/2007- 84 file al Parchetului de lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, dosar nr. 213/P/2006 -124 file, vol. I, vol- II- 177 file al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
PREȘEDEINTE SECȚIE,
GREFIER,
- -
Tehnored. 04.02.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--9.10.2007
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus, privind pe petentul, întrucât prin sentința penală nr. 6/PI din 17.01.2008 s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în vederea începerii urmăririi penale față de intimații, ȘI sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal.
Dosarul cusut și numerotat conține file.
Anexe: dosar nr. 861/II/2/2007- 84 file al Parchetului de lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, dosar nr. 213/P/2006 -124 file, vol. I, vol- II- 177 file al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
PREȘEDEINTE SECȚIE,
GREFIER,
- -
Tehnored. 04.02.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan