Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 6/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
SENTINȚA PENALĂ NR. 6/PI/2009
Ședința publică din 21 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: - - - președintele secției penale, GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare - în primă instanță - plângerea penală formulată de către petentul, domiciliat în A,-,.6, județul A, împotriva actelor procurorului, prevăzută de art.278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimatul, lipsă, av. G în baza împuternicirii avocațiale nr. 3 din 20 ianuarie 2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind petentul și intimații,.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra plângerii.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a plângerii ca fiind nefondată, și a se menține ca legale și temeinice rezoluțiile atacate. În motivarea rezoluției, procurorul a arătat care sunt considerentele de neîncepere a urmăririi penale față de intimați, din probele administrate nu a rezultat că intimatul a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și nici că intimații și au săvârșit infracțiuni de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Avocatul intimatului solicită a se dispune în baza art. 2781pct. 8 lit. a, respingerea plângerii formulate ca fiind nefondată. Din probele administrate în cauză nu rezultă că intimatul a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra plângerii împotriva actelor procurorului de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Oradea sub nr. -, petentul a solicitat desființarea rezoluției din 15 octombrie 2008 dată în dosarul cu nr. 139/P/2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și reținerea cauzei spre rejudecare, considerând plângerea act de sesizare a instanței.
În motivare, în esență, a arătat că notarul public a încheiat abuziv un contract de vânzare-cumpărare la rugămintea numiților și cu încălcarea prevederilor Legii nr. 36/1995, a legii nr. 17/2000 și a Legii nr. 7/1996.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că petentul, la data de 17.06.2008, a formulat o plângere penală împotriva notarului public pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prev. și ped. de art. 246 din Codul penal și împotriva numiților și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prev. și ped. art. 25 rap. la art. 246 din Codul penal.
În motivare, a arătat că, la data de 11 octombrie 2007, fost încheiat și autentificat de către notarul, sub nr. 2372/2007, un contract de vânzare-cumpărare prin care soția sa, numita, a vândut o cotă de numiților și, din imobilul situat în localitatea -/A, jud. M, CF nr. 5194. Acest contract ar fi fost încheiat, în mod abuziv, la rugămintea numiților și, de către notarul public, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 36/1995, a Legii nr, 17/2000 și a Legii nr. 7/1996.
A mai arătat că, la data de 11 octombrie 2007,în jurul orelor 14,30, s-a prezentat la domiciliul lor din O-,. 2,. 16, jud. B, notarul public, împreună cu cumpărătorii și. Petentul a arătat că a fost luat cu mașina de către numitul imediat după ce a venit notarul și a fost dus la medicul de familie sub pretextul de a duce medicamente pentru soția, care era bolnavă. La întoarcerea acasă a găsit-o doar pe soția sa cu care nu a putut vorbi, aceasta fiind starea ei de aproximativ 5 zile. A aflat de vânzarea casei abia după decesul soției sale, când în baza testamentului autentificat sub nr. 3540/04.10.2007 de către BNP și, a dorit să-și intabuleze dreptul de proprietate.
A mai invocat în plângere faptul că în contractul de vânzare-cumpărare nu se face nici o referire la starea civilă a vânzătoarei, că actul nu s-a îndeplinit la biroul notarului public, în timpul programului de serviciu, la dosar nu există document medical din care să rezulte că vânzătoarea ar fi fost netransportabilă și că nu există o cerere ca actul notarial să fie îndeplinit la domiciliul lor.
De asemenea, a invocat faptul că actul trebuia îndeplinit în prezența medicului specialist conform Legii nr. 36/1995 și în prezența unui reprezentant al Autorității tutelare, conform Legii nr. 17/2000.
A mai arătat că se afla în dușmănie cu cei doi cumpărători și, tocmai de aceea, a fost îndepărtat din locuință pentru a se putea încheia contractul de vânzare cumpărare, în condițiile în care numita era inconștientă.
A invocat și încălcarea competenței prevăzute în art. 68 din Legea nr. 36/1995 sensul că, deși avea un testament autentificat la notarul, acest notar fiind singurul competent să mai facă acte privitoare la patrimoniu, notarul a încheiat contractul de vânzare-cumpărare.
A mai arătat că și prețul este neserios și că nu a văzut la întoarcere acasă vreo sumă de bani corespunzătoare vânzării și că un argument în sprijinul clandestinității modului în care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare este acela că, la data de 15 octombrie 2007, obținut un extras de carte funciară de la Biroul de cadastru BMp entru imobilul în discuție, după numai 4 zile de la încheierea contractului de vânzare, fapt care 1-a indus în eroare atâta timp cât vânzătoarea apărea la ca proprietară, deși situația din trebuia suspendată 5 zile lucrătoare. A mai arătat faptul că notarul a fost coleg de școală cu unul dintre cumpărători, arătând că instigarea la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu a fost posibilă datorită acestei împrejurări.
Procedând la efectuarea de cercetări, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prin rezoluția din 15 octombrie 2008, dată în dosarul nr. 139/P/2008, în baza art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 lit. d din Codul d e procedură penală, a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 246 din Codul penal și față de numiții și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 246 din Codul penal.
În motivarea rezoluției, procurorul de caz a reținut că, la data de 4 octombrie 2007, numita 1-a mandatat, prin procura specială autentificată nr. 3541/2007 de către BNP și, pe numitul care să îndeplinească acte de administrare, conservare și dispoziție ale imobilului situat în localitatea,-, jud. La aceeași dată, de 4 octombrie 2007, numita a semnat un testament autentificat sub nr. 3540/2007 de către același BNP, prin care a 1-a instituit ca legatar universal pe soțul ei și, în subsidiar, pe numitul. De asemenea, la aceeași dată, numitul a semnat un testament autentificat sub nr. 3539/2007 de către același BNP, prin care a instituit-o ca legatar universal pe soția sa și în subsidiar, pe numitul.
La data de 11 octombrie 2007, numita a încheiat, în calitate de vânzătoare, un contract de vânzare cumpărare autentificat de BNP sub 2372/2007, prin care a vândut cumpărătorilor și cota de din imobilul situat în localitatea -/A, Jud. M, CF 5194, pentru prețul de 60 000 RON. Din contractul de vânzare-cumpărare reiese că prețul a fost plătit integral la data semnării și autentificării. De asemenea, din încheierea de autentificare rezultă că vânzătoarea nu a putut semna contractul din cauza bolii, aplicându-i-se amprenta digitală.
La data de 19 octombrie 2007, numiții și au încheiat un contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere în calitate de vânzători cu numiții și pentru același imobil situat în-/A, jud. M, CF nr. 5194, contract care a fost autentificat sub nr. 3853/19 octombrie 2007 de către BNP. Din încheierea de autentificare rezultă că acest contract a fost încheiat la domiciliul vânzătorilor deoarece, aceștia, din cauza stării de sănătate nu s-au putut prezenta la sediul biroului, însă atât cât și, au semnat contractul.
La data de 29 octombrie 2007, numita a decedat, iar la data de 6 noiembrie 2007 s-a emis certificatul de moștenitor nr. 164/2007 de către BNP, trecându-se în masa succesorală și cota de părți din imobilul situat în localitatea -/A, jud. M, CF nr. 5194, moștenitor fiind ca soț și legatar universal.
Pe parcursul cercetărilor au fost audiați notarul public care a arătat că, în realitate numitul a fost de față la încheierea contractului de vânzare cumpărare și că vânzătoarea avea discernământul nealterat, chiar dacă se afla într-o stare de slăbiciune fizică. A mai arătat că, deși slăbită fizic, vânzătoarea a confirmat prin gesturi, mimică, că are cunoștință despre actul în discuție și clauzele contractului. Mai mult, a arătat că, în aceeași zi, cu aceeași ocazie, numitul a încheiat un testament autentificat sub nr. 2373/11 octombrie 2007 prin care, instituia ca legatară pe numita și, în subsidiar, ca legatară universală pe numita.
Cele susținute de către notar sunt confirmate și de către martora -, notar public stagiar în cadrul BNP, care, în declarația dată, a arătat că s-a deplasat împreună cu notarul pentru autentificarea celor două acte susmenționate la domiciliul numiților, precum și de către numiții.
Mai mult, numita, fosta menajeră a familiei din perioada respectivă, a arătat că, numiții erau în relații deosebit de bune cu numiții și, în aceste condiții, într-o zi de la începutul lunii octombrie 2007, când a mers la locuința numiților, numitul i-a povestit fericit că, în aceea zi, a fost la ei notarul și au încheiat un contract de vânzare cumpărare pentru casa din pe care au vândut-o numiților, arătând de asemenea, că el însuși a lăsat prin testament tot ce avea numiților. Numita a mai arătat că numita, în ziua în care i s-a povestit de către numitul cele susmenționate, era conștientă, putea vorbi greoi, dar se putea exprima prin mimică și că numita a fost conștientă până cu două zile înainte de a deceda.
De asemenea, a fost audiat și petentul care a declarat contrar celor susținute în plângere că nici măcar nu îl cunoaște pe notarul și că le-a oferit numiților și spre vânzare imobilul în discuție pentru suma de 350. 000 euro însă, pentru că aceștia nu au avut suma respectivă, vânzarea nu s-a perfectat. A susținut că soția sa nu avea discernământ, însă se putea înțelege cu ea prin semne, arătând totodată că soția lui nu putea vorbi însă se putea cu însoțitor. Prezentându-i-se, în timpul luării declarației,testamentul autentificat sub nr. 2373/2007 de către BNP, numitul a recunoscut semnătura și a arătat că printr-o declarație ulterioară a reziliat acest testament, arătând că a semnat acest testament pentru deoarece i-au promis că îi vor întreține și că 1-a revocat pentru că numiții nu s-au ținut de promisiuni. De asemenea, arătat că acest testament s-a întocmit acasă la el. După ce a dat toate aceste detalii despre încheierea testamentului de către notarul, a arătat din nou că nu-1 cunoaște pe notarul și nu știe cine a fost acasă la el când s-a semnat testamentul în discuție. Ulterior, petentul a revenit și a susținut că nu a făcut nici un testament cu notarul și nu a semnat un asemenea testament.
Cu ocazia confruntării cu notarul, numitul, contrar celor susținute în plângere, a arătat că nu știe ca notarul să fi fost coleg de școală cu numiții.
În consecință, parchetul a reținut că, față de actele de cercetare efectuate, nu se poate reține vreo încălcare a prevederilor legale care să constituie element material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Plângerea formulată de petent împotriva acestei rezoluții a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția din 5 decembrie 2008 dată procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 593//2008.
Considerăm că soluția adoptată de procuror prin rezoluția atacată de petent este legală și temeinică.
Din actele și lucrările dosarului nu se poate reține că făptuitorii, și se fac vinovați de faptele imputate de către petent prin plângerea formulată împotriva acestora.
Din declarația notarului public rezultă că, în data de 10 octombrie 2007, fost solicitat de către numiții și pentru a se deplasa la domiciliul numitei din O,-,. 32,. 16, jud. B întrucât părțile doresc să încheie un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil situat în localitatea jud. M, dar că vânzătoarea este bolnavă la pat, netrasportabilă la birou. Notarul a mai arătat că s-a deplasat la domiciliul vânzătoarei însoțit de stagiara sa - unde a fost primit de către petentul, cel care susține că nu a fost acasă atunci când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare. A mai arătat că a constatat că vânzătoarea era într-o stare de slăbiciune fizică, dar lucidă și cu discernământul nealterat și în prezența cumpărătorilor, a soțului vânzătoarei a procedat la identificarea vânzătoarei care prin gesturi afirmative, prin strângerea mâinii și prin încuviințări cu capul în sens afirmativ a confirmat că are cunoștință de actul în discuție și că este de acord cu vânzarea către familia a părții sale din imobilul din localitatea, confirmând totodată și clauzele contractului.
Notarul public a mai arătat că, a doua zi, vânzătoarea a consimțit la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare iar, petentul, tot atunci, consimțit la autentificarea testamentului prin care o instituia ca legatară universală pe soția sa iar, în subsidiar o instituia ca succesoare a acestuia pe numita, testament despre care au discutat cu ocazia deplasării acestuia la familia în legătură cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare (filele 29-31 din dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea ).
În același sens este și declarația martorei - care l-a însoțit pe notarul în cele două deplasări respectiv în 10 și 11 octombrie 2007 la domiciliul familiei (filele 26 și 27 din dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea ).
De asemenea numiții și au arătat că sunt în relații de rudenie cu familia, că după mutarea acestora din în O au păstrat relații foarte bune, vizitându-i săptămânal și aprovizionându-i cu produse alimentare și, în virtutea acestor relații, au ajuns la o înțelegere în sensul de a cumpăra casa și terenul din, sens în care au luat legătura cu notarul public. Aceștia au mai arătat că datorită bolii numitei, notarul s-a deplasat la domiciliul familiei unde se afla și numitul care a discutat cu notarul și despre redactarea unui testament care a fost semnat a doua zi de către petent, tot atunci când s-a procedat și la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare(filele 37 și 38 din dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea ).
Martora, audiată de procuror, a declarat că a fost menajeră la familia și îngrijit-o pe până când aceasta a decedat, că îi cunoaște pe numiții și ca fiind nepoții lui și, aceștia fiind în relații bune, iar la începutul lunii octombrie 2007, când a mers la locuința numiților, numitul i-a povestit fericit că în aceea zi a fost la ei notarul și au încheiat un contract de vânzare cumpărare pentru casa din cu numiții și că i-a lăsat prin testament tot ce avea numitei (fila 39 din dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea ).
Așadar rezultă că petentul a fost de față la încheierea contractului de vânzare cumpărare. De asemenea, rezultă și că numita avea discernământul faptelor sale la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Această împrejurare este întărită și de faptul că la 8 zile da la data încheierii contractului cu numiții, a mai încheiat un contract cu clauză de întreținere autentificat la BNP, pe care 1-a și semnat, act ce se află la fila 22 din dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea ).
Referitor la celelalte critici aduse de către petent se reține că nu este nevoie de o cerere scrisă pentru deplasarea notarului la domiciliul solicitantului, iar asistarea persoanelor vârstnice la încheierea unui act juridic este necesară numai în situația în care se produce în scopul întreținerii sau îngrijirii acestora, în speță, bunul înstrăinat fiind dobândit de către vânzătoare cu titlu de moștenire, prezența soțului neavând relevanță în cauză.
Nici dispozițiile prevăzute în art. 68 din Legea 36/1995 nu au fost încălcate odată ce acestea se referă la procedura succesorală.
De asemenea, față de prevederile art. 59 din Legea 36/1995 potrivit cărora "când notarul public are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale vreuneia dintre părți, procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atestă în scris că partea poate să-și exprime în mod valabil consimțământul în momentul încheierii actului", solicitarea avizului medicului nu era obligatorie ci facultativă, în funcție cele constatate de către notar.
Referitor la împrejurarea invocată în plângere că prețul nu ar fi serios și că banii nu s-au dat în prezența notarului, se poate constata că prețul a fost comunicat de către părți, care au susținut că plata s-a făcut în aceeași zi, și notarul nu a făcut altceva decât a verificat valoarea imobilului pentru a se încadra în limitele valorice stabilite în expertiza întocmită la nivelul Camerei Notarilor Publici C, pentru județul
Nici faptul că Biroul de Cadastru B M nu a suspendat pe termen de 5 zile lucrătoare situația din potrivit Legii nr. 7/1996 nu este imputabilă notarului public.
Prin urmare, față de cele arătate mai sus, nu se poate reține în sarcina notarului public infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 din Codul penal, întrucât, acesta nu și-a îndeplinit abuziv atribuțiile de serviciu atunci când a procedat la încheierea și autentificarea contractului de vânzare-cumpărare și nu a adus atingere intereselor petentului, așa cum acesta susține.
Nici în sarcina numiților și nu se poate reține infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 25 raportat la art. 246 din Codul penal, aceștia apelând la serviciile notarului public, așa cum lesne se poate observa din declarațiile martorilor audiați în cauză, nedorind altceva decât să materializeze o înțelegere avută cu petentul și soția acestuia.
În consecință, plângerea formulată de către petent este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a din Codul d e procedură penală, rezoluția atacată fiind menținută în întregime.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul d e procedură penală va fi obligat petentul la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat în A, - -, nr.1,.6, județul A, împotriva rezoluției din 15 octombrie 2008, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 139/P/2008, menținută prin rezoluția din 05 decembrie 2008, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 593/II.2/2008 și menține rezoluția de neîncepere a urmăririi penale atacată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă petentul la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile.
Pronunțată în ședința publică de azi 21 ianuarie 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
hotărâre - /28.01.2009,
2 ex./28.01.2009,
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela
