Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 61/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 61/2009
Ședința publică de la 06 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Farcaș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află pronunțarea asupra plângerii formulate de petentul împotriva ordonanței nr. 466/P/2008 din 02.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menținută prin ordonanța nr. 21/II/2/2009 din 09.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, privind pe învinuitul și făptuitorii, și.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 21 aprilie 2009 când a fost dezbătută cauza în fond.
Atât încheierea de ședință din 21 aprilie 2009 cât și cea din 30 aprilie 2009 prin care a fost amânată pronunțarea la acest termen, fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.02.2009 sub nr-, petentul a criticat ordonanța nr. 466/P/2008 din 02.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menținută prin ordonanța nr. 21/II/2/2009 din 09.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, privind pe învinuitul și făptuitorii, și.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că soluția atacată este nelegală și netemeinică, procurorul mărginindu-se să stabilească persoanele între care a avut loc incidentul, fără a cerceta sub nici un aspect elementele constitutive ale infracțiunii de lovire.
Deși ceilalți participanți la agresiune au fost identificați în persoana făptuitorilor, și, petentul a susținut că acest aspect nu i-a fost adus la cunoștință și, cu toate că a formulat plângere penală împotriva tuturor agresorilor, în mod nejustificat procurorul a reținut că a înțeles să se plângă doar împotriva învinuitului.
Petentul a mai arătat că în mod eronat procurorul a înlăturat declarația martorului, care a asistat în mod direct la incident.
A invocat totodată disproporția dintre tratamentul juridic ce i-a fost aplicat în raport cu învinuitul, în condițiile în care a avut nevoie de 17-18 zile îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor, iar învinuitul doar 2-3 zile îngrijiri medicale, sancțiunea aplicată fiind aceeași.
Totodată, a susținut că, raportat la probele administrate, procurorul trebuia să dispună scoaterea sa de sub urmărire penală ca urmare a reținerii legitimei apărări.
În consecință, petentul a solicitat admiterea plângerii, desființarea ordonanțelor aplicate și reținerea cauzei spre judecare în vederea condamnării învinuitului și făptuitorilor.
În drept au fost invocate prevederile art. 278 ind. 1.pr.pen.
Au fost atașate dosarele nr. 466/P/2008 și nr. 21/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin ordonanța nr. 466/P/2008 din 02.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulias -a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire, prev. de art. 180 al. 2.pen. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ fiecăruia, respectiv amenda, în cuantum de 500 lei.
S-a dispus totodată neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii, și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 al. 2.pen.
Pentru a adopta această soluție, procurorul a reținut că la data de 14.06.2008, petentul se afla în fața pizzeriei din mun. H, unde consuma produse de patiserie. În momentul în care a apărut învinuitul, între părți a avut loc un schimb de cuvinte, fapt ce a degenerat într-un conflict fizic între cei doi, care și-au aplicat lovituri reciproce, suferind leziuni.
Incidentul s-a finalizat prin intervenția numiților, și, după care agresorii s-au despărțit și au plecat în direcții opuse.
Petentul și învinuitul au formulat reciproc plângeri penale pentru infracțiunea de lovire, prev. de art. 180 al. 2.pen. procurorul reținând că, deși inițial s-a referit la 4 agresori, în faza actelor premergătoare petentul și-a precizat plângerea doar față de învinuitul.
Totodată, s-a constatat că, deși martorul a făcut referire la 4 persoane care îl agresau pe petent, cu ocazia prezentării pentru recunoaștere după planșe fotografice, atât petentul, cât și martorul l-au indicat doar pe învinuit ca fiind unul dintre agresori, martorul arătând că a fost prezent la incident, fără a agresa însă petentul.
Procurorul a constatat că incidentul a avut loc doar între învinuiții și, ceilalți 3 polițiști intervenind pentru a aplana conflictul în care era implicat colegul lor.
S-a reținut că martorul nu a fost prezent de la începutul incidentului, aspect confirmat de martora caș.
Raportat la cele reținute, față de împrejurările producerii incidentului, pe fondul unor situații conflictuale mai vechi, de persoana învinuiților, necunoscuți cu antecedente penale, procurorul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Ordonanța a fost menținută prin ordonanța nr. 21/II/2/2009 din 09.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, prin care a fost respinsă plângerea formulată de petent, conform prevederilor art. 278.pr.pen.
Verificând soluțiile adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la prevederile art. 278 ind. 1.pr.pen. Curtea constată că acestea sunt legale și temeinice, fiind bazate pe o interpretare judicioasă a probelor administrate în cauză.
Starea de fapt a fost corect reținută de procuror, din probele administrate rezultând că în contextul unui incident desfășurat la data de 14.06.2008, învinuitul și petentul și-au aplicat reciproc lovituri, cauzându-și astfel leziuni ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale.
Încadrarea juridică este corespunzătoare, în speță fiind aplicabile prevederile art. 180 al. 2.pen. iar gradul de pericol social prezentat în concret de faptele învinuiților a fost de asemenea just evaluat, raportat la criteriile reglementate de art. 18 ind. 1 al. 2.pen.
În privința criticilor formulate de petent, Curtea reține că acestea nu sunt întemeiate.
Soluția adoptată în cauză a fost motivată în fapt și în drept, procurorul pronunțându-se prin ordonanța atacată și cu privire la făptuitorii, și, față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Astfel, s-a dat eficiență prevederilor art. 131 al. 4.pr.pen. care instituie caracterul indivizibil al plângerii prealabile, în condițiile în care plângerea formulată împotriva unui participant atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor care au participat la comiterea faptei.
Soluția de neîncepere a urmăririi penale este justificată în contextul probatoriului administrat, din care a rezultat că făptuitorii au intervenit doar pentru aplanarea incidentului.
În acest sens, Curtea reține declarațiile făptuitorilor, care se coroborează cu cea a învinuitului și a martorei.
În privința depoziției martorului, menționat de petent, Curtea reține că în declarația dată, acesta susține inițial că a văzut în fața pizzeriei mai multe persoane care priveau cum 4 persoane "îl băteau pe acest "(în speță petentul parte vătămată), fără a indica în concret în ce constau actele de agresiune, zonele corpului vizate și modalitatea de aplicare a loviturilor.
Dimpotrivă, martorul precizează, în cuprinsul aceleiași declarații, că un tânăr îl ținea din spate pe partea vătămată, unul îl trăgea în lateral, iar cel din față îl lovea cu mâinile și picioarele.
Cu ocazia prezentării pentru recunoaștere, martorul i-a indicat pe învinuitul și pe făptuitorul, arătând însă că doar învinuitul l-a agresat pe petent.
În același sens, instanța reține și procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere întocmit la data de 31.10.2008, când petentul a fost în măsură să îl recunoască, după fotografie, doar pe învinuitul, deși i-au fost prezentate și fotografiile celorlalți presupuși agresori.
Raportat la cele expuse, instanța reține că la dosar nu există probe certe, din care să rezulte că și făptuitorii, și ar fi participat la agresarea părții vătămate, intervenția lor în incident fiind limitată la despărțirea părților implicate, soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză fiind astfel corectă.
De altfel, având în vedere dispozițiile obligatorii ale deciziei nr. XLVIII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța constată că față de făptuitori nu poate fi adoptată soluția prev. de art. 278 ind. 1 al. 8 lit. c pr.pen. solicitată de petent, în condițiile în care față de sus-numiți nu s-a început urmărirea penală pentru fapta reclamată.
Nu se poate reține nici critica referitoare la înlăturarea depoziției martorului de la aprecierea materialului probator, acesteia dându-i-se eficiență doar în măsura coroborării cu celelalte probe administrate, în sensul arătat mai sus.
Referitor la învinuitul, instanța constată că în mod corect acesta a fost scos de sub urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. b ind. 1.pr.pen. și s-a dispus aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, față de circumstanțele concrete ale faptei și față de persoana sa, nefiind justificată o soluție de trimitere în judecată.
A rezultat că incidentul a fost declanșat de petentul, pe fondul unor relații conflictuale preexistente, acesta adresând cuvinte jignitoare învinuitului și aplicându-i o lovitură la nivelul capului, aspect confirmat de declarațiile făptuitorilor coroborate cu depoziția martorei caș și cu concluziile actelor medicale eliberate învinuitului(adeverință medicală și certificat medico-legal), care atestă leziuni la nivelul regiunii temporale stângi și o tumefiere moderată globală cu aspect echimotic R5 mâna cu redoare articulară.
Agresarea ulterioară a petentului a avut loc în acest context,conform adeverinței medicale și certificatului medico-legal eliberat ulterior de Serviciul Județean de Medicină petentul suferind echimoze la nivelul antebrațelor, o excoriație internă drept și o contuzie testiculară, necesitând pentru vindecare un număr de 17-18 zile îngrijiri medicale.
Deși petentul a invocat numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare în susținerea unei soluții de trimitere în judecată, instanța constată că acestea ar constitui un criteriu singular, circumstanțele concrete ale comiterii faptei, precum și circumstanțele personale ale învinuitului justificând aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, aceasta fiind de natură să asigure realizarea scopului preventiv și coercitiv și să atragă atenția învinuitului asupra consecințelor conduitei adoptate.
Nu poate fi reținută nici disproporția de tratament juridic dintre cei doi învinuiți, raportat la contribuția fiecăruia la desfășurarea incidentului și la faptul declanșării acestuia ca urmare a conduitei necorespunzătoare a petentului, sancțiunile fiind just individualizate.
De asemenea, instanța constată că starea de fapt reținută în baza probelor administrate nu confirmă existența condițiilor legitimei apărări, prev. de art.44 pen. în favoarea petentului, părțile agresându-se reciproc, nefiind justificată astfel o soluție de scoatere de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. e pr.pen.
Pentru toate considerentele expuse, apreciind nefondate criticile aduse de petentul ordonanțelor atacate, în baza art. 278 ind. 1 al. 8 lit. a pr.pen. instanța va respinge plângerea formulată, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței nr. 466/P/2008 din 02.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menținută prin ordonanța nr. 21/II/2/2009 din 09.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, privind pe învinuitul și făptuitorii, și.
În baza art. 192 al. 2.pr.pen. obligă petentul la plata sumei de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru petent și de la comunicare pentru intimați.
Pronunțată în ședința publică din 06 mai 2009.
PREȘEDINTE
- -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored. LS/2ex/02.06.2009
Președinte:Monica FarcașJudecători:Monica Farcaș
