Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 635/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.635/2008
Sedința publică din 25 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
- - -JUDECĂTOR 3: Stanca Ioana Marcu
- - - - judecător
- - -grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de petentul A împotriva sentinței penale nr.314/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul A, în stare de arest, lipsă fiind intimatul
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Petentul A și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Petentul A solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și a se trimite cauza la parchet în vederea continuării cercetărilor privind pe intimatul A, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată, întrucât corect s-a concluzionat, de către procuror, pe baza probelor administrate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, pentru a fio reținută această infracțiune în sarcina intimatului.
Petentul mai învederează că martorii audiați în cauză nu au declarat adevărul, martorul relatând că televizorul părții vătămate se afla la o distanță de 300 metri, de locul săvârșirii faptei, iar martorul la o distanță de 500- 800 metri. Petentul susține că televizorul părții vătămate se afla la 3 kilometri distanță față de locul săvârșirii faptei.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Prin sentința penală nr.314 din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția penală, în dosar nr-, în baza art.278/1 alin.8 lirt.a Cod procedură penală a fost respinsă plângerea formulată de petentul A împotriva rezoluției procurorului din data de 16.04.2008, dată în dosarul nr.59/P/2007, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr.17/2005 a Tribunalului Hunedoara petentul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 27 ani închisoare.
În această cauză, intimatul A n calitate de martor a dat o declarație din care a rezultat că petentul ar fi transportat CD-ul, un televizor de dimensiuni mari pe o distanță de cca 2 kilometri.
Petentul a formulat plângere penală împotriva intimatului pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, susținând că nu putea transporta acest televizor pe o distanță atât de lungă, martorul audiat făcând afirmații mincinoase.
În urma efectuării actelor premergătoare în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul A, reținându-se că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art.260 Cod penal.
Împotriva acestei rezoluții date de procuror a formulat plângere petentul, reiterând motivele invocate în plângerea penală.
Instanța de fond a reținut că vinovăția petentului a fost stabilită pe baza întregului material probator aflat la dosarul cauzei, situație în care nu se poate reține că declarația intimatului ar fi fost determinantă sau ar fi avut valoare prestabilită, aceasta fiind coroborată cu celelalte mijloace de probă.
Reținând că soluția procurorului este legală și temeinică, a fost menținută, plângerea petentului fiind respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen petentul, solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la parchet, în vederea continuării cercetărilor împotriva intimatului, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, susținând că în calitate de martor intimatul a făcut afirmații mincinoase în cursul soluționării procesului penal.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, se constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr.17/2005 a Tribunalului Hunedoara petentul a fost condamnat la pedeapsa de 27 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav, tâlhărie, viol și perversiuni sexuale.
În esență s-a reținut în sarcina inculpatului că în data de 4 aprilie 2004 a pătruns prin efracție în casa victimei în vârstă de 93 de ani, cu care a întreținut prin constrângere raporturi sexuale normale și anale. După comiterea violului inculpatul i-a aplicat multiple lovituri, strângând-o de gât, agresiune în urma căreia victima a decedat. Apoi inculpatul a sustras suma de 2.600 lei ROL, verigheta de pe degetul victimei și un televizor color cu telecomandă. Bunurile sustrase au fost la domiciliul numitului.
În cursul cercetării judecătorești, intimatul A, agent șef de poliție în cadrul Poliției municipiului a fost audiat în calitate de martor, arătând printre altele că televizorul sustras în greutate de 10- 15 kg a fost transportat de către inculpat de la locul săvârșirii faptei pe o distanță de cca.500- 800 metri.
Petentul, în prezent execută pedeapsa, hotărârea de condamnare rămânând definitivă.
Împotriva intimatului A, petentul Aaf ormulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, susținând că distanța de la locul săvârșirii faptei și până la familia este de 3 kilometri, televizorul sustras neputând fi transportat de o singură persoană, afirmațiile intimatului fiind mincinoase.
În cursul efectuării actelor premergătoare, a fost efectuată o cercetare la fața locului, având ca obiect stabilirea distanței parcursă de petent de la locul comiterii faptei și până la imobilul în care a dus televizorul corp delict.
În urma măsurătorilor efectuate în prezența martorilor asistenți, s-a stabilit că distanța de la locul comiterii faptei și până la locul unde a fost dus televizorul sustras este de 764 metri, afirmațiile acestuia reflectând realitatea.
De altfel, vinovăția petentului a fost stabilită în baza tuturor probelor administrate în cauză, coroborate cu amprentele inculpatului găsite la locul faptei, testele ADN recoltate de la victimă, care conțin ADN-ul petentului și chiar declarația acestuia, care a recunoscut săvârșirea faptei.
Față de aceste considerente, se constată că atât rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale, cât și hotărârea instanței de fond sunt legale și temeinice, motiv pentru care în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, recursul declarat va fi respins ca nefondat.
Urmare respingerii recursului, în baza art.192 Cod procedură penală, petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul petent A împotriva sentinței penale nr. 314 din 9.10.2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Obligă pe condamnatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. 2 ex/28.11.2008
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Tiberiu Peter, Stanca Ioana Marcu
