Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 649/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 649
Ședința publică din data de 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI
PROCUROR -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelul declarat de petenta SC Trans SRL B și făptuitorii și împotriva sentinței penale nr. 54 din data de 19.03.2009 a Tribunalului Brăila - dosar nr-.
Dezbaterile și susținerile orale ale cauzei au avut loc la data de 19.10.2009 și s-au consemnat în încheierea de ședință din aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei astăzi, data de mai sus.
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie penală:
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 54 din data de 19.03.2009 Tribunalul Brăila în baza art. 2781lit. a Cod procedură penală a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta SC Trans SRL B împotriva rezoluției nr. 730/P/2009 din 12.03.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila (plângere confirmată de rezoluția de respingere a plângerii nr. 649/II/2/2007 a primului procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1,2,3, și 5 Cod penal precum și neînceperea urmăririi penale a numiților, pentru infracțiunea prev. de art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000.
S-a menținut rezoluția atacată.
Au fost aplicate dispozițiile art. 192 alin. 2 și 193 Cod procedură penală privind cheltuielile judiciare făcute de stat și de către părți.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond, Tribunalul Brăilaa reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 102/14 aprilie 2008 în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petenta SC Trans SRL B împotriva rezoluției nr. 730/P/2005 emisă la data de 12.03.2007 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și confirmată de Rezoluția de respingere a plângerii nr. 649/II/2/2007 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 al.1,2,3 și 5 Cod penal precum și neînceperea urmăririi față de numiții și și a fost menținută rezoluția atacată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța de fond a reținut că prin Rezoluția nr. 730/P/2005 din 2.03.2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăilas -a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului, pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin.1,2,3 și 5 cod penal.
De asemenea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art.10 lit. din Legea 78/2000.
Prin Rezoluția nr.649/II/2/2007 din 30.11.2007, în temeiul art.278 pr.pen, Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăilaa respins plângerea formulată de petenta SC " TRANS" SRL B, ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăilaa reținut că, în fapt, la data de 8.10.2001 între C " " SRL B și C " TRANS" SRL B, s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 34, cu scopul de a înființa și întreține culturi de de consum.
S-a reținut că C " TRANS" SRL B avea ca obligație să participe cu sumele necesare înființării, întreținerii și recoltării în condiții optime, în vreme ce societatea administrată de învinuit, participa la asociere cu suprafața de 600 ha teren agricol, deținut în cea mai mare parte în arendă de la diverși proprietari, persoane fizice.
In urma recoltării s-au obținut 823.665 kg și părțile contractante au convenit ca C " " SRL B să acopere cheltuielile efectuate de C " TRANS" SRL B cu 189.888 kg și suma de 1.100.000.000 lei ROL, reprezentând cota parte din valoarea investițiilor comune.
Această înțelegere a fost materializată într-un proces- verbal, însușit și semnat de ambele părți.La data de 20.08.2002, în virtutea aceluiași proces verbal C " " Bae mis în favoarea C " TRANS" B, un bilet la ordin în valoare de 1.300.000.000 lei ROL scadent la 20.12.2001, reprezentând o garanție a plății ce învinuitul o avea de efectuat până la data scadenței-potrivit propriei declarații.
La data de 27.08.2002 SC Trans SRL B încheiat cu Banca Comercială Română-Sucursala B, contractul de scont nr. 449/27.08.2002, prin care banca a achiziționat creanța de 1,3 miliarde lei ROL, data la care a fost transmis prin gir către Banca Comercială Română - Sucursala B, biletul la ordin emis de SC SRL
Astfel, potrivit art.7 din contractul de scont, SC " " SRL Bad evenit debitorul principal al băncii.Banca Comercială Română- Sucursala Baî ncheiat la data de 1.11.2002 contractul de credit nr.661/2002 cu SC SRL B, prin care a acordat acestei societăți un credit de 6,5 miliarde lei ROL.
La data de 20.12.2002 devenea scadent biletul la ordin emis de SC " " SRL B, astfel că banca l-a introdus la plata în contul deschis la aceeași sucursala, împrejurare în care a fost refuzat pe motivul lipsei de disponibil. Banca a trecut la blocarea contului SC " TRANS" SRL B și la poprirea sumelor existente începând cu data de 20.12.2002.
Administratorul SC " TRANS" SRL Baa rătat că dacă ar fi cunoscut că banca nu își va onora obligațiile asumate prin contractul de scont, ar fi promovat acțiunile în justiție aferente recuperării creanțelor prin valorificare de către banca a unei părți din creditul de 6,5 miliarde lei ROL.
În aceste condiții, considerând că Banca Comercială Română-Sucursala Baf avorizat SC " " SRL, față de care a investit cu formulă executorie biletul la ordin și a emis somație pentru plata sumei datorate - 1.390.674.520 lei ROL, abia la 11.12.2003 prejudiciind astfel SC " Trans" SRL B, reprezentantul acesteia din urmă a înțeles să se formuleze plângere penală.
Plângerea SC " Trans" SRL B adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăilaa făcut obiectul dosarului penal nr. 3008/P/2004, ulterior 929/P/2004 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
Cu ocazia actelor premergătoare efectuate de organele de poliție s-a constatat existența unor indicii ce au determinat Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, prin intermediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, să înainteze dosarul cauzei la Serviciul Teritorial Galați al Parchetului Național Anticorupție - actualmente Departamentul Național Anticorupție, cu propunere de declinare a competenței pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.10 lit.b din Legea nr.78/2000 de către făptuitorii și și ale infracțiunii prevăzute de art.10 lit.c din Legea nr. 78/2000, de către învinuitul.
Astfel, alături de plângerea adresată direct Serviciul Teritorial Galați al Parchetului Național Anticorupție și admisă prin referat la 30.08.2004, dosarul declinat de Parchetul Local Baf ost conexat acesteia, dobândind același număr 52/P/2004, sub care ulterior au fost desfășurate cercetările.
În urma efectuării de acte premergătoare de către procurorii Departamentului Național Anticorupție, au rezultat următoarele:
În urma derulării contractului de asociere în participațiune între SC " " SRL B și SC " Trans" SRL B s-a născut o creanță de 1,3 miliarde lei în favoarea ultimului, recunoscută unilateral de părți, pentru acoperirea căreia învinuitul a emis biletul la ordin la data de 20.08.2002 în calitate subscriitor cu scadență la 20.12.2002.
La data de 27.08.2002 între SC " Trans" SRL B- reprezentată de în calitate de unic administrator și Banca Comercială Română - Sucursala Județeană B, reprezentată prin directorul și contabilul șef, s-a încheiat contractul de scont nr.449, prin care banca a achiziționat de la SC " Trans" SRL B, în calitate de beneficiar, creanțele pe care aceasta le are de încasat, materializate în biletul la ordin emis de învinuit.
Prin contract, banca și-a asumat obligația ca în cazul în care, la scadență, SC " " SRL B nu achita biletul la ordin, va iniția acțiune cambială împotriva debitorului principal, SC " Trans" SRL
Totodată, banca nu a renunțat la dreptul de regres împotriva SC " Trans" SRL B, în cazul în care trasul nu va achita biletul la ordin, clauza contractuală acceptată de SC " Trans" SRL
La data scadentei, învinuitul nu a avut disponibil în cont, astfel că banca și-a exercitat acțiunea cambială în regres împotriva SC " Trans" SRL B, poprind contul acesteia.
În aceste împrejurări, cunoscând că banca îi acordase creditul de 6,5 miliarde lei ROL învinuitului, a formulat plângere penală, apreciind ca nelegale atât acordarea creditului cât și acțiunea cambială în regres.
Cu privire la acordarea creditului, a fost identificată cererea formulată de învinuit, aceasta având drept obiect acordarea unui credit pentru finanțarea cheltuielilor legale de înființarea culturilor de sămânță ALTRA, lucernă deshidratată, soarelui pe o perioadă de 1 an în suma de 6,5 miliarde lei ROL înregistrate sub nr.39792/11.10.2002.
În aceeași cerere, învinuitul a enumerat garanțiile pe care înțelege să le constituie în favoarea băncii și printre ipoteci convenționale de rangul I asupra unor proprietăți imobiliare, a precizat și cesionarea în favoarea băncii a încasărilor ce decurg din contractul de export nr. RO --02 încheiat cu firma HOT WATER & SRL - Italia încheiat la aceeași dată, 11.10.2002.
Totodată, a mai fost identificată o cerere, cu aceeași dată, 11.10.2002, înregistrată în evidența corespondenței învinuitului cu nr. 11/11.10.2002 și purtând ștampila cu nr. de înregistrare 39792/11.10.2002, deducându-se astfel că această cerere a succedat-o pe prima, arătată mai sus, conținând explicații cu privire la destinația creditului și anume, importul a 50 tone semințe ALTRA, conform contractului de import nr. IT --02/08.10.2002, plata transportului, a taxelor vamale, sanitare, autorizației de import, plata lucrărilor agricole pentru îngrășăminte și întreținerea a 250 ha cu și a lucrărilor de toamnă pentru înființarea a 325 ha de lucernă pentru export.
În fapt, contractul de export a fost încheiat la 14.10.2002, odată cu contractul de import cu aceeași firmă, prin care firma italiana se obligă să-i furnizeze în perioada 14 -25.10.2002 semințele de Altra, plata efectuându-se odată cu facturarea, fără de care importul nu se realizează, după care se obligă să cumpere și recolta, potrivit contractului de export.
Făptuitorii și -ofițeri de credite - desemnați a analiza preliminar cererile, întocmesc un referat în care se precizează scopul creditului și anume credit pentru finanțarea stocurilor și cheltuielilor temporare.
La data de 01.11.2002 a fost încheiat contractul de credite nr. 661 în care se menționează ca banca îi acordă împrumutatului un credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare de materii prime și materiale.
În ceea ce privește derularea contractului de credit, la data de 6.11.2002, învinuitul trage din contul de credit suma de 2.030.891.240 lei ROL, pe baza facturii pro forme nr. 2./8.10.2002.
Ulterior, până la 23.12.2002 învinuitul trage din cont întreaga suma de 6,5 miliarde lei ROL.
Procurorii Parchetului Național Anticorupție-Serviciul Teritorial Galați au dispus prin rezoluție efectuarea unei constatări financiar-bancare la data de 12.10.2004, de către specialiști ai aparatului central al instituției, pentru a se stabili dacă atribuirea creditului s-a realizat cu respectarea normelor legale în materie, dacă creditul a fost utilizat în scopul pentru care a fost acordat dacă în cauză s-a creat vreun prejudiciu, care este acesta și care sunt persoanele care se fac vinovate de producerea acestuia.
În cauză a fost întocmit raportul de constatare financiar-bancară, concluzionând următoarele:
Având în vedere neconcordanța dintre cererile învinuitului, referatul cu propunere de acordare a creditului și obiectul contractului de credit, specialiștii au urmărit respectarea normelor legale în vigoare la acea dată, ce reglementează activitatea bancară, stabilind ca pe de o parte, obiectul contractului a fost " importul a 50 tone sămânță de Altra, plata transportului, a taxelor vamale, control fitosanitar, etc. plata lucrărilor agricole pentru însămânțarea și întreținerea a 250 ha și 325 ha lucernă pentru export, asigurarea culturilor împotriva calamităților naturale".
Văzând obiectul contractului, aparent în contradicție cu tipul de credit acordat, specialiștii au avut de stabilit dacă un agent economic cu profil agricol putea primi un credit pentru lichidarea stocurilor.
La acest obiectiv s-a concluzionat ca SC SRL B poate primi un astfel de credit, în contextul în care a făcut dovada existenței stocurilor, în sensul "stocurilor care urmează a fi aprovizionate pe baza de contracte ferme cu desfacere asigurată, cât și cheltuielile temporare aferente acestor stocuri".
Un alt obiectiv al constatării tehnice de specialitate a vizat măsura în care analizarea indicatorilor economici prezentați de SC SRL B cu privire la solvabilitatea sau insolvabilitatea sa, a avut în vedere datoria ce rezulta din contractul de scont dar și dacă acea creanță a avut vreo consecință, în sensul de a atrage garanții suplimentare.
Astfel, s-a stabilit că datoria către SC Trans SRL B era achitată la momentul solicitării și acordării creditului, prin emiterea biletului la ordin, fiind avută în vedere la acordarea creditului.
În același context, nu poate trece neobservat faptul că perioada în care învinuitul trebuia să tragă banii din contul de credit se suprapune cu data scadenței, în sensul că învinuitul avea disponibil în contul de credit la data scadenței biletului la ordin -20.12.2002.
Ofițerii de credite au avut în vedere datoria împrumutatului, care deși atrăgea o solvabilitatea "acceptabilă", gradul de îndatorare generală fiind "necorespunzător" banca nu a solicitat garanții suplimentare.
Cât privește prioritatea cu care banca a ales calea acțiunii cambiale în regres împotriva SC " Trans" SRL, pentru acoperirea sumei de 1,3 miliarde lei ROL, specialiștii au stabilit ca deși SC " " SRL B avea o solvabilitate mai bună decât SC " Trans" SRL B la data scadenței biletului la ordin, din considerentul ca aceasta din urmă avea o situație financiară mai bună, s-a procedat la poprirea contului societății care, de fapt, avea de încasat acea sumă, respectându-se astfel punctele VII și IX din contractul de scont care conform art.56 din Legea Bancară constituie titlu executoriu, pct.256 lit. din Normele Metodologice 1/2000 și art.48, art.52 și art.53 din Legea 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordine.
În vederea recuperării creanțelor acționat conform pct.601 din 1/2000 îndreptând acțiune de regres împotriva SC " Trans" SRL și nu acțiune cambială împotriva SC " " deoarece față de SC " " avea o expunere de 6.500.000.000 lei plus 1.300.000.000 biletul la ordin iar față de SC " Trans" SRL doar 1.300.000.000 lei din contractul de scont.
La data întocmirii referatului de creditare SC " " SRL nu a avut aviz și licență de import, dar le-a obținut ulterior și anume avizul de import - la data de 28.10.2002 eliberat de MAAP- și licență de import nr. - la data de 28.10.2002 eliberată de Direcția de Licențe din Departamentul pentru Comerț și Promovare Economică Ministerului Afacerilor Externe.
Conform punctelor 148 și 209 din Normele Metodologice 1/2000 ale nu era necesară prezența la dosar a celor 2 documente, importante fiind cele două contracte - IT --02 de import 50 tone sămânță și -02 de export 1300 tone sămânță. Contractul de cesiune nr. 661 E/1.11.2002 încheiat între B și SC " " SRL B pentru garantarea creditului în sumă de 6.500.000.000 lei se bazează pe contractul de export RO ---02 contract din care rezultă creanța și care a fost depus în original la bancă.
Asigurarea culturii s- făcut de firma ( Servicii Asigurări B în data de 28.11.2002 și respectiv "-" Asigurări B la data de 11.12.2002, deci ulterior semnării contractului de cesiune, astfel că viitoarea producție putea fi luată în garanții pentru garantarea creditului de 6.500.000.000 lei.
Banca a urmărit evoluția culturii de prin verificări întreprinse de ofițerul de credite.
Deoarece gradul de calamitate a producției de fiind 100% contractul de export RO--02 devine nul de fapt și conduce la eliminarea garanțiilor cu valoarea cesiunii de creanță astfel că nu s-a îndreptat în vederea recuperării către firma italiană parte în contractul de garanții deoarece nu putea recupera nimic de la aceasta.
-se punerea la dispoziție a sumelor din contul de credit s-a constatat că la data de 13.12.2002 învinuitul trage din credit suma de 278.460.000 lei în baza unei facturi care nu poartă nici o dată, emisă de SRL B, al cărei administrator era același învinuit.
facturat era îngrășământ complex care nu putea face obiectul contractului de credit dat fiind că tipului de însămânțat nu i se pot aplica îngrășăminte - care de altfel nici nu era în custodia.
Astfel, deși nu avea ce să factureze nedeținând produsul încă, - adică învinuitul - facturează suma de mai sus, cu factura nedatată învinuitul trage bani din contul de credit și-l virează.
Din contul deschis la, învinuitul, în perioada 16-23.12.2002 zilnic extrage numerar de 30.000.000 lei.
Cu privire la respectarea destinației creditului, s-a constatat că suma de 2.261.658.058 lei ROL, reprezintă restituiri din creditul acordat a fost folosită în alt scop decât cel prevăzut în contract.
Urmare acestei împrejurări, învinuitul nu a achitat prima din credit, așa cum era stabilit în contract, în luna aprilie 2003, ceea ce a determinat efectuarea unui control cu privire la destinația creditului. Ofițerul de credite constată că o parte din credit suma de 865.061.169 lei a fost folosită în alt scop decât cel pentru care a fost acordat creditul solicitând învinuitului rambursarea până la 30.04.2003.
Cu privire la sumele de bani încasate de învinuit cu titlu de cheltuieli proprii de la (actualmente ), provenite din stornarea facturilor furnizorilor la cererea sa și restituirea banilor într-un alt cont, decât cel de credit, învinuitul a precizat că au fost folosite tot în interesul societății.
Pentru aceste fapte, la data de 20.09.2004 Departamentul Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Galația dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.10 lit. c din Legea nr.78/2000.
Urmare apariției OUG 134/2005 care modifică OUG 43/2002 potrivit căreia sunt de competența Departamentului Național Anticorupție, infracțiunile prevăzute de Legea nr.78/2000, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 Euro, condiție neîndeplinită în acest caz, la data de 11.10.2005, Departamentul Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, dosarul fiind însă înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, având în vedere cuantumul prejudiciului prezumtiv, mai mare de 200.000 lei RON.
La data de 25.05.2005 Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăilaa dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 al.1,2,3 și 5 din codul penal.
Cu ocazia aducerii la cunoștință a schimbării încadrării juridice și implicit a noii învinuiri, învinuitul nu a făcut declarații decât cu privire la faptul că a mai fost cercetat pentru aceeași faptă cu aceeași încadrare juridică, de înșelăciune și s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Învinuitul în calitate de administrator al SC SRL a încheiat contractul de creditare 661/01.11.2002 - Sucursala B prin care societatea a beneficiat de un credit de 6.500.000.000 lei pe care nu a reușit să-l achite în totalitate la scadență cauza principală fiind calamitatea integrală a culturii de, principala cultură pronunțată de bancă.
Contractul de scont nr. 449/27.08.2002 prin care posesorul creanței SC " Trans" SRL - reprezentând un bilet la ordin emis de SC " " SRL a beneficiat de valoarea efectului adică de suma de 1.300.000.000 lei nu putea produce efecte asupra creditului ulterior angajat de împrumutatul SC " " SRL.
În conformitate cu prevederile Normelor Metodologice nr.1/2000 emisă de R SA privind activitatea de creditare a persoanei juridice, secțiunea 2 lit.h pct.256 lit.e, în caz de neplată la scadență bancară, în calitate de girator se poate îndrepta pe cale de regres contra oricăror obligații și giranți respectiv către cel mai probabil dintre acestea.
Contractul de scont nr. 449/2002 privește debitorul SC " Trans" SRL și obligația acestuia de a achita suma de 1.300.000.000 lei împrumutați fie pe cale amiabilă, fie prin executare silită asupra debitorului.
La data de 15.01.2004 așa cum rezultă din minuta încheiată între și SC " Trans" SRL ultimul se obligă ca într-un anumit termen să achite suma datorată.
Cu adresa nr.4259/2005 BCR comunică faptul că societatea SC " " SRL fiind în stare de faliment s-a înscris la masa credală în vederea recuperării creanței.
Suma rămasă de recuperat este în valoare de 464.500 lei, adresa nr. 8257/2007.
Această soluție a fost atacată, pe cale ierarhică, în temeiul art. 278 pen. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila respingând plângerea formulată.
In temeiul art.278/1 pr.pen. petenta a formulat plângere la Tribunalul Brăila.
In cuprinsul plângerii, petenta arată că nu au fot analizate toate aspectele învederate în plângere, esențiale pentru o soluționare corectă plângerii, iar pe de altă parte motivațiile respingerii plângerii reprezintă interpretări trunchiate și evazive ale probelor cauzei, trecându-se cu vederea peste probele evidente care demonstrează vinovăția făptuitorilor.
Se invocă faptul că cercetările sunt incomplete față de făptuitorii și, aceștia nefiind cercetați și față de infracțiunea de abuz în serviciu față de petentă, precum și față de infracțiunea de neglijență în serviciu, referitor la modul în care aceștia au acționat în tratarea preferențială a SC " " SRL în defavoarea SC " TRANS" SRL cu privire la recuperarea sumei de 1.300.000 ROL actualizată și la acordarea creditului în valoare de 6.500.000.000 ROL la data de 1.11.2002 către SC " " SRL.
Se arată că au fost ignorate elementele și probele certe ce demonstrează activitatea de inducere în eroare atât la momentul încheierii contractului de credit cu BCR Sucursala B, cât și ulterior, dar și față de reprezentantul subscrisei din partea numitului dar și evidenta săvârșire a infracțiunii prev de art.10 lit. c din Legea nr.78/2000.
Se invocă astfel că deși Serviciul Teritorial Galați a început urmărirea penală față de pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 10 lit.c din Legea 78/2000 pe baza probelor certe Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila schimbă încadrarea juridică în infracțiunea de înșelăciune în convenții, în condițiile în care anterior, în dosarul nr.464/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăilas -au făcut cercetări împotriva numitului în legătură cu această faptă (infracțiunea de înșelăciune) dispunându-se neînceperea urmăririi penale, motivat de faptul că lipsește latura subiectivă a infracțiunii.
Se arată în plângere că premisa unei complicități între la acordarea creditului și a unei neglijențe în serviciu pentru și a constituit-o și obiectul contractului de credit comparativ cu scopul indicat de învinuit în cele două cereri.
Contractul de credit nr.661/1.11.2002 având ca obiect suma de 6,5 miliarde cu destinația expresă din cererea inițială care nu era înregistrată la banca dar care avea ca scop "finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare de materii prime și materiale" fără a se solicita acte specifice acestei utilizări a creditului, a reprezentat o încălcare a disp.art.10 lit. b din Legea 78/2000, dacă nu, săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în dauna subscrisei și, oricum, cel puțin, întrunirea elementelor infracțiunii de neglijența în serviciu, atât la încheierea acestuia cât și la momentul îndreptării preferențiale împotriva subscrisei la data de 20.12.2003 pentru recuperarea sumei de 1.300.000.000 ROL din contractul de scont nr. 449/27.08.2002 încheiat cu BCR și SC " ".
In mod greșit a fost considerată ca fiind stinsă datoria din contractul de scont de către SC la momentul acordării creditului și la analiza solvabilității beneficiarului, a întrunirii cerințelor pentru creditare.
Derularea creditului a demonstrat fără dubiu săvârșirea infracțiunii prev. de art.10 lit. c din legea 78/2000 de către iar pentru funcționarii băncii un veritabil abuz, dacă nu, în cel mai fericit caz, o neglijență în serviciu. Astfel, la 6.11.2002 trage din contul de credit suma de 2.030.891.240 ROL pe baza unei facturi pro forma a cărei dată de emitere este anterioară chiar încheierii contractului de credit, fiind din data de 8.10.2002.In continuare, funcționarii băncii nu solicită SC " " și nu urmăresc dacă factura pro forma a fost urmată și de încheierea facturii și s-a validat tranzacția.
Analizând legalitatea și temeinicia Rezoluției nr.730/P/2005 așa cum a fost ea confirmată prin Rezoluția nr. 649/II/2/2007 a Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, se apreciază că plângerea este nefondată, având în vedere următoarele considerente:
In Rezoluția de scoatere de sub urmărire penală se arată că inițial, în urma cercetărilor întreprinse, ce au făcut obiectul dosarului de urmărire penală nr. 464/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, s-a stabilit că suma de 865.061.169 lei ROL nu a fost utilizată potrivit clauzelor contractului de credit, însă tot în interesul societății, nefiind astfel probată intenția învinuitului de a induce sau menține în eroare banca cu privire la obținerea și utilizarea creditului, dispunându-se neînceperea urmăririi penale.
Ulterior, în legătură cu obținerea și utilizarea aceluiași credit, SC TRANS SRL Baf ormulat plângerea penală atât împotriva învinuitului, cât și împotriva funcționarilor Băncii Comercale Române-Sucursala Județeană B, făptuitorii și în legătură cu aceleași fapte.
Din conținutul Rezoluției Parchetului, instanța reținut că s-au efectuat cercetări în acest sens, astfel că nu se justifică susținerea petentei în sensul că soluția Parchetului ar viza doar infracțiunea de înșelăciune față de Banca Comercială Română, ignorându-se interesul petentei.
Instanța a reținut că din probatoriile administrate în cauză rezultă existența contractului de asociere în participațiune încheiat între SC SRL B și SC TRANS SRL, privind înființarea și întreținerea unei culturi de de consum, prima obligându-se să participe cu suprafața de 600 ha teren agricol, iar cealaltă să suporte cheltuielile necesare înființării, întreținerii și recoltării producției.
Cu privire la modul în care s-a derulat acest contract, nu au existat obiecțiuni între părți drept dovadă încheindu-se un proces verbal.
Ca urmare a derulării contractului s-a născut între părți o creanță de 1,3 miliarde lei, în favoarea petentei (SC " TRANS" SRL ) pentru acoperirea căreia învinuitul a emis bilet la ordin la data de 20.08.2002, cu scadență la data de 20.12.2002.
După emiterea acestui bilet la ordin, respectiv la 27.08.2002, SC " TRANS" SRL B, a încheiat cu R contractul de scont nr. 449, banca preluând creanțele din biletul la ordin emis de.
Contractul de scont cuprindea clauza potrivit căreia banca va iniția acțiune combinată împotriva debitului principal, dacă SC " " SRL nu achită la data scadentă biletul la ordin. Clauza contractuală a fost însușită de petentă, făcând parte din contractul de scont, astfel că în mod corect Parchetul stabilit că banca avea dreptul de regres împotriva SC " TRANS" SRL, în cazul în care învinuitul nu va achita biletul la ordin.
In aceste condiții, în mod justificat banca a exercitat acțiunea în regres împotriva SC " TRANS" SRL.
In plângerea formulată, petenta invocă faptul că Parchetul nu a analizat toate aspectele și probele au fost analizate trunchiat, fiind ignorate elemente și probe certe ce demonstrează activitatea de inducere în eroare și față de petenta nu numai față de bancă.
Referitor la aceste aspecte însă, pe lângă celelalte probatorii, în cauză s-a efectuat o constatare financiar-bancară, ce a avut în vedere indicatorii economici ai SC " " SRL privind solvabilitatea sa, datoria ce rezultă din contractul de scont, tipul de credit acordat raportat la profilul de activitate al societății, avizele obținute, precum și data la care învinuitul a solicitat creditul, destinația acestuia.
Or, din raportul întocmit s-a reținut concluzia că respectivul credit acordat SC " " SRL a fost legal, cu respectarea prevederilor punctelor 209 și 210 din M nr.1/2000 și punctele 10 și 11 din anexa 27 la. nr.1/2000 a BCR.
S-a aprciat că nu se poate reține astfel că învinuitul a acționat cu intenția de induce în eroare petenta, în condițiile în care contractul de scont are ca obiect obligația debitorului SC " TRANS" SRL de a achita suma de 1.300.000.000 lei, iar debitorul (petenta din cauză) fiind parte contractuală a semnat contractul și nu a avut obiecțiuni cu privire la clauzele cuprinse.
In ceea ce privește dobândirea, utilizarea creditului și recuperarea datoriei SC SRL B, instanța a apreciat că în mod corect Parchetul a reținut împrejurarea că ofițerii de credite și au verificat garanțiile și utilizarea creditului, a sumelor restante pentru toate aceste aspecte întocmind referatele (referatul din 27.03.2003 și 2.04.2004, privind analiza sumelor reprezentând creanța și analiza garanțiilor, adresa din 24.04.2003, nota din 23.05.2003, referatul din 10.06.2003; din 12.09.2003; somația din 18.09.2003; 27.10.2003, adresa nr. 3535 din 24.11.2003 prin care se solicită investirea cu formulă executorie a contractelor de credit și garanție ).
Or, în condițiile în care ofițerii de credite au urmărit modul în care s-a derulat creditul acționând pentru recuperarea datoriei,s-a apreciat că nu se poate reține în sarcina acestora fapta sesizată.
In ceea ce privește precizarea petentei că cei doi făptuitori s-ar face vinovați de neglijență în serviciu, Parchetul nepronunțându-se asupra acestei infracțiuni, instanța a reținut că Parchetul a fost investit cu soluționarea unei cauze penale, ce a avut drept obiect, în ceea ce-i privește pe făptuitorii și, modul în care aceștia au urmărit acordarea creditului și derularea acestuia, soluția fiind aceea că fapta nu există.
In raport de considerentele expuse, apreciind că într-adevăr aceștia au urmărit modul în care s-a derulat creditul și au acționat pentru recuperarea datoriei,s-a apreciat că Parchetul s-a pronunțat în mod legal și temeinic asupra faptei reclamate în sensul inexistenței ei, astfel că nu poate fi primită argumentația că nu s-au efectuat cercetări sub aspectul neglijenței în serviciu sau abuz în serviciu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta SC Trans SRL B care a susținut că deși a solicitat efectuarea de cercetări față de pentru săvârșirea infracțiunii în convenții prin care ea a fost prejudiciată organul de urmărire penală nu a făcut aceasta.
Totodată recurenta a mai susținut că a indus-o în eroare și la încheierea contractului de scont, urmărind " să se erijeze de la plata datoriei" și că a fost indusă în eroare la încheierea contractului de asociere în participațiune.
Funcționarii băncii, și care au ignorat prevederile art. VII și ale art. VIII din Contractul de scont, trecând la poprirea petentei au comis dacă nu un abuz cel puțin o neglijență în serviciu.
Prin conduita sa a dovedit că nu a urmărit nici un moment să-și achite obligațiile izvorâte din contractul de asociere în participațiune.
Petenta a susținut, un al doilea motiv de nelegalitate al rezoluției nr. 730/P/2005 invocat în plângerea adresată primului procuror și apoi la instanța de fond, constând în aceea că făptuitorii și nu au fost cercetați pentru activitatea de favorizare a infractorului respectiv favorizarea învinuitului la recuperarea sumei de 1,3 miliarde ROL întrucât nu au respectat ordinea de prioritate stabilită de art. VII din Contractul de scont.
Petenta a mai susținut că angajații băncii au adoptat un tratament preferențial față de și că este inexplicabilă susținerea experților DNA în sensul că a fost poprită petenta întrucât avea o solvabilitate mai bună.
În sfârșit petenta a susținut că emiterea somației către SC SRL B cu o întârziere de 1 an relevă un comportament preferențial.
Curtea de Apel Galați sesizată cu recursul petentei a reținut din motivele de recurs susținerile petentei că instanța de fond sesizată cu plângere nu s-a pronunțat asupra cererilor petentei de a se fi efectuat cercetări față de și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu ori neglijență în serviciu iar față de sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în convenții parte vătămată petenta.
Instanța de recurs, a apreciat că omisiunea instanței de fond de a se pronunța cu privire la aceste critici, cereri esențiale pentru petentă, de natură să garanteze drepturile acesteia și să influențeze soluția procesului echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil și că o asemenea omisiune nu poate fi îndreptată în recurs, iar o eventuală admitere a plângerii ar priva pe intimat de posibilitatea exercitării vreunei căi de atac.
Tribunalul Brăila reinvestit cu judecarea cauzei a reținut următoarele:
În luna iunie 2004 SC Trans SRL Baf ormulat plângere împotriva funcționarilor Băncii Comerciale Române - Sucursala B care au semnat contractul de scont nr. 449/27.08.2002 și a celor care au acordat creditul din contractul de credit nr. 661/1.XI.2002 către SC SRL B, cu încălcarea normelor de creditare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit b din Legea 78/2000.
S-a solicitat prin aceeași plângere a se efectua cercetări și împotriva numitului pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 10 lit. b din Legea 78/2000.
În fapt s-a reținut că, SC SRL B care avea datorii către petentă a emis la data de 20 august 2002 un bilet la ordin pentru suma de 1.300.000.000 lei cu scadență la data de 20 dec. 2002.
La data de 27 august 2002 petenta a încheiat cu Sucursala B contractul de scont nr. 449/27.08.2002 prin care Banca a achiziționat creanța petentei, aceasta transmițându-i prin gir biletul la ordin. În acest fel SC SRL a devenit debitorul principal.
Cu toate că la 20 dec. 2002 devenea scadent biletul la ordin, la data de 1.XI.2002 Banca a încheiat cu SC SRL B contractul de credit nr. 661 prin care a acordat acestei societăți un credit de 6.500.000.000 lei în condiții de insolvabilitate îndoielnice.
Pentru acordarea creditului funcționarii băncii comițând un fals au trecut în raportul de credit că datoria SC către SC este acoperită prin biletul la ordin emis la 20 august 2002 în valoare de 1.300.000.000 lei cu toate că biletul fusese girat de SC către Sucursala BCR.
Întrucât SC devenise debitor principal prin girarea biletului la ordin, valoarea acestuia trebuia consemnată ca datorie și aceasta nu ar mai fi primit creditul.
S-a reținut că în acest fel a susținut petenta, funcționarii băncii au comis infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. b din Legea 78/2000 în modalitatea comisivă a tezei I iar cei care au semnat contractul de scont au comis infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. b din legea 78/2000 în modalitatea omisivă a tezei finale.
La scadență fiind introdus biletul la ordin în bancă, aceasta a refuzat plata pentru "lipsă disponibil".
Deși debitorul principal era SC SRL - banca a blocat contul petentei fără să se îndrepte mai întâi împotriva debitorului principal.
Împotriva societății debitoare banca s-a îndreptat după un an respectiv la 11.12.2003.
Deși datoria SC SRL izvorăște din contractul de credit era mai nouă decât cea rezultată din contractul de scont și biletul la ordin, Banca reținând sumele ce au intrat în contul debitoarei, a acoperit mai întâi datoria izvorâtă din contractul de credit încălcând regulile privind efectuarea plății.
Faptul că s-a emis somație către SC SRL B după 1 an de la constatarea lipsei disponibilului dovedește un comportament preferențial al funcționarilor băncii față de această societate cu atât mai mult cu cât la data de 31.oct.2003 "creditul ce decurgea din contractul de credit a fost trecut de BCR - Sucursala B în extrabilanțier pe pierderi.
Plângerea al cărei conținut a fost prezentat mai sus, a fost adresată Ministerului Public - Departamentului Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și înregistrată sub nr. 52/P/2004.
La aceeași dată, respectiv 11.06.2004 aceeași petentă SC Trans SRL Bam ai formulat o plângere care a fost adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila și în care a solicitat cercetarea lui pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 al.3 Cod penal.
Plângerea respectivă a fost înregistrată la unitatea de parchet menționată la data de 11.06.2004, sub numărul 3008/P/2004 și declinată la data de 26.2004 la Parchetul Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați unde s-a conexat cu plângerea adresată direct acestui organ judiciar.
La data de 11.2005 - Serviciul Teritorial Galați și-a declinat competența prin ordonanță în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila motivat de faptul că valoarea pagubei în cauză se situează sub nivelul a 200.000 Euro.
Cauza a fost apoi trimisă Inspectoratului de Poliție B și soluționată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila cu Rezoluția de scoatere de sub urmărire penală nr. 730/P/2005 din 12.03.2007 prezentată mai sus.
Analizând rezoluția procurorului prin prisma motivelor invocate în plângere dar și în recurs, instanța, în rejudecare a reținut următoarele:
În ceea ce privește omisiunea organului de anchetă de a efectua cercetări față de sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 al.3 Cod penal și care a stat la baza casării sentinței penale nr. 102/14.04.2008 s-a reținut că susținerile petentei sunt nefondate întrucât atât reprezentantul petentei cât și au fost audiați în plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, la data de 24.06.2004 și respectiv 28.07.2004, înainte de declinarea competenței (filele 17 - 20 vol. III urmărire penală).
Numitul a fost audiat după conexare la Parchetul Naționat Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și audierea a început cu modul în care s-a cunoscut cu reprezentantul SC SRL, încheierea contractului de asociere în participațiune; derularea contractului; destinația recoltei obținute; încheierea procesului verbal privind datoria societății reprezentate de către petentă; emiterea biletului la ordin; încheierea contractului de scont de către petentă cu BCR - Sucursala B; încheierea contractului de credit între SC SRL B și BCR etc.
S-a reținut că procurorul când a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost învinuit din prevederile art. 10 lit c din legea 78/2000 în prevederile art. 215 al.1,2,3 și art. 5 Cod penal a avut în vedere și fapta îndreptată împotriva SC SRL rezultă și din reținerea în încadrare a al.3 al textului menționat corespunzător înșelăciunii în convenții chiar dacă o asemenea încadrare ar putea fi discutabilă din punct de vedere al acurateții juridice.
În ceea ce privesc celelalte motive din plângere instanța a reținut următoarele:
S-a susținut că cercetările care îi privesc pe făptuitorii și sunt incomplete aceștia nefiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Analizând însă cele două plângeri, s-a reținut că în plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila nu se solicită decât efectuarea de cercetări față de pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciunea împotriva petentei constând în inducerea în eroare a reprezentantului petentei cu ocazia încheierii contractului de asociere în participațiune și a întocmirii procesului verbal în care s-a stabilit datoria SC SRL B faptă în legătură cu care cei doi angajați ai băncii nu au nici o contribuție și nici nu s-a stabilit aceasta.
În plângerea adresată către DNA s-a solicitat efectuarea de cercetări față de angajații băncii pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit b din Legea 78/2000.
Susținerile ulterioare ale petentei în sensul că nu s-au efectuat cercetări față de și sunt nefondate întrucât ei au fost cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii pentru care s-a făcut plângerea.
S-a reținut că procurorul nu a întrevăzut ceea ce ar putea susține petenta după pronunțarea soluției în cauză, aceasta nu îi este imputabilă.
S-a avut în vedere că petenta avea la îndemână în cursul urmăririi penale prevederile art. 238 Cod procedură penală în baza cărora putea să ceară extinderea cercetării penale și pentru alte fapte dacă se întrevedea un abuz în serviciu ori o neglijență în serviciu, însă din probele administrate în cauză inclusiv din constatarea tehnică de specialitate efectuată a rezultat că cei doi angajați au acționat potrivit normelor metodologice a BCR.
S-a mai susținut de către petentă că nu s-au efectuat cercetări și sub aspectul încheierii contractului de scont.
Examinând actele efectuate în cauză cu privire la aspectul invocat rezultă că acest contract este încheiat între reprezentantul SC SRL și reprezentanții băncii, nu este parte în contract. Contactul este clar, stipulează o serie de clauze la care părțile au achiesat fără a se constata sau a se invoca vreun viciu de consimțământ ori vreo altă interpretare de natură să afecteze valabilitatea contractului.
S-a reținut că petenta a mai susținut că schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care era cercetat din prevederile art. 10 lit c din legea 78/2000 în prevederile art. 215 Cod penal a prefigurat soluția de scoatere de sub urmărire penală.
S-a apreciat că susținerile petentei sunt nefondate; procurorul are latitudinea de a face încadrarea juridică în cursul urmăririi penale și aceasta putea fi contestată.
Împrejurarea că s-a schimbat încadrarea juridică dovedește contrariul susținerilor petentei în sensul că nu a fost cercetat pentru săvârșirea împotriva sa a infracțiunii de înșelăciune.
În ceea ce privește susținerea petentei în sensul că acordarea creditului conform contractului de credit nr. 661/1.XI.2002 "reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 10 lit b din Legea 78/2000 dacă nu săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu împotriva petentei cel puțin o neglijență în serviciu la încheierea acestuia cât și la momentul îndreptării preferențiale împotriva aceleiași petente" este nefondată și contrazisă de raportul de constatare tehnică de specialitate potrivit căruia un agent economic cu profil agricol putea primi "Credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare".
De asemenea, s-a constatat că susținerile petentei sunt contrazise de declarațiile angajaților BCR audiați în cauză.
S-a susținut că procurorul a trecut sub tăcere unele aspecte precum lipsa dovezii existenței contractului, a stocurilor și că la data încheierii lui, era depășit termenul de livrare a semințelor.
Din actele efectuate în cauză, a rezultat că cererea de creditare nu a relevat existența unor stocuri la data formulării acesteia însă a relevat necesitatea acordării creditului pentru aprovizionare și pentru cheltuielile necesare înființării și întreținerii celor trei culturi.
Petenta a susținut că s-a considerat în mod greșit ca stinsă datoria din contractul de scont de către SC la momentul acordării creditului.
S-a reținut că SC nu este parte în contractul de scont, părți în acest contract sunt BCR și SC SRL. Prin acest contract BCR a preluat creanțele SC către SC.
Din referatul de credite rezultă că s-a evidențiat la capitolul "rambursări de credite" suma de 6.500.000.000 lei iar la "plăți dobânzi" suma de 2.993.000.000 lei care includea și achitarea biletului la ordin în sumă de 1.300.000.000 lei scontat de SC Trans SRL
Din aceste mențiuni rezultă că s-a avut în vedere datoria rezultată din contractul de scont la calculul indicatorilor de bonitate a SC SRL
S-a susținut în mod constant și faptul că îndreptarea BCR către petentă pentru recuperarea contravalorii contractului de scont reprezintă un abuz.
Ori din contractul de scont rezultă că Banca nu renunță la dreptul de regres împotriva clientului său în cazul în care subscriitorul trasul nu achită biletul la ordin /cambia (pct. VIII) și s-a acționat asupra SC motivat de faptul că acesta avea o situație financiară mai bună decât SC SRL.
Împrejurarea că la data de 6 nov. 2002 trage din contul de credit o sumă de bani pe baza unei facturi pro forma cu data anterioară contractului de credit nu este de natură să pună sub semnul întrebării buna sa credință întrucât din suma respectivă s-a plătit contravaloarea seminței de ce urma să fie primită din Italia și care a și fost trimisă însă nu a corespuns pentru însămânțare.
Împotriva sentinței penale nr. 54/19.03.2009 a Tribunalului Brăila, în termenul prevăzut de lege au declarat recurs, petenta SC Trans SRL cu sediul în B și făptuitorii și.
Prin motivele de recurs petenta consideră că hotărârea dată este nelegală, solicitând casarea acesteia și pe fond admiterea plângerii formulată împotriva rezoluției nr. 730/P/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila cu trimiterea cauzei la parchet pentru a se relua urmărirea penală a făptuitorilor, pentru infracțiunea de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu.
Prin motivele de recurs depuse la data de 19.10.2009 petenta solicită redeschiderea urmăririi penale față de pentru infracțiunea de înșelăciune în convenție iar pentru făptuitorii și pentru infracțiunea de abuz în serviciu iar în subsidiary pentru infracțiunea de neglijență în serviciu.
Se susține că făptuitorul în derularea contractului de asociere în participațiune nr. 34/8.01.2001 în scopul neplății unei datorii recunoscută prin procesul verbal din 5.08.2002 a emis un billet la ordin la 20.08.2002 în valoare de 1.300.000.000 ROL prin acoperire, menținând în eroare reprezentantul petentei și putând beneficiu de un credit în valoare de 6.500.000.000 lei ROL de la BCR
Cu privire la făptuitorii și petenta susține că s-au efectuat verificări pentru comportamentul acestora la momentul acordării creditului și la momentul recuperării silite a datoriei din contractul de scont.
Se mai susține de petentă că plângerea formulată se referea la o situație de fapt pe care parchetul trebuia să o cerceteze fără să țină cont neapărat de încadrarea juridică exprimată în plângere.
Făptuitorii și consideră că hotărțrea dată de Tribunalul Brăila nr. 54/2009 în mod greșit nu s-a pronunțat și cu privire la cheltuielile de judecată suportate de aceștia în fața primei instanțe de fond și în fața instanței de recurs.
Se solicită ca în rejudecare să fie obligată petenta la plata tuturor cheltuielilor de jduecată pe care făptuitorii le-au făcut în fața celor trei instanțe, respective câte 1500 lei pentru fiecare.
Recursurile declarate de petentă și de făptuitorii și sunt nefondate.
Din verificarea hotărârii date de către instanța de fond, a rezoluțiilor date de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, precum și în baza întregului materialprobator, Curtea constată că instanța de fond, Tribunalul Brăilaa pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Instanța de fond, urmare plângerii formulate de petentă împotriva rezoluției nr. 730/P/2005 din 2.03.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila și a rezoluției nr. 649/II/2/2007 dată de procurorul ierarhic superior al aceluiași parchet, a făcut o analiză amplă și clară asupra tuturor aspectelor invocate de petentă și a ajuns, în mod corect la concluzia că rezoluția atacată este legală și temeinică.
Potrivit probelor de la dosar rezultă că între petentă și SC SRL B s-a încheiat un contract de asociere în participațiune având ca obiect înființarea și întreținerea unei culture de pe o suprafață de 600 ha, obligându-se ca petenta să suporte cheltuielile necesare înființării, întreținerii și recoltării producției de pe suprafața respectivă ce aparținea celorlalte părți contractante, fără a fi înserate alte clause sau obiecțiuni.
În timpul derulării contractului de asociere s- creat în favoarea petentei o creanță de 1.3 miliarde lei pentru a cărei acoperire făptuitorul a emis un bilet la ordin cu data de 20.08.2002 cu scadență la data de 20.12.2002 pentru care la data de 27.08.2002 s-a încheiat cu BCR contractul de scont cu nr. 449, banca preluând creanțele din biletul la ordin emis de făptuitorul cu clauze de siguranță, respectiv dreptul de recurs împotriva petentei în cazul când făptuitorul nu se va achita la scadență biletul la ordin.
În aceste condiții, banca în mod corect a exercitat acțiunea în regres împotriva petentei, acțiunea fiind formulată pe clauza contractuală.
Pe de altă parte din probe rezultă că și din constatarea financiar bancară că creditul acordat SC SRL a fost legal, cu respectarea dispozițiilor ce reglementează aceste motive, așa încât corect s-a reținut că făptuitorul ar fi acționat cu intenția de a induce în eroare, debitul SC Trans SRL de a achita suma de 1,3 miliarde lei, acesta fiind parte contractantă care a semnat fără a avea obiecțiuni cu privire la clauze.
Din probe rezultă cu privire la făptuitorii și ca ofițeri de credite că aceștia au verificat garanțiile și utilizarea creditului, a sumelor restante, întocmind referate pentru toate aspectele (din 27.03.2003, 2.04.2004, 24.04.2003, 23,05.2003, 10.06.2003, 12.09.2003, somația din 18.09.2003, 27.10.2003, adresa nr. 3535/24.11.2003 prin care se solicită investirea cu formulă executorie a contractului de credit și garanție).
Rezultă așadar că cei doi ofițeri de credite și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în condiții de legalitate așa încât corect s-a reținut că aceștia nu au săvârșit fapte prevăzute de legea penală.
Cu privire la recursul declarat de făptuitorii și, Curtea constată că acesta este nefondat.
Din probe rezultă că părțile implicate în prezenta cauză se judecă de pe perioadă lungă de timp în care, s-au pronunțat mai multe hotărâri, unele dintre ele fiind definitive, aplicându-se după caz dispozițiile art. 192 alin. 2 sau 193 Cod procedură penală.
Hotărârile date în primă instanță pot fi atacate, după caz, cu apel sau recurs, iar printre motivele de temeinicie și legalitate pot fi invocate și capete de cerere privind modul de soluționare a cheltuielilor judiciare făcute de stat sau de părți asupra cărora instanța de recurs pronunță o hotărâre fie de admitere fie de respingere, care însă este definitivă, aplicând și în această situație, după caz dispozițiile art. 192 și 193 Cod procedură penală.
Cum recurenții fac referire la cheltuieli judiciare ce privesc hotărâri definitive, obligația de restituire se stabilește potrivit legii ( art. 193 al. 6 Cod procedură penală).
Față de cele reținute mai sus cu privire la recursurile declarate de petentă și făptuitori, având în vedere dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea urmează să le respingă ca nefondate.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală vor fi obligate părțile recurente la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de petenta SC Trans SRL B (cu sediul în B,--32) și făptuitorii (domiuciliat în B,-) și (domiciliat în B,-, -. 30) împotriva sentinței penale nr. 54 din data de 19.03.2009 a Tribunalului Brăila - dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare recurent la câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. /29.10.2009
Tehn /30.10.2009
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Maria Tacea, Ion Avram
