Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 66/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR.66/2009
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Monica Farcaș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petentul împotriva rezoluției emise în dosarul nr. 691/P/2008 menținută prin rezoluția emisă în dosarul nr. 35/II/2/2009, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, petentul fiind citat de la domiciliu, întrucât a fost liberat condiționat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Reprezentantul parchetului învederează că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondate și a se menține ca legale și temeinice rezoluțiile atacate.
CURTEA DE APEL
Asupra plângerii penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.02.2009 sub nr-, petentul a criticat rezoluția nr. 691/P/2008 din 19.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, menținută prin rezoluția nr. 35/II/2/2009 din 12.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, ofițer în cadrul Penitenciarului M, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 217, 211, 246, 247, 249, 250.pen.
În motivarea plângerii, petentul a susținut în esență că, profitând de neputința sa de a se apăra și de a riposta, făptuitorul l-a deposedat de 15 tablouri pictate pe pânză și a distrus un artizanal, aducându-i grave prejudicii de imagine, dar și de natură materială. Prin întocmirea procesului verbal de confiscare a bunurilor, ulterior sesizării Parchetului pentru faptele arătate, petentul a apreciat că făptuitorul și-a depășit atribuțiile de serviciu.
S-au apreciat nereale susținerile din rezoluția atacată, în sensul că s-ar fi descoperit obiecte sau bunuri a căror deținere este interzisă de lege, prin raportare la dispozițiile sentinței penale nr. 77/2008 a Judecătoriei Deva.
Pentru dovedirea celor susținute, petentul a solicitat proba cu martori, indicați în cuprinsul plângerii și totodată a declarat că se constituie parte civilă.
În drept au fost invocate prevederile art. 278 ind.1 pr.pen.
Au fost atașate dosarele nr. 691/P/2008 și nr. 35/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin rezoluția nr. 691/P/2008 din 19.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, ofițer în cadrul Penitenciarului M, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 217, 211, 246, 247, 249, 250.pen. constatându-se incidența prevederilor art. 10 lit. b și d pr.pen.
Pentru a adopta această soluție, procurorul a reținut că petentul a formulat plângere penală împotriva făptuitorului, reclamând faptul că la data de 29.10.2008, cu ocazia unei verificări efectuate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a dispus confiscarea unor tablouri, deși erau confecționate din materiale primite cu acceptul unității, a procedat la desigilarea unui televizor aflat în camera de detenție, a refuzat restituirea bunurilor ridicate din cameră și a distrus un artizanal.
Procurorul a constatat că actele premergătoare efectuate în cauză nu confirmă existența elementelor constitutive ale infracțiunilor sesizate, împrejurarea că s-a procedat la ridicarea bunurilor nu poate constitui delict penal, iar refuzul de restituire poate da naștere unui drept la o acțiune judiciară cu obligație de restituire.
Referitor la desigilarea televizorului, s-a constatat că fapta sesizată nu se confirmă, martorul declarând că, verificând televizorul în virtutea atribuțiilor de serviciu, nu a constatat urme de violare a sigiliului.
În legătură cu distrugerea coșului confecționat artizanal, s-a constatat că singura persoană care a confirmat susținerile petentului a fost colegul de cameră al acestuia, însă chiar și în acest context, s-a apreciat că eventuala deteriorare a bunului s-ar fi putut produce cu ocazia controlului, fără intenția rezultatului menționat.
Soluția a fost menținută prin rezoluția nr. 35/II/2/2009 din 12.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, prin care a fost respinsă plângerea formulată de petent, conform prev. art. 278.pen.
Verificând rezoluțiile atacate prin prisma criticilor formulate de petentul, dar și prin raportare la prevederile art. 278 ind. 1.pr.pen. Curtea constată că acestea sunt legale și temeinice, fiind bazate pe o interpretare judicioasă a actelor premergătoare efectuate.
A rezultat că la data de 29.10.2008, din dispoziția directorului adjunct al Penitenciarului Deva, a fost efectuată o percheziție amănunțită a camerelor de deținere 302 și 506, ultima fiind cea a petentului.
Cu ocazia controlului, echipa de percheziție a descoperit, printre altele, 15 pânze pictate manual, aparținând petentului, acestea fiind ridicate în vederea confiscării.
În acest sens, la aceeași dată a întocmit proces verbal de confiscare, conform dispozițiilor art. 49 al. 6 din Legea nr. 275/2006, procesul verbal fiind semnat de făptuitor, în calitate de șef de tură - persoană care a condus în mod nemijlocit percheziția.
Raportat la starea de fapt expusă și la prevederile Legii nr. 275/2006, Curtea constată că susținerile inculpatului, referitoare la presupusa activitate infracțională a făptuitorului nu se confirmă, procurorul dispunând, în mod corect, neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile reclamate.
Chiar dacă, anterior, prin sentința penală nr. 77/21.01.2008 a Judecătoriei Deva se recunoscuse dreptul petentului de a transmite membrilor familiei obiecte artizanale confecționate din materiale primite legal și după o verificare prealabilă, care să constate că siguranța locului de deținere nu este pusă în pericol, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 49 al. 6 din Legea nr. 275/2006 bunurile interzise și sumele de bani găsite asupra persoanelor private de libertate, cu prilejul perchezițiilor, se confiscă.
În măsura în care textul legal conferă posibilitatea ofițerilor de penitenciar de a proceda la ridicarea obiectelor a căror deținere este considerată neconformă, iar hotărârea Judecătoriei Deva nu exclude controlul unor asemenea obiecte, nu se poate considera că luarea bunurilor din posesia petentului nu are temei legal.
În speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 211.pen. deoarece petentul nu este o persoană aflată în imposibilitate de a se apăra, astfel cum a susținut acesta, iar luarea bunurilor nu a avut loc în scopul însușirii pe nedrept, cum prevede textul incriminator, ci în exercitarea legală a atribuțiilor de serviciu.
Curtea constată că actele premergătoare nu au confirmat nici existența infracțiunii de distrugere, prev. de art. 217.pen. în mod corect procurorul dispunând o soluție de neîncepere a urmăririi penale.
Nu se poate reține nici o exercitare abuzivă sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu ale făptuitorului în întregul context faptic rezultat din actele premergătoare.
În fapt, toate nemulțumirile petentului, exprimate în cadrul plângerilor formulate, pot fi soluționate în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 275/2006, acesta având posibilitatea de a se adresa judecătorului delegat, în cazul în care înțelege să conteste activitatea organelor abilitate din penitenciar sau să se adreseze instanței, în cazul în care se consideră îndreptățit să i se restituie bunurile, însă aspectele semnalate nu îmbracă forma ilicitului penal.
Referitor la audierea martorilor solicitați de petent, Curtea constată că aceasta nu este necesară, în contextul actelor premergătoare efectuate fiind audiate persoane care au perceput în mod direct evenimentele și care au fost în măsură să relateze împrejurările constatate cu acel prilej.
Pentru toate considerentele expuse, constatând că sunt nefondate criticile aduse de petent rezoluțiilor atacate, în baza art. 278 ind. 1 al. 8 lit. a pr.pen. Curtea va respinge ca nefondată plângerea formulată, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. va dispune obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției nr. 691/P/2008 din 19.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, menținută prin rezoluția nr. 35/II/2/2009 din 12.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, privind pe făptuitorul.
Obligă petentul la plata sumei de 320 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact. 2 ex/ 29.05.2009
Președinte:Monica FarcașJudecători:Monica Farcaș
