Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 677/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 677

Ședința publică din data de 19.11.2008

PREȘEDINTE: Dumitru Petruș Judecător

JUDECĂTOR 2: Ion Avram

JUDECĂTOR 3: Mariana Cristache

Grefier - - -

-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Public - a fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de petentul (domiciliat în A,-, județul V) împotriva sentinței penale nr. 260 din data de 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit recurentul petent și intimatul făptuitor.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că acest termen a fost acordat la cererea recurentului petent,pentru a-și angaja apărător; totodată, s-a arătat că la dosar s-a depus cerere din care rezultă că recurentul petent solicită în temeiul art. 24 din Constituție amânarea cauzei pe motiv că nu a fost citat pentru termenul din 19.11.2008, după care:

Curtea, verificând actele dosarului, constată că recurentul petent a fost citat legal pentru termenul din data de 19.11.2008, având în vedere că la fila 12 din dosarul cauzei se află dovada de îndeplinire a procedurii de citare din care rezultă că citația emisă pe numele acestuia a fost afișată la adresa dinAdjud,-, motiv pentru care se constată că recurentul petent a fost legal citat pentru termenul de astăzi din 19.11.2008.

Reprezentantul Ministerului Public solicită cuvântul în dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.

Curtea, constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât în mod corect a fost respinsă plângerea petentului.

Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare. După deliberare

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 260/2008 Tribunalul Vranceaa respins ca nefondat plângerea formulată de petentul

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere că prin plângerea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Vrancea, petentul a formulat plângere împotriva rezoluției nr.285/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalului Vrancea, conform art.2781Cod procedură penală.

În plângere petentul a arătat că rezoluția procurorului nu este motivată și afirmațiile pe care le cuprinde sunt contradictorii, că probele administrate nu sunt conforme cu realitatea, și că audierea sa s-a făcut cu încălcarea normelor de procedură penală.

Petentul a mai invocat și faptul că intimatul în cercetările efectuate nu a respectat disp.art. 53 alin.2 Cod procedură penală comitând astfel infracțiunea de neglijență în serviciu prev de art. 249 Cod penal, iar procurorul a confirmat propunerea agentului de poliție pentru a acoperi ilegalitățile făcute de acesta, solicitând admiterea plângerii, desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de agentul de poliție.

Tribunalul a reținut că prin rezoluția nr. 285/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prev de art. 263 și art.264 Cod penal față de agentul de poliție întrucât faptele nu există, motivat de faptul că la plângerea petentului s-au făcut cercetări împotriva intimatului pentru că în două dosare aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjud respectiv nr.13/P/2007 și nr. 305/P/2007 și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, în sensul că, în dosarul nr. 13/P/2007 având ca obiect infracțiunea de abandon de familie a audit-o și pe, mama petentului și a continuat să efectueze cercetări deși au fost recuzați toți polițiștii din cadrul Poliției

În legătură cu dosarul nr. 305/P/2007 care are ca obiect infracțiunea de furt calificat comis de fosta soție a petentului și părinții săi, petentul a formulat cerere de recuzare împotriva organului de cercetare penală.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vranceaa reținut că în ambele dosare intimatul a respectat dispozițiile procedurale privind efectuarea urmăririi penale întrucât în dosarul 13/P/2007 nu s-a depus nici o cerere de recuzare a organului de cercetare penală, iar în dosarul 305/P/2007 s-a respins ca nefondată cererea de recuzare prin ordonanța nr. 85/II/2/2007 din 26.04.2007. În ce privește situația de fapt Parchetul de pe lângă Tribunalul Vranceaa apreciat că în ambele cauze corespunde adevărului și că soluțiile date au fost menținute prin hotărâre judecătorească.

Analizând actele din dosarul de urmărire penală Tribunalul a constatat că rezoluția Parchetului de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică și că nu se confirmă motivele invocate de petent. Petentul a arătat în plângerea adresată organului de urmărire penală că intimatul a procedat la audierea unui martor în dosarul nr. 13/P/2007 înainte de a i se lua declarație lui în calitate de parte vătămată încălcând astfel disp.art.221 alin.2 Cod procedură penală și art.76 Cod procedură penală.

S-a apreciat că motivul arătat de petent nu constituie o încălcare a normelor de procedură penală întrucât textele de lege menționate stabilesc obligativitatea audierii părții vătămate (art.76) ca mijloc de probă fără să stabilească o ierarhie în administrarea probatoriilor în condițiile în care există plângerea formulată de partea vătămată, iar art.221 alin.2 Cod procedură penală condiționează începerea urmăririi penale de existența plângerii prealabile, ori la data audierii mamei petentului în calitate de martor (08.01.2007) plângerea prealabilă era deja înregistrată la organul de cercetare penală din data de 03.01.2007.

Referitor la cererea de recuzare formulată împotriva intimatului în dosarul nr. 13/P/2007 s-a reținut că în declarația dată în fața intimatului, petentul într-adevăr a arătat că recuză Poliția A angajându-se însă, în acest sens să depună cerere de recuzare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud.

În această situație, s-a apreciat că nefiind o cerere distinctă, intimatul nu a înaintat declarația petentului, procurorului. Petentul nu a depus nici o cerere de recuzare la Parchet, astfel că intimatul a continuat să efectueze urmărirea penală deoarece, potrivit art. 53 alin.2 Cod procedură penală, cererea de recuzare nu întrerupe cursul cercetării penale. S-a apreciat că modul în care intimatul a procedat nu constituie o încălcare cu rea credință a normelor de procedură prevăzute de art. 53 alin.2 Cod procedură penală care obligă la înaintarea cererii atunci când este depusă numai la organul de cercetare penală, pentru că acesta a avut în vedere declarația petentului că va depune cerere de recuzare la Parchet.

În ce privește dosarul nr. 305/P/2007, s-a reținut că petentul a invocat în plângere faptul că deși l-a sesizat pe intimat că citația ce i-a fost trimisă a fost semnată în locul său de o altă persoană, intimatul nu a făcut cercetări și a continuat să efectueze acte de urmărire penală deși era necesară audierea sa.

În legătură cu motivele arătate, Tribunalul a constatat că la fila 24 dosar urmărire penală există procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare cu petentul, iar la fila 25 procesul-verbal în care este consemnată prezența petentului și refuzul acestuia de a da declarație în cauză, motiv pentru care, s-a apreciat că nu se poate reține că intimatul nu a vrut să-l audieze pe petent. De altfel, intimatul l-a invitat pe petent pentru audiere și în data de 24.04.2007 când a fost prezent în sediul Poliției însă acesta nu a dat curs cererii, motiv pentru care s-a constatat că nu se poate reține că intimatul nu a depus diligențe pentru audierea petentului în calitate de parte vătămată.

S-a constatat că falsul cu privire la care petentul afirmă că a sesizat agentul de poliție nu este consemnat în nici un proces-verbal și nici nu există vreo sesizare în acest sens formulată în scris de către petent. Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate reține existența infracțiunii de favorizare a infractorului și în mod întemeiat intimatul a continuat cercetarea penală în cauză. Și în situația în care semnătura de primire a citației ar fi fost executată de o altă persoană decât petentul, s-a apreciat că nu există impediment în continuarea cercetării penale întrucât nu afecta fondul cauzei fiind o faptă distinctă.

S-a avut în vedere că în dezbaterea orală a plângerii adresată instanței în procedura prev. de art. 2781Cod procedură penală, petentul a precizat că urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent pentru că plângerea sa a vizat și pe procurorul care a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale și a invocat și Decizia Curții Constituționale nr.1086/18.12.2007.

S-a avut în vedere că plângerea adresată de petent Direcției Generale Anticorupție a fost formulată numai împotriva intimatului care, în calitate de agent de poliție, a instrumentat dosarele nr. 13/P/2007 și 305/P/2007. Plângerea nu vizează nici un procuror sau judecător așa cum a susținut petentul la dezbateri.

Pentru acest motiv și având în vedere calitatea de agent de poliție a intimatului, s-a apreciat că în mod legal urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea pentru infracțiuni care nu au legătură cu faptele reglementate de Legea 78/2000.

S-a avut în vedere că decizia Curții Constituționale 1086/18.12.2007 se referă la drepturile apărătorului, învinuitului sau inculpatului precum și ale apărătorului celorlalte părți, dispoziții ce nu sunt incidente întrucât în dosarul de urmărire penală nu există vreo cerere formulată de petent sau vreun contract de asistență juridică în ce îl privește. Prin urmare,s-a apreciat că nu se poate reține că i-a fost încălcat dreptul la apărare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal petentul care apreciază hotărârea recurată ca fiind nelegală întrucât din probele administrate rezultă faptul că i s-a încălcat dreptul la apărare pe timpul urmăririi penale, drept prevăzut de art. 24 din Constituția României.

De asemenea, petentul a mai invocat că tot din probele administrate rezultă abuzurile efectuate de agentul de poliție în soluționarea dosarului de urmărire penală, precum și a procurorului care a supravegheat urmărirea penală.

În acest sens, petentul apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală deoarece procurorul nu a fost cercetat pentru faptele deduse judecății de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.

Verificând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:

Plângerea petentului se referă la rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea nr. 1511/II/2/2006 prin care s-a dispus respingera plângerii formulate împotriva agentului de poliție.

Acesta este cadrul procesual cu care a fost investit judecătorul fondului, celelalte probleme invocate în recurs de către petent, referitoare la activitatea procurorului care a supravegheat urmăriea penală exced cadrului procesual al acestei plângeri.

Pe fondul cauzei, nu se constată nici o încălcare a dispozițiilor legale ce reglementează desfășurarea urmăririi penale, astfel:

a) Faptul că organul de urmărire penală a audiat un martor înainte de audierea părții vătămate nu reprezintă o încălcare a desfășurării urmăririi penale, deoarece nu se prevede o ierarhie în administrarea probatoriilor, în condițiile în care există plângere formulată de partea vătămată iar dispozițiile art. 221 al. 2 Cod procedură penală condiționează începerea unăriri penale de existența plângerii prealabile. Astfel la data audierii mamei petentului în calitate de martor plângerea prealabilă era deja înregistrată la organul de cercetare penală;

b) Referitor la încălcarea dreptului la apărare prev. de Constituția României pe timpul urmăririj penale și pe timpul judecății în fond a cauzei, urmează a se constata faptul că la dosarul de urmărire penală și nici la judecata în fond a plângerii sale, nu există nici o cerere formulată de petent prin care solicită angajarea unui apărător și în consecință, se apreciază că nu i s-a adus nici o atingere dreptului său constituțional la apărare, deoarece petentul nu se încadrează în disp. prev. de Codul d e procedură penală referitoare la obligativitatea asigurării apărării.

Față de aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, urmează a se respinge ca nefondat recursul delarat de petentul.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul ( domiciliat în A,-, județul V) împotriva sentinței penale nr. 260 din data de 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurentul la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

- -

Red. 26 2008

Tehnored. 27 2008

Jud. fond

Președinte:Dumitru Petruș
Judecători:Dumitru Petruș, Ion Avram, Mariana Cristache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 677/2008. Curtea de Apel Galati