Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 7/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

SENTINȚA PENALĂ NR. 7/PI

Ședința publică din 14 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de petentul împotriva ordonanței dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara la data de 14.07.2009 în dosarul nr. 33/P/2009 și a ordonanței nr- dată de procurorul șef adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc petentul și intimatul.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara este reprezentat de procuror .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța constată că în cauză are calitate de intimat doar, celelalte două persoane citate neavând calitate de intimați.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul solicită respingerea plângerii ca nefondată, să se constate că soluția atacată este temeinică și legală.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 17.09.2009 sub nr-, petentul a formulat plângere împotriva ordonanței procurorului dată la data de 14.07.2009 în dosarul nr. 33/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție.

În motivarea plângerii, petentul a învederat că ordonanța nu corespunde adevărului, că intimatul nu putea să facă referatul de scoatere de sub urmărire penală a numitului câtă vreme nu a făcut parte din echipa de cercetare la fața locului, nu a semnat procesul verbal, nu a semnat dosarul nr. 11145/P/2007.

Prin sentința penală nr. 531/PI din 19.10.2009, Tribunalul Timișa dispus, în baza art. 39 alin. 1 și 42.C.P.P. rap. la art. 2781alin. 1.C.P.P. declinarea competenței de soluționare a plângerii formulate de petentul împotriva ordonanței dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara la data de 14.07.2009 în dosar nr. 33/P/2009 și a ordonanței nr- dată de procurorul șef adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției, în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA.

S-a reținut că, potrivit art. 2781.pr.pen "upă respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

De asemenea, s-a reținut că, potrivit art. 27 alin. 3 din Legea 218/2002: "Infracțiunile săvârșite de polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare se judecă în primă instanță de către:b) curtea de apel, în cazul polițiștilor prevăzuți în art. 14 alin. (2) pct. 1 lit. e) - j) din Legea nr. 360/2002. În cauza de față intimatul are calitatea de subcomisar, fiind prevăzut de art. 14 alin. 2 pct. 2 lit. g din Legea 260/2002.

Față de aceste prevederi legale, cum competența de a judeca în primă instanță cauzele privind subcomisari care au și calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, revine Curții de Apel și cum competența după calitatea persoanei este de ordine publică și poate fi ridicată în tot cursul procesului penal potrivit art. 39 alin. 1.prpen, raportat la dispozițiile legale menționate, tribunalul a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA, dosarul fiind înregistrat la această instanță sub nr- la data de 07.12.2009.

Analizând plângerea formulată în raport cu actele depuse, respectiv ordonanța din 14.07.2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara în dosarul nr. 33/P/2009 și ordonanța din 03.09.2009 dată de procurorul șef adjunct al Secției de combatere a corupției din cadrul în dosarul nr-, instanța reține următoarele:

Prin ordonanța din 01.04.2009 emisă în dosarul nr. 242/P/2009 Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa sesizat că în cauza reclamată s-a solicitat tragerea la răspundere penală a trei polițiști din cadrul Poliției Orașului pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și constatând că unul dintre aceștia este ofițer de poliție, a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. 1, lit. b din OUG 43/2000, motiv pentru care în temeiul art. 45 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 42.C.P.P. a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, cauza formând obiectul dosarului nr. 33/P/2009.

Prin ordonanța dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție în dosarul nr. 33/P/2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, subcomisar în cadrul Poliției Orașului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 254.Cod Penal, rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 și disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei sub aspectul comiterii de către numiții și, agenți de poliție în cadrul Poliției Orașului, a infracțiunii prev.d e art. 254.Cod Penal, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Din actele dosarului declinat, s-a reținut că petentul, prin înscrisul intitulat " de atac împotriva procesului verbal la fața locului" adresat primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 11.145/P/2007, a reclamat faptul că, și, în calitatea lor de lucrători de poliție la Poliția orașului, ar fi săvârșit, cu ocazia efectuării cercetării la fața locului în cazul accidentului rutier din data de 16.09.2007, care a avut ca urmare decesul ginerelui său și ulterior, cu ocazia instrumentării cauzei, infracțiunile prev. de art. 246, 247, 253, 254, 262, 263, 264.Cod Penal și a solicitat tragerea la răspundere penală a celor trei făptuitori.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, prin procesul verbal din 25.03.2009 înregistrat la nr. 3527/P/2009, sesizat cu săvârșirea faptelor menționate și stabilind că persoanele reclamate au calitatea de ofițeri, a declinat cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA care, constatând că se solicită tragerea la răspundere penală a polițiștilor pentru mai multe fapte penale printre care și pentru infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254.Cod Penal și că este subcomisar de poliție, a declinat cauza în favoarea acestui serviciu, dosarul fiind înregistrat la nr. 33/P/2009.

Din actele premergătoare, s-a reținut că sesizarea privitoare la săvârșirea faptei de corupție a fost formulată de pe fondul cercetărilor desfășurate în dosarul nr. 11145/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, având ca obiect circumstanțele producerii, în ziua de 16.09.2007, a unui accident de circulație soldat cu decesul lui, împrejurări care au determinat punerea sub învinuire în respectiva cauză a numitului, pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178.

Cod Penal

S-a reținut că susținerea denunțătorului în legătură cu săvârșirea de către ofițerul de poliție a infracțiunii de luare de mită s-a întemeiat, după cum rezultă din cuprinsul declarației sale, în mod exclusiv, pe faptul că a aflat de la soția sa, că numita, mama numitului, ar fi afirmat că fiul său " a plătit destui bani să nu facă pușcărie".

Față de această împrejurare, petentul a dedus că afirmația în cauză se referă la remiterea unui folos către organele judiciare angrenate în efectuarea cercetărilor privind accidentul de circulație produs la 16.09.2007. Din aceeași declarație, s-a reținut că petentul a arătat că nu poate indica organelor de urmărire penală alte date în susținerea acuzelor sale referitoare la săvârșirea faptei de corupție sesizate.

În cadrul cercetărilor efectuate în dosarul nr. 33/P/2009 au fost audiate numita, care a tăgăduit că ar fi făcut afirmația la care s-a referit petentul, precum și soția acestuia, numita, care a susținut că a afirmat că fiul său "a dat bani" și că " nu va ajunge la pușcărie"; însă a menționat că aceasta din urmă nu a specificat cui anume au fost dați acei bani și nici cu ce titlu.

Totodată a fost audiat intimatul și au fost atașate la dosarul cauzei înscrisuri privitoare la cercetările desfășurate în dosarul privind împrejurările producerii accidentului de circulație, fără a se reține că ar rezulta elemente probatorii în susținerea afirmației petentului referitoare la săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

De asemenea, s-a stabilit că același petent a solicitat efectuarea cercetărilor penale față de ofițerul de poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246.p, în referire la modul în care acesta a desfășurat activitățile judiciare de instrumentare a dosarului nr. 11145/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara. Pentru această faptă s-a dispus, prin ordonanța nr. 380/P/2008 din 21.12.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, neînceperea urmăririi penale, această soluție fiind menționată și în urma controlului judiciar derulat în baza procedurilor prevăzute de art. 278.C.P.P. conform ordonanței nr. 25/II/2/2009 din 14.01.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA și de art. 2781Cpp, potrivit sentinței penale nr. 74/P/09.03.2009 a Curții de APEL TIMIȘOARA.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere petentul, arătând în motivare că soluția dată în dosarul nr. 33/P/3009 este nelegală și netemeinică, întrucât nu au fost efectuate cercetările care se impuneau, fiind atașate la dosar doar copii după acte întocmite de alte parchete și arătând că în opinia sa, ofițerul de poliție ar fi trebuit cercetat pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 132din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 246.

C.P.P.

Prin ordonanța din 03.09.2009 dată de procurorul șef adjunct al Secției de combatere a corupției din cadrul în dosarul nr-, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței dată la data de 14.07.2009 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara în dosarul nr. 33/P/2009.

S-a constatat că în dosarul nr. 33/P/3009 al Serviciului Teritorial Timișoara au fost epuizate posibilitățile de administrare a actelor premergătoare și că soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată la data de 14.07.2009 este legală și temeinică, întrucât susținerile petentului, în sensul existenței faptei de luare de mită sesizate, nu au fost confirmate de alte elemente probatorii. De altfel, s-a reținut că cercetările desfășurate au stabilit că afirmațiile petentului s-au întemeiat doar pe presupunerea că numita s-ar fi referit la săvârșirea unei infracțiuni de corupție care, în temeiul unei alte deducții a petentului, ar fi fost săvârșită de către ofițerul de poliție.

Ca atare, s-a apreciat că criticile formulate de petentul împotriva temeiniciei și legalității soluției sunt nefondate, deoarece incidența prevederilor art. 10 lit. a C.P.P. respectiv fapta nu există, a fost corect stabilită, în temeiul cercetărilor desfășurate în cauză și nicidecum, așa cum a afirmat petentul, doar pe copii ale unor acte atașate la dosar.

S-a mai reținut că susținerile petentului, în sensul că s-ar fi impus cercetarea aceluiași ofițer de poliție, în baza sesizării sale care a făcut obiectul dosarului nr. 33/P/2009,nu numai pentru infracțiunea de luare de mită, ci și pentru infracțiunea de abuz în serviciu, în forma incriminării prev. de art. 132din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 264.Cod Penal, sunt de asemenea nefondate. În acest sens s-a avut în vedere că față de această faptă, s-a adoptat deja o soluție de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 380/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, față de care au fost epuizate căile de control judiciar prevăzute de art. 278 și art. 2781.C.P.P. iar petentul nu a furnizat date sau împrejurări noi care să nu fi fost avute în vedere la momentul soluționării respectivei cauze.

Totodată, s-a apreciat că nu pot fi primite nici argumentele petentului privitoare la vinovăția lui în producerea accidentului de circulație care face obiectul dosarului nr. 11145/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, întrucât prezentul cadru judiciar se referă strict la analizarea legalității și temeiniciei soluției date în dosarul nr. 33/P/2009 al Serviciului Teritorial Timișoara.

În consecință, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petentul împotriva ordonanței adoptate la 14.07.2009 în dosarul nr. 33/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara.

Examinând plângerea formulată de petentul în raport cu criticile formulate de acesta, instanța constată că ordonanța de neîncepere a urmăririi penale este temeinică și legală pentru următoarele considerente:

Prin dispozițiile art. 254 alin. 1.Cod Penal a fost incriminată ca infracțiunea de "luare de mită", fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 " Fapta de luare de mită, prevăzută la art. 254 din Codul penal, dacă a fost săvârșită de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor, se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 254 alin. 2 din Codul penal privind săvârșirea infracțiunii de către un funcționar cu atribuții de control". Raportat la actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța reține că în cauză nu s-a făcut dovada că intimatul nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, astfel cum susține petentul, și că în acest scop ar fi primit bani sau alte foloase, ori ar fi acceptat promisiunea acestora, astfel încât soluția de netrimitere în judecată este legală și temeinică. Astfel, susținerile petentului se întemeiază pe simple presupuneri ale acestuia nefiind confirmate de probe sau, cel puțin, indicii temeinice, martorii audiați ( și ) neavând cunoștință despre fapte de corupție. Pe de altă parte, formulând plângere, în temeiul art. 2781proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale confirmată de procurorul ierarhic superior, petentul nu a administrat probe, în raport cu care să se poată stabili o altă situație de fapt; iar din cuprinsul plângerii rezultă că nemulțumirea petentului vizează în fapt soluția dată în dosarul nr. 11.209/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, care este susceptibilă de căi de atac separate.

Astfel fiind, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a instanța C.P.P. va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 14.07.2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara în dosarul nr. 33/P/2009, menținută prin ordonanța din 03.09.2009 dată de procurorul șef adjunct al Secției de combatere a corupției din cadrul în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. constatând culpa procesuală a petentului în declararea unei căi de atac nefondate, îl va obliga la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 2781alin. 8 lit. a respinge C.P.P. ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 14.07.2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara în dosarul nr. 33/P/2009, menținută prin ordonanța din 03.09.2009 dată de procurorul șef adjunct al Secției de combatere a corupției din cadrul în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petentul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu petentul și intimatul.

Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - - -

Red.. -27.01.2010

Tehnoed.- 27.01.2010

Președinte:Laura Ani Bogdan
Judecători:Laura Ani Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 7/2010. Curtea de Apel Timisoara