Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 79/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 79/
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza judecător
Grefier: - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea plângerii formulată de petentul, în conformitate cu dispozițiile art. 2781Cod procedură penală împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați pronunțată în dosarul nr. 40/P/2008 privind pe intimații, și.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 aprilie 2009, care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când față de cererea petentului de amânarea pronunțării pentru a depune note scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 23 aprilie 2009.
Urmare deliberării,
CURTEA:
Asupra plângerii înregistrate la această instanță sub nr-, formulată de petentul, împotriva rezoluției nr.40/P/2008 din 19 februarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, astfel cum a fost confirmată prin rezoluția nr.415/II/2/2008 din 21 aprilie 2008 Procurorului General al Parchetului de pe Curtea de Apel Galați.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin rezoluția nr.40/P/2008 din 19 februarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, s-a dispus în baza art.228 alin.4 cpp raportat la art.10 alin.1 lit.b Cod procedură penală neînceperea urmăririi penale față de judecătorii, și din cadrul Tribunalului Galați și procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.246 Cod penal, art.264 alin.1 Cod penal și de art.323 alin.1 și 2 Cod penal.
Pentru a dispune astfel procurorul a reținut următoarele:
Persoana vătămată a formulat plângere penală împotriva judecătorilor, de la Tribunalul Galați și procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 Cod penal și favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. 1 Cod penal. În plângere, persoana vătămată a indicat, la început doar cele două infracțiuni menționate, dar ulterior în descrierea faptelor, persoana vătămată a vorbit și despre constituirea unui grup infracțional de către magistrații menționați.
Pentru acest motiv, cercetările au fost extinse și cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal.
În motivarea plângerii, persoana vătămată a arătat că la termenul din data de 26 noiembrie 2007 când s-a judecat dosarul penal nr- al Tribunalului Galați, procurorul de ședință a pus concluzii în sensul de a se dispune ca să-și procure și să depună până la termenul următor probele pe care le consideră necesare. De asemenea, persoana vătămată este nemulțumită că instanța de judecată a dispus același lucru în încheierea din 26 noiembrie 2007 în sensul că a pus în vedere lui să depună la dosar, până la termenul următor înscrisurile despre care a făcut vorbire în fața instanței.
Astfel, persoana vătămată a susținut că instanța și procurorul nu au solicitat acele probe și astfel nu au avut rol activ în aflarea adevărului.
Din actele premergătoare aflate la dosar a rezultat că la data de 26 noiembrie 2007 la Tribunalul Galați - Secția Penală s-a aflat pe rol dosarul penal nr- având ca obiect recursul promovat de și împotriva sentinței penale nr. 763 din 6 aprilie 2007 a Judecătoriei Galați.
La acest termen completul de judecată a fost constituit din judecătorii, de la Tribunalul Galați, iar procuror de ședință a fost de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.
La acest termen s-au discutat mai multe chestiuni de drept, printre care și o cerere de probatorii formulată de prin care solicita instanței să ceară Primăriei Municipiului G mai multe înscrisuri.
Procurorul de ședință a pus concluzii în sensul ca să depună diligențe pentru a-și procura probele solicitate și pentru a le depune la dosar. Instanța a dispus ca să depună la dosar, până la următorul termen înscrisurile despre care făcuse vorbire.
Fiind nemulțumit de cele dispuse, persoana vătămată a formulat plângere penală împotriva magistraților.
Din actele premergătoare aflate la dosar a rezultat că aspectele reclamate de nu sunt prevăzute de legea penală.
Astfel, conform art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor "judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali".
În aceste condiții, dacă o persoană este nemulțumită de o hotărâre judecătorească, are deschisă calea de atac prevăzută de lege. În speță, persoana vătămată poate uza de calea de atac prevăzută de lege dacă aprecia că hotărârea judecătorească nu era legală.
În ceea ce-l privește pe procurorul de ședință, conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor "procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii".
De asemenea, potrivit art. 316 alin. 1 teza II Cod procedură penală "procurorul (de ședință) este liber să prezinte concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate".
Astfel, din conținutul textelor arătate mai sus, procurorul de ședință pune concluziile pe care le consideră legale iar dacă instanța le consideră întemeiate, le admite.
În aceste condiții, constatând că faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal, art. 264 alin. 1 Cod penal și art. 323 alin. 1, 2 Cod penal.
Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere conform dispozițiilor art.278 Cod procedură penală, plângere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr.415/II/2/2008 din 21 aprilie 2008 a Procurorului General al Parchetului de pe Curtea de Apel Galați, reținându-se în esență că soluția de netrimitere în judecată se impunea, faptele sesizate nefiind prevăzute de legea penală.
Împotriva rezoluției nr.40/P/2008 din 19 februarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, astfel cum a fost confirmată prin rezoluția nr.415/II/2/2008 din 21 aprilie 2008 Procurorului General al Parchetului de pe Curtea de Apel Galați, petentul a formulat plângerea de față susținând că:
- în mod nelegal au fost respinse cererile de recuzare formulate față de
procurorul de caz și procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați;
- nu s-a soluționat excepția de necompetență materială și după calitatea persoanei invocată ulterior formulării plângerii penale;
- procurorul general și adjunctul său au atestat în mod nereal că plângerea penală a privit doar pe cei patru magistrați nominalizați, deși plângerea a vizat și magistrații necunoscuți petentului la data de 24 ianuarie 2008, a căror identificare a solicitat-o, indicând un posibil făptuitor ca fiind procurorul;
- dreptul la apărare i-a fost încălcat prin nesocotirea dispozițiilor art.67 Cod procedură penală întrucât, deși a solicitat audierea făptuitorilor, procurorul nu s-a pronunțat asupra acestei cereri;
- soluția de neîncepere a urmăririi penale s-a fundamentat pe interpretarea și aplicarea greșită, în mod intenționat a textelor de lege invocate, neadministrându-se vreo probă, "totul bazându-se doar pe vorbe, falsuri, aplicări și interpretări nelegale și inadmisibile la texte, procedură, principii și logică, dar cu deplină intenție".
S-a solicitat admiterea plângerii și infirmarea rezoluției atacate.
Verificând rezoluția atacată, Curtea constată în baza lucrărilor și materialului din dosar, că aceasta este temeinică și legală, plângerea urmând a fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce se vor arăta:
Potrivit dispozițiilor art.1 Cod procedură penală, scopul oricărui proces penal este acela al constării la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Verificarea unei plângeri, denunț sau a altui mod de sesizare se realizează, conform dispozițiilor art.228 alin.1 Cod procedură penală și art.224 alin.1 Cod procedură penală, prin investigații propriii ale organelor de urmărire penală, actele de investigație denumite de lege acte premergătoare trebuind să servească atât la constatarea existenței sau inexistenței vreunuia dintre cazurile prevăzute de art.10 Cod procedură penală, cât și la luarea hotărârii de a se începe sau nu urmărirea penală răspunzându-se astfel cerințelor statuate cu valoare de principiu în dispozițiile art.1 Cod procedură penală.
În cauza de față organul de urmărire penală a desfășurat toate activitățile ce se impuneau în cadrul actelor premergătoare pentru a ajunge la soluția dată, neimpunându-se audierea părților în raport de conținutul clar al plângerii penale, astfel că nu se poate susține că s-ar fi încălcat în vreun mod dreptul la apărare al petentului.
În fapt, petentul a formulat plângere penală împotriva intimaților - magistrați, nemulțumit fiind că în calea recursului declarat în condițiile art.2781alin. 10 Cod procedură penală, i s-a pus în vedere să depună la dosar înscrisurile de care înțelegea să se folosească în susținerea recursului, acordându-se în acest scop un termen mai (de la data de 26 noiembrie 2007 la data de 24 ianuarie 2008), petentul apreciind însă că instanța era obligată să depună diligențele necesare în obținerea înscrisurilor, potrivit rolului său activ.
Or, potrivit dispozițiilor art.38514alin.1 Cod procedură penală combinat cu cele ale art.2781alin.7 Cod procedură penală soluționarea plângerii, respectiv verificarea hotărârii dată în procedura specială instituită de art.2781Cod procedură penală, se face pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi,prezentateinstanței (de fond sau de recurs).
Cum magistrații nu au făcut decât să respecte dispozițiile legale în materie, iar actele premergătoare nu a confirmat susținerile petentului, nefăcându-se nicicum dovada că intimații în exercițiul atribuțiilor lor de serviciu, cu știință, nu au îndeplinit un act, ori l-ar fi îndeplinit în mod defectuos și astfel să fi cauzat o vătămare intereselor legale ale petentului, că ar fi favorizat în vreuna dintre modalitățile prevăzute de art.264 Cod penal pe făptuitorul și nici că s-ar fi asociat pentru săvârșirea de infracțiuni, se constată că în mod corect procurorul reținând că intimații nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reclamante, a făcut aplicarea art.10 alin.1 lit. b Cod procedură penală fiind fără dubiu că faptele astfel cum au fost reclamate, nu sunt prevăzute de legea penală și că deci intimații nu pot fi subiecți ai infracțiunilor invocate și nici a vreunei alte fapte cu conotație penală.
Faptul că sesizarea petentului nu a avut finalitatea dorită, nu este de natură să-i creeze reprezentarea că procurorii nu i-au soluționat corect cauza, atât timp cât prin aplicarea riguroasă a legii penale și procesual penale, au respectat atât drepturile petentului cât și cele ale intimaților, chestiunile de natură civilă cu care se confruntă petentul nefiind nicicum imputabilă intimaților ori organelor de urmărire penală care au fost competente să soluționeze plângerea penală ce a făcut obiectul dosarului penal nr.40/P/2008.
Față de conținutul plângerii penale în care sunt indicate persoanele împotriva cărora s-a formulat plângerea, apar ca nefondate susținerile potrivit cărora în cauză ar fi trebuit să se efectueze acte premergătoare și împotriva altor magistrați.
Pentru toate aceste considerente, plângerea de față va fi respinsă ca nefondată conform dispozițiilor art.2781alin.8 lit.a Cod procedură penală, cu consecința menținerii rezoluției atacate și a obligării petentului, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea plângerii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat în G,-, - 3,. 71, împotriva rezoluției nr. 40/P/2008 din 19 februarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, astfel cum a fost confirmată prin rezoluția nr. 415/II/2/2008 din 21 aprilie 2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Menține rezoluția atacată.
Obligă petentul la plata către stat a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petentul și 10 zile de la comunicare pentru intimații, și.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 aprilie 2009.
PREȘEDINTE,
Judecător - - Grefier,
Red./12 mai 2009,
Tehnored.
2 ex./13 mai 2009
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza
