Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 8/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR. 8/PI
Ședința publică din 14 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de petentul împotriva rezoluției dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 675/P/2009, menținută prin rezoluția dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1239/II/2/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc petentul și intimații,.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar o cerere formulată de petent prin care acesta solicită acordarea asistenței juridice gratuite.
Instanța pune în discuție cererea formulată de petent.
Procurorul solicită a se pune în vedere să precizeze cuantumul veniturilor realizate.
Instanța respinge cererea privind acordarea asistenței juridice gratuite, având în vedere că petentul nu a depus nici o probă privind veniturile sale sau a imposibilității prezentării în cauză și pune în discuție excepția inadmisibilității plângerii.
Procurorul solicită respingerea plângerii ca inadmisibilă, arătând că rezoluția procurorului a fost infirmată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub numărul - din 17.12.2009, petentul a solicitat desființarea rezoluției nr. 1239/II/2/2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în data de 02.12.2009.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că deși rezoluția este în favoarea sa, este nulă întrucât procurorul era incompatibil potrivit art. 48 alin. 1 lit. g p Cod Penal, astfel că se impunea trimiterea lucrării conform art. 53.C.P.P. la parchetul ierarhic superior.
Analizând plângerea formulată în raport cu actele depuse, respectiv lucrarea nr. 1239/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, instanța reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr. 675/P/2009 din data 21.10.2009, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, petentul a solicitat efectuarea de cercetări față de autori necunoscuți din cadrul Tribunalului C-S pentru comiterea infracțiunilor de violare a secretului corespondenței, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului.
În motivarea plângerii s-a arătat că aceste persoane i-au calificat eronat cererile de reexaminare formulate în baza Legii nr.211/2004 ca și recursuri, trimițându-le spre soluționare Curții de Apel Timișoara, deși competența aparținea Tribunalului C-S, așa încât soluționarea cererilor sale a fost tergiversată. În plângere s-a mai arătat că dosarele în care s-a întâmplat acest lucru sunt următoarele: -, 1064/-, -, -, - și -.
Prin rezoluția nr. 675/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoaras -a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorii, de a Tribunalul C-S, sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 246.p și art. 264.p, apreciindu-se că sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. f p Cod Penal, motivându-se că aspectele sesizate de către persoana vătămată au mai făcut obiectul cercetărilor în dosarele nr. 465/P/2009, 558/P/2007 și 647/P/2007, dosare în care s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. a Ca C.P.P. urmare, s-a considerat că în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. C.P.P. deoarece o persoană nu poate fi cercetată de două ori pentru aceeași faptă reclamată de aceeași persoană, dacă nu apar elemente noi în ceea ce privește starea de fapt și probatoriu.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, solicitând infirmarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale emisă în dosarul nr. 675/P/2009 privind pe magistrații, și de la Tribunalul C- Totodată a solicitat asistență juridică gratuită, apreciind că sunt întrunite condițiile Legii nr. 211/2004.
În motivarea plângerii s-a arătat că rezoluția este netemeinică și nelegală, prevederile art. 10 lit. f p Cod Penal, nefiind aplicabile, deoarece nu au mai fost soluționate la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara dosare penale care să aibă același obiect.
Prin rezoluția din 01.12.2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1239/II/2/2009 a fost admisă plângerea formulată de petentul, dosarul fiind repartizat spre soluționare domnului procuror
S-a apreciat că starea de fapt reclamată de către petent în dosarul nr. 675/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara se referă la fapte petrecute în intervalul 07.07.2009 - 15.10.2009. Astfel, s-a reținut că plângerea penală formulată de petent vizează greșita calificare ca "recurs" a unor cereri de reexaminare formulate de către împotriva încheierilor pronunțate în dosarele nr. -, -, -, -, - și -, prin care i s-au respins cererile de acordare a asistenței juridice formulate în baza Legii nr. 211/2004. Consecința recalificării acestor cereri a fost aceea că în luna septembrie 2009 au fost trimise spre soluționare Curții de Apel Timișoara, deși competența de reexaminare aparținea Tribunalului C- S-a mai reținut că la termenul de judecată din data de 15.10.2009 Curtea de Apel Timișoaraa dispus declinarea competenței de soluționare a acestor dosare în favoarea Tribunalului C-S, în temeiul art. 17 alin. 7 din Legea nr, 211/2004 și art. 27.p Cod Penal, petentul considerând că prin această calificare eronată a căilor sale de atac, s-a tergiversat nejustificat soluționarea dosarelor.
Din acest punct de vedere s-a considerat că plângerea formulată împotriva rezoluției procurorului este întemeiată, deoarece dosarul nr. 465/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara are ca obiect greșita respingere a cererilor sale de acordare a asistenței juridice gratuite, iar nu greșita recalificare a căilor de atac împotriva încheierilor prin care au fost respinse aceste cereri, iar celelalte două vizează fapte comise în cursul anului 2007. Prin urmare, s-a apreciat că se impune admiterea plângerii formulate de petent împotriva soluției și efectuarea de cercetări în privința faptelor reclamate de acesta.
Examinând plângerea prin raportare la dispozițiile art. 2781alin. 1.C.P.P. instanța constată că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2781alin. 1.C.P.P. "după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță", precizându-se, în continuare, că "plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu".
Aceste reglementări, prin conținutul lor neechivoc, asigură exercitarea efectivă de către toate persoanele interesate a dreptului lor de acces la justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu dreptul oricărei persoane la un proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În aceste condiții, din moment ce prin dispozițiile art. 2781din Codul d e procedură penală este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei soluțiilor de netrimitere în judecată, în raport cu cercetările efectuate în cadrul actelor premergătoare sau al urmăririi penale, este evident că în cazul celorlalte acte sau măsuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozițiilor date de el, un asemenea control din partea judecătorului nu mai poate avea loc.
Prin decizia nr. 57/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, obligatori conform art. 4141.C.P.P. s-a stabilit că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 2781alin. 1 din Codul d e procedură penală, este inadmisibilă.
În speță, obiectul plângerii formulată de petentul îl constituie rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara prin care a fost admisă plângerea acestuia conform art. 278.C.P.P. ceea ce nu intră în obiectul reglementat de art. 2781.C.P.P.
Prin urmare, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a instanța C.P.P. va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din 02.12.2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1239/II/2/2009.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga petentul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 2781alin. 8 lit. a respinge C.P.P. ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din 02.12.2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1239/II/2/2009.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petentul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu petentul și intimații.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - - -
Red. - 26.01.2010
Tehnoed.- 26.01.2010
Președinte:Laura Ani BogdanJudecători:Laura Ani Bogdan