Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 8/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod pr.penală -
OMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA NR. 8
Ședința publică din 27 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Acsinte Viorica
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
Pe rol, pronunțarea asupra plângerii formulată de petentul, împotriva rezoluțiilor nr. 139/P/2008 din 30 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și nr. 385 /II/2/2009 din 28 septembrie 2009 a Procurorului General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 25 ianuarie 2010, susținerile celor prezenți fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință penală, și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 27 ianuarie 2010.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul prezentei instanțe sub nr- din data de 26.10.2009, petentul a formulat plângere, în conformitate cu dispozițiile art. 2781alin. 1 Cod procedură penală, împotriva rezoluțiilor nr. 139/P/2008 din data de 30.06.2009 și nr. 385/II/2/2009 din data de 28.09.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, intimat fiind.
În motivarea plângerii, acesta a arătat că greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat, în condițiile în care a comis infracțiunile reclamate.
Astfel, la data de 27.05.2008 nu a fost prezentat la Tribunalul Suceava, respectiv Curtea de APEL SUCEAVA, iar la datele de 01.10.2008 și la 10.12.2008 nu a fost prezentat la Tribunalul Botoșani, unde avea pe rol mai multe dosare, încălcându-se prevederile art. 86 din HG nr. 1986/2006 și aducându-i-se astfel atingere dreptului la un proces echitabil.
De asemenea, la data de 21.05.2008, a fost dus, împotriva voinței sale, la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, deși anterior personal solicitase să nu fie prezentat, prin aceasta fiind supus la tortură și rele tratamente.
În datele de 31.05.2008, 05.07.2008, 08.07.2008 (prânz), respectiv 30.05.2008 (mic dejun), nu i-au fost respectate meniurile stabilite în norma de hrană.
În aceste condiții, se impune admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor și înaintarea dosarului la parchet în vederea începerii urmăririi penale.
Analizând plângerea prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu dispozițiile art. 2781alin 7 Cod procedură penală, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin rezoluția nr. 139/P/2008 din data de 30.06.2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, în conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. 6 rap. la art.10 lit. a Cod procedură penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, prev. de art. 247 Cod penal, împiedicarea participării la proces, prev. de art. 2611Cod penal și genocid, prev. de art. 357 Cod penal.
Pentru a pronunța această soluție, a reținut parchetul că, în cursul anului 2008, prin mai multe plângeri succesive înregistrate la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA sub numerele 139/P/2008, 146/P/2008, 259/P/2008 și 349/P/2008, numitul (deținut în Penitenciarul Botoșani ) a solicitat efectuarea de cercetări față de - director al Penitenciarului Botoșani pentru infracțiunile prev. de art. 246, 247, 2611și 357 Cod penal.
Avându-se în vedere existența cazului de conexitate determinat de identitatea de părți, pentru o mai bună înfăptuire a justiției, în baza disp. art.34 lit.d rap.la art.45 alin.l Cod procedură penală, s-a dispus reunirea cauzelor din aceste dosare sub nr.l39/P/2008.
În cuprinsul plângerilor sus menționate se reclamă mai multe fapte, care în opinia petentului constituie infracțiuni, fiind săvârșite prin încălcarea unor drepturi personale, îngrădirea dreptului la un proces echitabil, împiedicarea participării la proces și aplicarea de tratamente degradante prin supunerea la înfometare, în vederea exterminării.
Astfel, într-una din plângeri, sesizează faptul că în data de 21.05.2008, în mod abuziv și împotriva voinței sale, a fost obligat de către conducerea penitenciarului să se prezinte la Judecătoria Cîmpulung M pentru un proces având ca obiect "cerere de revizuire". Petentul mai precizează că "prin acest tratament inuman mi-au provocat o depresie psihică și fizică de nedescris".
Referitor la acest aspect, numitul a declarat că în data de 21.05.2008 a procedat la punerea în executare a unui mandat de aducere emis de Judecătoria Cîmpulung M pe numele lui, în calitate de inculpat - revizuient, situație în care agenții de pază și escortare l-au condus pe acesta la instanța de judecată.
În altă plângere, sesizează că la data de 27.05.2008 i s-a refuzat de către conducerea penitenciarului cererea de a se prezenta la două procese pe care le avea pe rolul Tribunalului Suceava și al Curții de APEL SUCEAVA, îngrădindu-i-se prin aceasta dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care solicită cercetarea directorului pentru infracțiunea de împiedicare a participării la proces, prev. de art. 261 Cod penal. Aceleași aspecte sunt menționate și în alte două plângeri în care se precizează refuzul conducerii penitenciarului d e a-i asigura prezența la câteva procese aflate pe rolul Tribunalului Botoșani.
În legătură cu aceste plângeri, numitul a declarat că, în conformitate cu Regulamentul de aplicare al Legii nr.275/2006, administrația locului de deținere asigură transportul persoanelor private de libertate la instanțele de judecată numai în situațiile în care prezența acestora este obligatorie, fapt care este precizat în mod expres în citații sau în solicitările scrise adresate penitenciarului.
În următoarele plângeri, aflate la dosarul cauzei, sesizează că, de mai multe ori, conducerea penitenciarului, prin directorul, nu a respectat meniul de hrană stabilit pentru deținuți, situație în care în loc de alimentele specificate în meniu, lui i-au fost date alte preparate, sustrăgându-i-se din meniu, în mod special, preparatele din carne. Din aceste motive, consideră că i s-au încălcat în mod grav drepturile personale, fiind supus unor tratamente degradante prin înfometare, în vederea exterminării, drept pentru care solicită efectuarea de cercetări față de pentru abuz în serviciu și genocid.
În nota de relații, dată cu ocazia audierii, numitul a precizat că, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Justiției nr. 2713/C/2001, privind asigurarea hranei persoanelor care execută pedepse privative de libertate, în cazul în care persoana privată de libertate aparține altor religii decât cea ortodoxă, "hrana asigurată poate fi preparată prin eliminarea din cadrul normelor de hrană a rațiilor de carne de porc, subproduse și untură".
a mai arătat că, în cursul anului 2008, deținutul, în baza unor solicitări scrise, a cerut asigurarea hranei conform religiei musulmane, situație în care. în conformitate cu actul normativ sus menționat, din meniul de hrană al acestuia au fost înlocuite produsele din carne de porc cu alte produse echivalente din punct de vedere calitativ și caloric, iar faptul că deținutul s-a declarat ca fiind aparținător al religiei musulmane rezultă din documentele anexate la dosarul său personal.
Față de cele constatate mai sus, în cauză nu s-a putut reține în sarcina numitului săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, prev. de art.247 Cod penal, împiedicarea participării la proces, prev. de art.2611Cod penal și genocid, prev. de art.357 Cod penal, întrucât, așa cum rezultă din probe, faptele reclamate în plângeri nu au fost comise.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, arătând că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este nelegală și netemeinică, deoarece procurorul "care s-a ocupat de caz, a favorizat infractorul" prin soluția dată și solicitând infirmarea rezoluției și începerea urmăririi penale împotriva numitului pentru săvârșirea infracțiunilor reclamate.
Prin rezoluția nr. 385/II/2/2009 din data de 28.09.2009 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, în baza disp. art. 278 Cod procedură penală, plângerea petentului a fost respinsă ca nefondată.
În considerentele acestui act procesual s-a reținut că Numitul, în vârstă de 33 de ani, este deținut în Penitenciarul Botoșani, în vederea executării unei pedepse de 13 ani închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie. Începând cu anul 2004, acesta a inițiat seria plângerilor penale, atât împotriva numitului cât și a celorlalte persoane din conducerea Penitenciarului Botoșani. Din anul 2008 până în prezent a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVAo multitudine de plângeri penale împotriva acestora, invocând diferite încălcări ale Regulamentului de ordine interioară, în legătură cu care avea posibilitatea de a formula plângeri la judecătorul delegat, în termen de 10 zile, neuzând de acest mijloc în vederea soluționării nemulțumirilor sale.
Pe lângă plângerile penale formulate la parchet, petiționarul a inițiat aproape de două ori tot atâtea plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată adoptate, atât în baza art.278 Cod procedură penală cât și în baza art.2781Cod procedură penală, precum și recursuri împotriva soluțiilor de respingere adoptate de Curtea de APEL SUCEAVA. Pe lângă acestea, petiționarul are declanșate și alte afaceri judiciare pe rolul altor instanțe, conducerea Penitenciarului Botoșani fiind astfel în permanență sesizată cu îndepliniri de proceduri de citare a acestuia și fiind solicitată, în consecință, să-i asigure prezența în fața autorităților judiciare, care nu a fost întotdeauna obligatorie, după cum rezultă din nota explicativă dată de numitul. Au fost situații și când el a refuzat să se prezinte la instanță, deși prezența sa era obligatorie, atitudine ce se circumscrie unui comportament nu întotdeauna disciplinat.
Din conținutul plângerilor penale formulate de petiționar, rezultă o atitudine șicanatorie adoptată de acesta față de conducerea Penitenciarului Botoșani. Practic, din orice neîndeplinire a propriei voințe face un pretext de a formula plângeri penale. Așa, a apreciat procurorul, se constituie și declarația sa privind apartenența la religia musulmană dată conducerii Penitenciarului Botoșani, care a fost astfel obligată să-i asigure un meniu adecvat, prin eliminarea din cadrul normelor de hrană a rațiilor de carne de porc și a derivatelor, prin alte produse echivalente din punct de vedere calitativ, caloric și al constituenților esențiali, pe care acesta nu le acceptă, din moment ce, într-o zi a fost nemulțumit de hrana ce i-a fost servită ca atare, considerând că a fost supus înfometării, în vederea distrugerii sale fizice. Din chiar textul plângerilor se deduce că acestuia i-a fost servită hrana, dar nu a acceptat-o, întrucât meniul nu corespundea exigențelor sale din acel moment, rezultatul - faptul de a nu fi servit masa în acea zi - constituindu-se într-o acțiune deliberată a sa, neputându-se reține o premeditare din partea conducerii Penitenciarului Botoșani în acest sens.
Potrivit dispozițiilor art. 2781alin. 1 Cod procedură penală, "după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."
În aplicarea prevederilor alin. 7 al aceluiași articol, "judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate".
A susținut petentul că la data de 27.0.5.2008 i s-a refuzat, de către conducerea Penitenciarului Botoșani, cererea de a fi prezentat la două procese pe care le avea pe rolul Tribunalului Suceava și al Curții de APEL SUCEAVA, iar la data de 21.05.2008, împotriva voinței sale, a fost obligat de către aceeași conducere să se prezinte la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc pentru un proces având ca obiect "revizuire". De asemenea, i s-a refuzat, de către intimat, în calitate de director al penitenciarului, dreptul de fi prezentat la Tribunalul Botoșani la datele de 01.10.2008, respectiv 10.12.2008.
După cum precizează intimatul în nota de relații aflată la fila 49 ds., în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, Penitenciarul Botoșani asigură transportul persoanelor private de libertate la cele 17 instanțe de judecată în următoarele situații:
- în cauzele penale, numai în situațiile în care prezența învinuitului/inculpatului/persoanei private de libertate este obligatorie, conform Codului procedură penală.
- în cauzele civile, atunci când persoana privată de libertate este chemată personal la interogatoriu (până în prezent nu s-a înregistrat nicio situație de acest fel) și în cazul în care instanța de judecată apreciază că prezența acesteia este necesară pentru justa soluționare a cauzei, în baza solicitării scrise adresate penitenciarului.
Față de aceste susțineri și în condițiile în care petentul nu a făcut nicio dovadă că nu i s-ar fi adus la cunoștință, acesta avea posibilitatea formulării, pe cale scrisă, a unei cereri către instanțele pe rolul cărora se aflau în curs de soluționare cauzele la a căror judecată nu a fost prezentat, prin care să solicite aceasta.
Or, o astfel de dovadă petentul nu a făcut în cauză.
Cât privește transportul său la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, nu s-a făcut dovada că asupra sa s-ar fi comis abuzuri, ci doar a fost condus la această instanță, chiar dacă nu a fost de acord cu deplasarea, la cererea expresă a respectivei instanțe, întrucât prezența sa era obligatorie. În cazul în care asupra petentului s-ar fi exercitat, cu acea ocazie, violențe fizice, el avea posibilitatea, potrivit art. 32 alin. 2 din HG nr. 1987/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006, să solicite examinarea, la locul de deținere, de către un medic legist, a stării sale de sănătate.
Nu se poate reține că astfel s-ar fi încălcat prevederile disp. art. 195 alin. 1 lit. d din HG nr. 1987/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, astfel cum petentul a reclamat și nici nu se impune o suplimentare a probatoriului efectuat.
Cât privește afirmațiile petentului că la datele de 31.05.2008, 30.05.2008, 05.07.2008 i-au fost sustrase carnea, respectiv cârnații din meniul care i-a fost servit, iar la data de 08.07.2008, în loc de cu cârnați, a primit varză, astfel cum rezultă din cererea formulată de către acesta ( 21 ds.), personal a solicitat conducerii penitenciarului să îi fie asigurată hrana conform religiei musulmane. În condițiile în care în meniu figurau carne de porc ori preparate din carne, înlocuirea lor cu alte produse, astfel cum se precizează și în adresa nr. F/16567/18.01.2010 emisă de către Penitenciarul Botoșani ( 78 ds.) a fost legal dispusă.
De altfel, relativ la toate aceste pretinse încălcări ale drepturilor sale, potrivit art. 61 alin. 1 din HG nr. 1987/2006, petentul avea posibilitatea formulării unor plângeri la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, de care însă nu a uzat.
Așadar, nu se poate reține că intimatul, cu intenție, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, nu ar fi îndeplinit vreun act sau l-ar fi îndeplinit în mod defectuos, sau i-ar fi îngrădit folosința/exercițiul drepturilor sale pe motiv de religie ori l-ar fi supus la tratamente de natură să ducă la distrugerea fizică a petentului, pentru ca elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, prev. de art.247 Cod penal, împiedicarea participării la proces, prev. de art.2611Cod penal și genocid, prev. de art.357 Cod penal, sub aspectul laturii obiective sau subiective, să fie date în cauză.
Aceste precizări, alături de cele pe larg expuse de către procuror în considerentele rezoluțiilor atacate, formează instanței convingerea că soluțiile acolo pronunțate, de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul, în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. a Cod procedură penală, sub aspectul comiterii infracțiunilor anterior arătate, sunt legale și temeinice.
Așa fiind, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 2781alin. 8 lit. a teza finală Cod procedură penală, va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petent.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 278/1 alin. 8 lit. a teza finală Cod procedură penală, respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul, fiul lui și, născut la data de 14.01.1976 în comuna, jud. S, împotriva rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA nr. 139/P/2008 din data de 30.06.2009 și nr. 385/II/2/2009 din data de 28.09.2009, intimat fiind.
Menține rezoluțiile mai sus arătate.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.01.2010.
Președinte, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex/27.01.2010
Președinte:Acsinte VioricaJudecători:Acsinte Viorica
